BusinessMagazin

Tag: voturi

  • COREPER a votat pentru desemnarea Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de procuror şef european

    Şedinţa Consiliului UE a început la 11:30, ora României.

    Surse europene au declarat pentru MEDIAFAX că votul urmează să se comunice Parlamentului European, apoi va mai fi o întâlnire a Consiliului miniştrilor care vor lua act de decizia din COREPER, unde s-a votat pentru desemnarea Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de procuror şef european.

    „Parlamentul European, prin procedura lor internă, ia act de decizia Consiliului UE de azi şi validează şi ei prin procedură internă ce a decis Consiliului UE. Deci nu este capăt de linie, nu e finală decizia de azi”, au explicat pentru MEDIAFAX surse europene.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Kristalina Georgieva a fost desemnată candidatul UE pentru a conduce Fondul Monetar Internaţional

    Singurul contra-candidat rămas în cursă, olandezul Jeroen Dijsselbloem, a felicitat-o ​​pe Twitter după un vot din cel de-al doilea tur în care a ieşit drept câştigător clar.

    Guvernatorul băncii centrale din Finlanda, Olli Rehn, şi ministrul spaniol al Economiei, Nadia Calvino, s-au retras vineri, după o primă rundă de voturi între reprezentanţii celor 28 de naţiuni ale UE. Mario Centeno, preşedintele portughez al miniştrilor Finanţelor din Zona Euro, s-a retras joi.

    Georgieva, 65 de ani, este director executiv al Băncii Mondiale după o lungă carieră la creditor, organizaţia geamănă a FMI.

    Georgieva este un politician de centru-dreapta, care a crescut în Bulgaria, sub comunism.

    Kristalina Georgieva este doctor în economie şi masterat în economie politică şi sociologie la Universitatea de Economie Naţională şi Mondială din Sofia.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Marea Britanie are un nou premier. Boris Johnson a fost ales cu 92.153 voturi

    Boris Johnson a obţinut 92.153 de voturi, în timp ce contracandidatul său Jeremy Hunt a obţinut 46.656 de voturi, în cadrul scrutinului la care au participat membri ai Partidului Conservator (centru-dreapta), aflat la guvernare în Marea Britanie.

    Prezenţa la urne în cadrul scrutinului intern a fost de 87,4%.

    Boris Johnson va ţine primul discurs în calitate de prim-ministru miercuri, la Palatul Buckingham.

    Johnson a fost felicitat de Theresa May, pe Twitter: ”Felicitări lui Boris Johnson pentru că a fost ales liderul Partidului Conservator – trebuie să lucrăm împreună pentru a livra un acord Brexit pentru toată Marea Britanie şi pentru a-l ţime departe de Guvern pe Jeremy Corbyn. Vei avea parte de tot sprijinul meu”.

    Boris Johnson îşi va începe oficial mandatul de prim-ministru miercuri, după demisia Theresei May în contextul crizei Brexit.

    ţi

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

     

  • Tăriceanu îl invocă pe Churchill: Prima lecţie, nu mereu cei care iau voturile le şi merită

    “Astăzi se împlinesc 74 de ani de la un eveniment politic care a zguduit mapamondul şi se va preda veşnic în şcolile de politologie.

    Winston Churchill, cel mai mare britanic care a trăit vreodată, cum îl consideră ai lui, omul care şi-a dus ţara la victorie, ca premier, în Al Doilea Război Mondial, a pierdut stupefiant primele alegeri organizate după înfrângerea lui Hitler, deşi, personal, avea 83% încredere în sondaje. I-a rămas satisfacţia că cel puţin pleca în opoziţie după ce învinsese duşmanul nazist”, scrie Călin Popescu Tăriceanu, pe Facebook.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dacă vreţi să aveţi viaţă în business, evitaţi situaţiile de tip one man show – VIDEO

    În 26 mai 2019, la alegerile europarlamentare, PSD, cu Dragnea în frunte, a pierdut alegerile, luând numai 26% din voturi, cel mai prost rezultat din istoria partidului.
    Plus că, a doua zi după alegeri, Liviu Dragnea a luat 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, într-un caz de abuz de putere politică.
    Liviu Dragnea a fost un lider autoritar, care a pârjolit pământul în jurul lui, care a mazilit cei mai mulţi lideri din PSD care i se opuneau şi s-a înconjurat de locotenenţi servili, care îi spuneau ce voia să audă.
    Cum a ajuns aici, cum s-a prăbuşit în halul acesta, cum de a pierdut totul în numai doi ani?
    La conferinţa Coface „Risc de ţară 2019”, Eugen Anicescu, şeful Coface pe România, spunea că durata de activitate a companiilor care activează în România este de 10 ani, ca medie. În Ungaria durata medie de activitate este de 14 ani, în Cehia este de 15 ani, iar în Polonia de 19 ani.
    Companiile româneşti, în special cele antreprenoriale, au o durată mică de activitate pentru că sunt slab capitalizate, sunt mici, ponderea datoriilor pe termen scurt este prea mare (de la 58% în 2007 la 79% în 2017), iar durata de încasare a creanţelor la 120 de zile în 2017 faţă de 60 de zile în 2007 pune o presiune mult prea mare pe cash-flow.
    Ca să ai longevitate în business trebuie să te ţii de un plan şi să respecţi o anumită disciplină.
    Eugen Anicescu spune, plastic, că un antreprenor român trebuie să aibă moderaţie în alimentaţie, adică să nu risipească resursele financiare, să nu-şi decapitalizeze firma prin plata dividendelor, să reinvestească profitul pentru finanţarea capitalului de lucru şi a investiţiilor, să nu facă investiţii în afara activităţii de bază a companiei.
    Ironic, toate aceste măsuri disciplinare sunt încălcate de antreprenori.
    Eugen Anicescu spune că antreprenorii trebuie să fie atenţi şi la prieteni şi comunitate, adică să aibă o echipă de management cât mai bună din punct de vedere profesional şi un management financiar de top pentru a nu scăpa fluxurile financiare de sub control. De asemenea, antreprenorul, patronul, managerul trebuie să evite situaţiile de tip one man show.
    Este tocmai ce nu a făcut Dragnea în PSD şi în politică, iar poporul l-a sancţionat din timp la vot: decizia judecătorească pentru cei 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare a fost doar o formalitate.
    Când porneşte o firmă, un antreprenor nu are cum să nu fie  one man show. Înaintarea firmei pe piaţă ţine de energia şi determinarea proprietarului. La început nu sunt bani, iar proprietarii nici nu vor să pună bani prea mult, pornind de la ideea că băncile trebuie să le finanţeze obligatoriu proiectele. Dacă banca nu-i finanţează, o firmă poate să trăiască din creditele furnizor, dar aceasta nu este o soluţie. Pe termen lung, poate să treacă de unu sau mai mulţi ani.
    În prezentarea făcută la conferinţa „Risc de ţară 2019”, Eugen Anicescu a pus pe ecran mai multe slide-uri, unul dintre ele fiind: Câte companii româneşti reuşesc?
    În perioada 2005-2011, adică 7 ani, s-au înfiinţat în România 1 milion de companii.
    Dintre acestea, 400.000 de firme sunt încă în activitate la finalul lui 2018.
    Doar 2%, adică 7.624 de companii, au înregistrat venituri mai mari de 1 milion de euro după 5 ani de la înfiinţare.
    Din acestea, doar 15%, adică 1.228 de companii, au o situaţie financiară solidă. Doar 40%, adică 476 de firme, au capital românesc.
    Ca o concluzie generală, rata de succes a unui business în România este de 0,0476%.
    Ca să treci dincolo de 1 milion de euro trebuie să ai multă perseverenţă, să ai noroc să fii în business atunci când piaţa creşte şi să respecţi câteva reguli care ar permite firmei să fie sănătoasă.
    Eugen Anicescu a inclus aici şi evitarea situaţiilor de tip one man show, în care patronul, proprietarul, antreprenorul face tot, dar în acelaşi timp pârjoleşte totul în jur.
    Când ai un business de 50.000 de euro pe an sau chiar de 100.000 de euro pe an, îţi poţi permite să fii one man show.
    Dar când businessul depăşeşte 1 milion de euro, cel mai mult contează echipa din spate, care îţi poate oferi liniştea de a creşte businessul.
    Sunt foarte mulţi cei care, odată ce administrează 1 milion de euro, vor să devină şi mai puternici, vor să conducă tot, vor să aibă control peste tot (nu că ar fi ceva rău), dar uman nu poţi face acest lucru.
    Din acest motiv, de la un punct încolo toată lumea devine duşman, iar asocierile, care ar putea atrage capital proaspăt în companie, sunt sortite eşecului.
    Acesta este unul dintre motivele pentru care firmele antreprenoriale româneşti nu au ajuns campioane naţionale şi nici nu au trecut graniţa.
    Antrepreneorilor români le-a plăcut să fie one man show, sunt one man show, iar rezultatul în business se vede: rata medie de activitate este de numai 10 ani, iar rata de succes este de 0,0476%.
    Ca să nu ajungeţi să aveţi soarta lui Dragnea, respectaţi regulile sănătoase ale businessului.

  • George Simion a depus plângere penală la DNA împotriva UDMR/ „Aici este vorba de bani publici folosiţi pentru a obţine voturi”

    ,,Plângerea vizează această uniune civică UDMR, care nici măcar partid politic nu este şi care a luat foarte multe voturi în judeţe în care nu sunt etnici maghiari. Toată lumea îi întreabă cine i-a ajutat. Competitorii electorali direct implicaţi în aceste alegeri dau vina de la unii la alţii, toată lumea ştie cum a obţinut UDMR voturile. Au folosit bani publici. S-au folosit de membrii din secţiile de votare. Au condiţionat prezenţa unor membri din secţiile de votare care au fost plătiţi pentru asta de obţinerea de voturi. Toată lumea ştie de fostul preşedinte al PSD-ului că a primit închisoare cu suspendare, pentru că a îndemnat lumea să voteze. Aici este vorba de bani publici, folosiţi pentru a obţine voturi’’, a declarat George Simion, în faţa sediului DNA.

    Candidatul la europarlamentare a spus că are mărturii de la persoane din 7 judeţe, în care oamenii au fost contactaţi pentru a asigura membri în secţiile de votare, în schimbul voturilor.

    ,,De la judeţ la judeţ, UDMR a cedat aceste locuri în secţiile de votare către oameni care şi-au pus ştampila împreună cu toată familia sau cunoscuţi pe UDMR. E o schemă cât se poate de clară. Celelalte partide nu au curaj să o dezvăluie, pentru că şi ei o folosesc la rândul lor. Ăsta este marele mister dezvăluit, avem oameni în jdueţe care sunt gata să depună mărturie, dacă cei de la DNA îi vor conatcta şi dacă îi interesează subiectul’’, a mai completat acesta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rezultatele parţiale BEC după numărarea a aproximativ 70% dintre voturile pentru referendum: peste patru milioane de români au votat „Da” la ambele întrebări

    Potrivit datelor BEC, la referendumul pe teme de justiţie, din 5.566.176 numărul participanţilor, 4.504.968 de răspunsuri au fost favorabile întrebării referitoare la interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie.

    De asemenea, la întrebarea privind interzicerea adoptării OUG în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare, 4.361.19 de răspunsuri au fost favorabile.

    Numărul persoanelor înscrise în lista pentru referendum este de 13.554.734.

    La prima întrebare au fost constatate 291.895 de voturi nule, iar la cea de-a doua 287.103

    La referendumul de duminică cetăţenii au fost chemaţi să se pronunţe prin “Da” sau “Nu” cu privire la întrebările: 1. ”Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?” 2. ”Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”

    Potrivit legii 3/2000, pentru ca referendumul naţional să fie valabil, este necesară o prezenţă la urne a cel puţin 30% dintre persoanele înscrise pe listele electorale permanente. De asemenea, rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Rezultatele provizorii după numărarea voturilor reprezentând 96.7% din total

    1. PNL – 26.80%
    2. PSD – 23.39%
    3. USR-PLUS – 21.39%
    4. PRO Romania – 6.61%
    5. PMP – 5.66%
    6. UDMR – 5.45%
    7. ALDE – 4.24%

    În cazul votului din străinătate, s-au numărat voturile reprezentând 49.17%%, rezultatele provizorii arătând un scor de 39.91% pentru Alianţa 2020 USR-PLUS, urmată de PNL – 31.89%, PMP – 10.50%, PSD – 3.39%, Pro Romania – 2.95%.

    Datele exit poll-ului realizat de institutul de sondare CURS- AVANGARDE arată că PSD a obţinut, la închiderea urnelor, un procent de 25,7% din voturi, tot 25,7% a obţinut PNL, fiind urmate de Alianţa USR- PLUS, cu 23,9%.

    Cititi mai multe pe www.mediafx.ro

  • USRPlus, victorie zdrobitoare în Bucureşti, cu aproape jumătate din voturile exprimate

    Potrivit exit poll-ului CURS/Avangarde, USRPlus a câştigat detaşat votul din Capitală, cu 46,6% din voturile exprimate. Pe locul doi s-a situat PNL, cu 15,1%, urmat de PSD, cu 14,7%.

    Pe regiuni, PSD a obţinut 38% din voturi în Muntenia, 28% din voturi în Moldova, 17% în Transilvania şi 14,7% în Bucureşti. 

  • Telenovela BREXIT pe înţelesul tuturor: unde ne aflăm, ce înseamnă voturile de săptămâna aceasta şi ce ar putea urma

    În momentul de faţă, Marea Britanie are următoarele variante: fie părăseşte Uniunea Europeană pe 29 martie (data propusă la momentul activării articolului 50) fără un acord, fie cere o extindere a perioadei de negocieri. Mai există şi cea de-a treia variantă, aceea în care parlamentul britanic decide organizarea unui nou referendum legat de ieşirea din Uniunea Europeană.

    În acest ultim caz, însă, lucrurile pot lua o întorsătură ciudată, pentru că deşi sondajele de opinie arată că majoritatea s-ar exprima în favoarea anulării referendumului iniţial, din 2016, există şi posibilitatea ca votanţii să aleagă, pentru a doua oară, Brexitul. Consecinţele sunt greu de estimat, dar am avea două certitudini: am avea parte de alegeri anticipate, iar decizia de a ieşi din blocul comunitar nu ar mai putea fi contestată. Cât despre calendarul evenimentelor, acesta este aproape imposibil de prevăzut.

    Revin la variantele probabile, şi anume ieşirea fără un acord sau extinderea perioadei de negocieri.

    În primul scenariu, legislatorii britanici ar trebui să modifice majoritatea normelor fiscale existente şi care funcţionează de mai bine de 46 de ani. Exporturile şi importurile ar fi taxate, accesul produselor pe piaţa unică europeană ar fi restricţionat (şi vorbim de o piaţă de sute de milioane de consumatori); preţurile produselor comercializate intern ar creşte în mod semnificativ, iar tarifele preferenţiale la anumite tipuri de servicii (vorbim în primul rând de telecomunicaţii) ar dispărea. Dincolo de economie, care va „încasa” cele mai puternice lovituri, există şi numeroase alte aspecte, precum cel social – oamenii nu vor mai putea circula liber în Europa, iar statutul britanicilor plecaţi să muncească în afara Regatului Unit ar fi unul incert.

    Şi ajungem astfel la una dintre cele mai importante probleme, şi anume graniţa dintre Irlanda şi Irlanda de Nord. Punctul vamal ar trebui instalat pentru că Irlanda de Nord ar ieşi din Uniunea Europeană, iar Irlanda ar rămâne.

    Şi chiar dacă Irlanda de Nord e parte a Regatului Unit al Marii Britanii iar Irlanda este un stat separat, numeroase familii de irlandezi sunt “împrăştiate” în cele două teritorii; apariţia unei graniţe închise ar fi o schimbare de neconceput pentru acestea.Pentru a înţelege gravitatea situaţiei, închipuiţi-vă că între România şi Republica Moldova nu ar exista graniţă timp de zeci de ani, iar apoi s-ar pune problema instaurării punctelor de control vamal.

    Graniţa în cauză a fost şi un punct fierbinte în timpul negocierilor dintre guvernul May şi reprezentanţii Uniunii. Variantă agreată a fost ca graniţa să rămână deschisă pentru o perioadă chiar şi după Brexit, găsindu-se ulterior soluţii pentru a securiza frontiera blocului comunitar. Această soluţie e însă valabilă doar pe baza unui acord – şi ajungem, astfel, la ultimul scenariu: acela în care guvernul condus de Theresa May cere o prelungire a perioadei de negociere.

    E un scenariu ce pare probabil după ce Casa Comunelor din parlamentul britanic a respins, pentru a doua oară, acordul negociat de May cu reprezentanţii UE. Dacă scenariul devine realitate, el dispare implicit şi lasă loc unei alte posibile urmări: obţinerea unor avantaje din partea UE şi ieşirea Regatului Unit cu un acord care să mulţumească pe toată lumea. Şansele ca asta să se întâmple, însă, sunt apropiate de zero. Fără a intra prea mult în detalii, amintesc că Uniunea Europeană are tot interesul ca ieşirii britanicilor din UE să descurajeze orice alte iniţiative similare – fie ele venite din Austria, Polonia, Ungaria sau chiar Olanda.

    O extindere a negocierilor ar genera, însă, chiar mai multe semne de întrebare – spre exemplu, cum se vor desfăşura alegerile europarlamentare de la finalul lunii mai.

    În concluzie, schema arată în felul următor: Marea Britanie poate ieşi fără acord sau poate cere o prelungire a perioadei de negociere. Dacă data de 29 martie rămâne valabilă, economia va fi lovită din plin; dacă vor exista noi negocieri, e posibil ca britanicii să obţină un nou acord, dar puţin probabil ca acesta să fie mai bun decât cel existent. În fine, există şi varianta unui nou referendum – dar câţi dintre noi credem că acesta chiar va fi organizat?