BusinessMagazin

Tag: VOT PRIN CORESPONDENŢĂ

  • Legea votului prin corespondenţă a fost PROMULGATĂ de preşedintele Klaus Iohannis

    Klaus Iohannis a semnat joi decretul pentru promulgarea Legii privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente.

    “Legea votului prin corespondenţă a fost un obiectiv pe care preşedintele Klaus Iohannis şi l-a asumat încă de la începutul mandatului. Acest act normativ este unul aşteptat de întreaga societate şi asigură premisele respectării dreptului fundamental la vot pentru toţi românii, oriunde s-ar afla ei în lume”, se arată într-un comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale.

    CC: Legea votului prin corespondenţă asigură caracterul secret al votului şi alegeri corecte

    Legea votului prin corespondenţă asigură caracterul corect al alegerilor, precum şi caracterul direct, secret şi liber exprimat al votului, se arată în motivarea deciziei Curţii Constituţionale privind actul normativ care urmează să fie promulgat de preşedintele Iohannis.

    “Curtea constată că legiuitorul, prin reglementarea votului prin corespondenţă, a păstrat un just echilibru între exigenţa asigurării universalităţii votului, pe de o parte, şi a caracterului liber şi corect al alegerilor, precum şi a caracterului direct, secret şi liber exprimat al votului, pe de altă parte”, se arată în motivarea deciziei de miercuri a Curţii Constituţionale prin care judecătorii au respins obiecţiile de neconstituţionalitate înaintate de parlamentarii UDMR şi ALDE.

    Una dintre prevederile contestate se referea la faptul că  legea nu garantează corectitudinea votului prin corespondenţă, întrucât toţi alegătorii din diaspora sunt trecuţi pe o listă nepermanentă ce are, practic, un caracter provizoriu, întrucât numărul alegătorilor fluctuează de la scrutin la scrutin în funcţie de un factor subiectiv: dorinţa persoanei de a vota prin corespondenţă, iar numărul birourilor electorale pentru votul prin corespondenţă nu este fix spre deosebire de secţiile de votare din ţară. Judecătorii Curţii Constituţionale au considerat că aceste critici sunt neîntemeiate întrucât legea prevede obligaţia cetăţeanului cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate de a se înscrie în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă printr-o cerere depusă în acest sens începând cu data de 1 aprilie a anului în care au loc alegerile parlamentare şi până la data expirării a 48 de ore de la data începerii perioadei electorale.

    De asemenea, misiunile diplomatice şi oficiile consulare verifică cererea depusă şi înscriu această opţiune în Registrul electoral în termenul prevăzut de art.5 alin.(1) din lege. După expirarea acestui termen, cetăţeanul poate verifica on-line înscrierea sa în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă. Astfel, judecătorii CC precizează că procedura de înscriere în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă este una transparentă, cetăţeanul având dreptul atât de a solicita înscrierea, cât şi de a verifica dacă această operaţiune a fost realizată.

    Autoritatea care înscrie datele cetăţeanului în Registrul electoral va confrunta datele furnizate de acesta cu datele deja existente în registru. Astfel, înscrierea se realizează de către şi sub controlul statului — misiunea diplomatică/oficiul consular corespunzător, dublat de dreptul alegătorului de a verifica, în mod direct, corectitudinea datelor înscrise.

    O altă obiecţie de neconstituţionalitate ridicată de autorii sesizării se referea la votarea propriu-zisă şi transmiterea buletinului de vot prin corespondenţă. Legea impune anumite cerinţe în sarcina alegătorului cu privire la modul concret de votare, având în vedere specificul votului prin corespondenţă, şi, de asemenea, impune obligaţia ca alegătorul să se asigure că livrarea plicului exterior se va face până cu 3 zile înaintea datei votării, inclusiv, la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondenţă – cu alte cuvinte până în ziua de joi ora 24,00 din săptămâna în care au
    loc alegerile.

    În aceste condiţii, judectării CC apreciază că livrarea plicului exterior într-un termen de trei zile inclusiv înainte de data alegerilor este o garanţie a desfăşurării corecte a alegerilor, evitându-se exprimarea votului de către alegător de două ori.

    Referitor la obiecţiile privind faptul că cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa din străinătate care doresc să voteze prin corespondenţă au alte drepturi decât cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară, întrucât primii îşi pot trimite plicurile cuprinzând voturile lor indiferent de locul în care se află în momentul alegerilor, spre deosebire de românii din ţară, Curtea reţine că tratamentul juridic diferenţiat de care se bucură cele două categorii de cetăţeni nu încalcă Legea fundamentală şi se datorează unor situaţii obiective. 

    “Criteriul domiciliului în ţară/străinătate este unul obiectiv şi rezonabil pentru aplicarea unui asemenea tratament juridic. Astfel, se reţine că în străinătate fiind organizate mai puţine secţii de votare pot exista dificultăţi insurmontabile pentru alegători atât sub aspectul numărului acestora raportat la numărul secţiilor de votare, cât şi sub aspectul distanţelor şi al dispersiei teritoriale a alegătorilor/secţiilor de votare. În schimb, în ţară, pentru a surmonta unele dificultăţi specifice în exercitarea dreptului de vot, legiuitorul a pus la dispoziţia alegătorilor o altă modalitate specifică de vot care nu presupune prezenţa fizică a acestora la secţia de votare; această modalitate de votare vizează cetăţenii cu drept de vot care nu se pot deplasa la sediul secţiei de votare din cauză de boală sau invaliditate în privinţa cărora se poate utiliza o urnă specială pentru exercitarea dreptului de vot”, se arată în motivarea CC.

    Judecătorii Curţii mai precizează că legea facilitează dreptul de vot al cetăţenilor români cu domiciliul/reşedinţa în străinătate şi respectă şi termenul pentru modificarea legislaţiei electorale. “(…) aceasta a fost adoptată la 28 octombrie 2015, respectându-se, astfel, exigenţa constituţională de a nu se aduce modificări cadrului electoral cu mai puţin de un an înainte de data alegerilor. Într-adevăr, legea analizată aduce o modificare de substanţă în ceea ce priveşte exercitarea dreptului de vot, respectiv introduce sistemul votului prin corespondenţă, sistem care nu a mai fost aplicat
    în cadrul sistemului constituţional stabilit în anul 1991. De aceea, ea a trebuit adoptată cu cel puţin 1 an înainte de data alegerilor. Motivaţiile care au stat la baza adoptării acestei legi nu se constituie în impedimente de natură să ducă la neaplicarea votului prin corespondenţă la alegerile parlamentare la termen din anul 2016″, se mai menţionează în motivare.

    Curtea Constituţională mai arată că o astfel de lege era necesară. “Este indubitabil că, după aderarea la Uniunea Europeană, în privinţa libertăţii de mişcare s-au produs mutaţii fundamentale, astfel
    încât o mare parte a electoratului îşi are domiciliul/reşedinţa în străinătate, ceea ce, în planul respectării exigenţelor constituţionale referitoare la alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, impune legiuitorului obligaţia de a reglementa modalităţi de vot care să se adapteze situaţiei prezente. A refuza legiuitorului o atare competenţă ar echivala cu negarea evoluţiilor anterior menţionate şi cu limitarea modalităţilor de vot, acestea din urmă rămânând tributare unor realităţi apuse/depăşite”, susţin magistraţii CC. 

    Legea a fost adoptată pe 28 octombrie de Camera Deputaţilor, for decizional, şi prevede introducerea votului prin corespondenţă pentru românii din diaspora la alegerile parlamentare.

  • UDMR a părăsit sala la dezbaterea legii votului prin corespondenţă. Proiectul, adoptat pe articole

    La începutul şedinţei, deputaţii au stabilit un timp de dezbatere a proiectului de lege de 15 minute.

    Protestul UDMR a venit după ce a expirat timpul de 15 minute alocat dezbaterii legii votului prin corespondenţă, astfel că deputaţii au intrat pe procedura adoptării articolelor fără susţinerea amendamentelor.

    “Aş fi avut un singur amendament de susţinut. Nu ne daţi dreptul nici la atât! Ca semn de protest, grupul UDMR părăseşte sala”, a spus Marton Arpad.

    Deputaţii au adoptat pe articole proiectul de lege, votul final urmând să fie dat la ora 16,00.

     

     

  • Comisia de Cod electoral îşi asumă proiectul AEP privind votul prin corespondenţă

    Proiectul elaborat de AEP şi obţinut de MEDIAFAX prevede că alegătorii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care doresc să-şi exercite dreptul de vot prin corespondenţă la alegerile parlamentare, prezidenţiale sau europarlamentare se pot înscrie în Registrul electoral cu opţiunea pentru acest tip de vot.

    “În sensul prezentului titlu, prin alegător se înţelege cetăţeanul român cu drept de vot, având domiciliul sau reşedinţa în străinătate, conform legii”, se precizează în proiect.

    Alegătorul care a confirmat primirea documentelor necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă nu îşi poate exercita dreptul de vot la acel scrutin în cadrul secţiei de votare. Acesta “are obligaţia de a respecta caracterul secret al votului, divulgarea opţiunii de vot exprimate prin corespondenţă către alte persoane fiind interzisă”. De asemenea, se stipulează că “exercitarea dreptului de vot prin corespondenţă în numele sau în locul altui alegător este interzisă”.

    Cei cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate se pot înscrie la vot prin corespondenţă în Registrul electoral

    În ceea ce priveşte înregistrarea alegătorilor, proiectul propune două modalităţi prin care cei cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care doresc să-şi exercite dreptul de vot prin corespondenţă se pot înscrie în Registrul electoral cu opţiunea pentru acest tip de vot: “prin cerere scrisă, datată şi semnată depusă personal sau transmisă prin poştă către misiunea diplomatică sau oficiul consular din statul de domiciliu sau reşedinţă, la care anexează o copie a oricărui înscris oficial emis de către statul străin din care rezultă adresa de domiciliu sau reşedinţă unde locuieşte, precum şi o copie a actului de identitate” sau “prin intermediul formularului electronic pus la dispoziţie on-line de către Autoritatea Electorală Permanentă la care anexează câte o copie, în format electronic, o fotografie sau imagine a actului de identitate, a oricărui înscris oficial emis de către statul străin din care rezultă adresa de domiciliu sau reşedinţă unde locuieşte, precum şi a unei cereri scrise, semnate şi datate”.

    Perioadele de înscriere în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă sunt următoarele: la alegerile parlamentare la termen şi prezidenţiale – între 1 martie şi 30 iunie din anul în care au loc alegeri; la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European – între data de 30 noiembrie a anului anterior anului în care are loc scrutinul şi data de 1 februarie a anului în care au loc alegerile pentru PE.

    Înscrierea în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă este valabilă numai pentru scrutinul pentru care s-a solicitat înscrierea.

    Potrivit proiectului, în termen de 5 zile de la data începerii perioadei electorale, Autoritatea Electorală Permanentă întocmeşte şi tipăreşte listele electorale din străinătate pentru votul prin corespondenţă, pe baza datelor şi informaţiilor din Registrul electoral. Acestea cuprind alegătorii, ordonaţi alfabetic pe state, care au solicitat transmiterea documentelor necesare votării la adresa de domiciliu sau reşedinţă din străinătate.

    AEP pune listele electorale din străinătate pentru votul prin corespondenţă la dispoziţia biroului electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării sau a biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, în termen de 5 zile de la data constituirii acestuia.

    Documentele necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă care sunt transmise alegătorului sunt următoarele: un plic exterior prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse plicul interior şi certificatul de alegător; un plic interior prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse opţiunea sau opţiunile de vot; certificatul de alegător; instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot.

    Compania Naţională “Poşta Română” S.A. asigură trimiterea plicurilor exterioare către alegători până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei alegerilor, prevede proiectul.

    Buletinul de vot prin corespondenţă constă dintr-o singură foaie care conţine un singur candidat sau listă de candidaţi, după caz.

    Misiunile diplomatice, oficiile consulare, secţiile consulare şi institutele culturale din străinătate ale României asigură imprimarea de buletine de vot prin corespondenţă cuprinzând toţi candidaţii la scrutinul respectiv, precum şi punerea liberă şi gratuită a acestora la dispoziţia alegătorilor, în spaţiile accesibile publicului din sediile proprii. Prin derogare, buletinele de vot prin corespondenţă pot fi imprimate prin grija alegătorilor.

    Modelul, dimensiunile buletinului de vot şi condiţiile de confecţionare a buletinelor de vot prin corespondenţă sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului.

    Biroul Electoral Central asigură publicarea variantei electronice a buletinelor de vot prin corespondenţă conţinând fiecare candidat sau listă de candidaţi, după caz, pe pagina proprie de internet, în termen de cel mult 48 de ore de la data rămânerii definitive a machetei buletinului de vot.

    Alegătorul introduce buletinul de vot ce conţine opţiunea sa de vot în plicul interior, pe care îl sigilează. Acest plic, alături de celelalte documente – certificatul de alegător, cererea – se introduc în plicul exterior, care se sigilează. Acesta poate fi depus la orice oficiu poştal sau în orice cutie poştală.

    Plicurile exterioare trebuie expediate de alegători cu suficient timp înaintea datei votării, pentru a asigura livrarea acestora până cu 3 zile înaintea datei votării, inclusiv, la sediul biroului electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării.

    În ziua votării, biroul electoral pentru votul prin corespondenţă desigilează urnele de vot şi desigilează plicurile interioare.

    Cheltuielile privind votul prin corespondenţă se suportă de la bugetul de stat.

    Guvernul şi Ministerul Afacerilor Externe asigură sediile şi dotarea birourilor electorale pentru votul prin corespondenţă.

    Autoritatea Electorală Permanentă şi Ministerul Afacerilor Externe organizează şi derulează campanii de informare a cetăţenilor români cu drept de vot cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, privind modalitatea de exercitare a dreptului de vot prin corespondenţă, se menţionează în proiectul tehnic al AEP.

  • Alina Gorghiu: Cerem PSD un termen limită de publicare în MO a legii votului prin corespondenţă

    “Îmi este teamă ca acest discurs al PSD să nu fie doar o încercare de a ameţi opoziţia. Aş vrea să adoptăm, astăzi (sâmbătă – n.r.), o rezoluţie în care să cerem foarte clar PSD un termen limită de publicare a legii privind votul prin corespondenţă, în Monitorul Oficial, consecinţa nepublicării acesteia, în timp util, fiind aceea că la parlamentarele de anul viitor, cei din diaspora nu vor putea să îşi exercite dreptul de vot aşa cum ne dorim cu toţii”, a declarat copreşedintele PNL Alina Gorghiu, la începtul şedintei BPN, care are loc la Gura Humorului.

    Copreşedintele PNL a mai declarat că procedura privind Codul Fiscal, aflat pentru reexaminare în Parlament, care va începe săptămâna viitoare, va fi accelerată în cadrul Legislativului. Proiectul Codului Fiscal va ajunge la Senat şi, potrivit acordului liderilor politici ai partidelor parlamentare, va fi votat şi în Camera Deputaţilor, “pentru ca undeva la sfârşit de săptămână să poată ajunge la preşedinţie pentru promulagare”, a spus Alina Gorghiu.

    Aceasta a ţinut să le transmită celor care au criticat acordul privind Codul Fiscal că, deşi săptămâna aceasta s-a încheiat un acord între liderii partidelor politice privind Codului Fiscal, PNL se situează, în continuare, pe poziţie de competitor atât la nivel parlamentar, cât şi politic şi “va face opoziţie aşa cum trebuie Guvernului PSD”.

    Gorghiu le-a mai cerut liberalilor să respingă în Parlament ordonanţa privind mărirea salariilor demnitarilor, “pentru a putea discuta toată salarizarea în mod unitar”.

    “Atunci când vom vorbi despre legea salarizării în sistemul bugetar o să va rog să ne oprim şi asupra ordonanţei bugetarilor, pentru că vreau şi astăzi să vă propun să dăm un vot formal împotriva promovării aceastei ordonanţe, pentru a putea discuta toată salarizarea în mod unitar, corelat cu restul salariilor la momentul în care vom discuta despre salarizarea în sisteml bugetar”, a spus Alina Gorghiu.

    Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a spus, joi, că va prezenta săptămâna viitoare “un set de principii” privind legea votului prin corespondenţă, menţionând că adoptarea acestui proiect reprezintă una dintre priorităţile legislative ale PSD în această sesiune parlamentară.

    Preşedintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, anunţase, luni, că preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a fost mandatat de partid să elaboreze un set de principii care vor sta la baza legii votului prin corespondenţă şi să le trimită AEP, instituţie care va elabora, la rândul său, proiectul pe această temă.

    Ulterior, vicepreşedintele PNL Mihai Voicu a arătat că liberalii atrag atenţia că parlamentarii şi AEP nu trebuie să omită opinia celor din Diaspora în privinţa legii votului prin corespondenţă, iar proiectul liberalilor este singurul care conţine prevederi agreate de cetăţenii români din străinătate.

    Voicu, preşedintele Comisiei de Cod electoral, a mai spus că partidele trebuie să se mobilizeze la începutul sesiunii parlamentare pentru a adopta cât mai rapid legea votului prin corespodenţă, până cel mai târziu la începutul lunii noiembrie, pentru a putea fi aplicată la viitoarele alegeri lesgialtive.

    Proiectul votului prin corespondenţă a fost considerat o prioritate a sesiunii parlamentare trecute, după alegerile prezidenţiale existând consultări la Palatul Cotroceni şi un acord de principiu. Cu toate acestea, partidele parlamentare au modificat legislaţia electorală (legea alegerilor locale, legea alegerilor parlamentare, legea finanţării partidelor şi a campaniilor electorale şi legea partidelor) dar nu au convenit asupra unui proiect de lege, la Parlament fiind înregistrate patru iniţiative pe această temă.

  • Românii din diaspora vor cere dizolvarea Parlamentului, dacă nu se aprobă votul prin corespondenţă

    Daniel Ţecu, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Români din Europa (FADERE), a afirmat, vineri seară, că românii din diaspora sunt pregătiţi să facă presiuni asupra autorităţilor din România, pentru a avea vot prin corespondenţă şi vot electronic, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    ”Am înţeles că va exista o sesiune extraordinară peste puţin timp. Dacă în perioada asta nu se va vota votul prin corespondenţă şi votul electronic, nu mai este posibil. De aceea, sunt pregătit să îi cer preşedintelui României dizolvarea Parlamentului, care nu a fost capabil să creeze o lege pentru românii din diaspora, în timp ce (parlamentarii – n.r.) au fost capabili şi au avut timp să îşi creeze legi pentru a-şi mări salariile şi pentru a-şi crea pensii pentru ei”, a declarat Daniel Ţecu.

    Preşedintele FADERE s-a arătat ”optimist”, cu toate că ”din ce în ce mai mulţi factori de decizie, parlamentari şi voci de mai sus”, i-au spus că nu ar mai fi timp pentru aşa ceva.

    De asemenea, el a susţinut că la alegerile din 2016 numărul românilor care se vor prezenta la urne va fi mai mic decât la scrutinul pentru alegerile prezindeţiale de anul trecut.

    ”Atunci a fost o anumită emoţie şi mai vreau să mai spun ceva, eu cred că românii votau mai puţini la alegerile preşedintelui dacă nu se crea acea emoţie din lipsa secţiilor de vot. Acum avem o lege care deja a ieşit, sperăm să avem secţii de vot suficiente. Dar chiar dacă vor fi secţii suficiente, sunt persoane care locuiesc în zone foarte depărtate de secţiile de vot şi e nevoie de o formă de vot care să poată înlesni şi votul lor”, a explicat Daniel Ţecu.

    La rândul său, Eugen Terteleac, preşedintele Asociaţiei Românilor din Italia, consideră că la alegerile de anul viitor vor vota mulţi români din diaspora, pentru că a fost extinsă posibilitatea de înfiinţare a secţiilor de votare.

    ”Este de ajuns să prezinţi o listă cu o sută de persoane şi statul român este obligat să înfiinţeze secţii de votare. Preconizez că în Italia putem să avem o mie de secţii de votare, pentru că poate să fie şi va fi un exemplu important pentru clasa politică italienească, care va descoperi că românii sunt activi politic şi se implică. Vom face tot posibilul să mobilizăm comunităţile noastre de români să obţinem secţii de votare în toate satele, oraşele unde comunităţile de români sunt puternice”, a spus Eugen Terteleac.

    Deşi este ”încrezător că speranţa moare ultima”, preşedintele Asociaţiei Românilor din Italia se aşteaptă la ”o trădare” din partea parlamentarilor care reprezintă diaspora.

    ”Văzând ce s-a întâmplat în ultima perioadă în Parlamentul României în ceea ce ne priveşte, mă aştept la o altă trădare la fel de mare cum a fost aceea când nu a fost acceptată mărirea numărului de parlamentari. Parlamentari care reprezintă diaspora au fost în sală şi nu au votat această lege. A lipsit doar un singur vot şi acei parlamentari au stat cu mâinile în buzunar”, a spus Terteleac.

    Reprezentanţii românilor din Italia şi Spania au acuzat partidele politice româneşti că au ”măcinat” diaspora, că dezbină comunităţile româneşti pentru a le obţine voturile şi că după ce ajung la guvernare ”îşi scurg” banii destinaţi românilor, uitând de promisiunile pe care le-au făcut.

    ”Diaspora este măcinată de partidele din România, care vin şi dezbină comunităţile româneşti. Politicienii şi partidele politice din România au interes în diaspora doar când se apropie alegerile. Ne vizitează, ne cer votul, după care se întorc şi uită de problemele noastre. Este adevărat că, după ce ajung la guvernare, pentru ca să poată folosi banii din Departamentul pentru Românii de Pretutindeni sau altor instituţii, îşi crează asociaţii, pe perioada în care ei guvernează, ca să poată folosi banii. Că nu au interesul să finanţeze asociaţii care sunt acolo de ani de zile, care fac proiecte serioase şi sănătoase, ci au interesul să-şi creeze asociaţii prin care să îşi scurgă banii de la instituţia pe care o conduc”, a mai spus preşedintele FADERE, Daniel Ţecu.

    Şi Eugen Terteleac a povestit că situaţia este identică şi în Italia, unde clasa politică românească este „cel mai puternic implicată în dezbinarea comunităţilor româneşti”, în loc să protejeze interesele românilor şi „să lupte” pentru drepturile acestora.

    ”Parlamentarii din diaspora sunt nişte trădători. Vorbesc de rău alte asociaţii, spunând că ceilalţi sunt infractori, sunt securişti şi tot aşa, la fiecare asociaţie repetă povestea şi se construiesc bisericuţe. Concomitent, încearcă să le afilieze politic şi numai în preajma alegerilor electorale, niciodată nu se discută de un proiect politic puternic, de sine stătător. Acestea automat devin politice, încep lupte poltice între asociaţii, lucru care nu este normal, pentru că aceste asociaţii s-au născut ca şi asociaţii culturale, care se ocupă de menţinerea tradiţiilor, uzanţelor, nu de a face politică în Italia. De suferit are comunitatea românilor din Italia, care este văzută foarte rău de autorităţile statului italian şi din cauza acestor probleme de dezbinare”, a spus preşedintele Asociaţiei Românilor din Italia.

    În opinia reprezentanţilor românilor din diaspora, soluţia ar fi ca viitorii parlamentari care le vor reprezenta interesele să fie aleşi din rândul românilor care trăiesc în străinătate, persoane neimplicate politic, cu iniţiative, respectate de comunităţile în care trăiesc şi care nu se folosesc de ”sistemele tradiţionale «divide et impera»”.

    ”Cei care ne reprezintă în Parlament, deputaţii şi senatorii, ar trebui să fie din dispora. Însă am remarcat că există o şmecherie pe care ei au învăţat-o: dacă sunt într-un partid de foarte mulţi ani, merg, îşi fac o rezidenţă şi peste trei zile vin în România, se duc la televizor şi spun că locuiesc în Spania sau Italia şi vor să candideze. Iar ceilalţi nu au cum să-i contreze, pentru că arată câte o rezidenţă. Problema este să fie un om care într-adevăr a făcut ceva acolo, că a făcut proiecte cu românii, nu doar să organizeze concerte cu Irina Loghin şi cu cântăreţi din România. Că săracii români, cu atâta dor de România, după ce i-ai dus la un concert cu muzică românească, le poţi fura votul mai uşor decât se fură în România cu mici şi bere”, a spus preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Români din Europa.

    Cele câteva milioane de români din diaspora sunt reprezentaţi în Parlamentul României de patru deputaţi şi doi senatori, ”puţini şi cu aproape zero iniţiative legislative la fiecare dintre ei”, potrivit reprezentanţilor acestora.

  • Votul prin corespondenţă, RESPINS. Camera Deputaţilor a votat împotriva proiectului

    Iniţiativa legislativă a fost respinsă cu 203 voturi, fiind înregistrate de asemenea 84 de abţineri şi 8 voturi împotrivă.

    Proiectul a fost iniţiat de deputaţii PMP Eugen Tomac, Mihaela Stoica, Valerian Vreme şi Clement Negruţ şi propune introducerea votului prin corespondenţă în cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi europarlamentare.

    Comisiile de administraţie şi juridică au apreciat că acest sistem de vot prezintă vulnerabilităţi semnificative din punctul de vedere al siguranţei procesului de votare.

    Camera Deputaţilor este for decizional cu acest proiect, Senatul respingându-l anterior.

    Preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, a precizat, în 19 noiembrie, că votul prin corespondenţă pentru prezidenţiale va fi discutat peste cinci ani, când va fi viitorul scrutin, el arătând că în acest moment prioritară este elaborarea unei legi pentru alegerile parlamentare care să includă acest tip de vot.

    „Am stabilit cu liderii grupurilor parlamentare că votul prin corespondenţă este important pentru alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senatului din 2016. Săptămâna viitoare convocăm comisia pentru modificarea legii şi vom discuta acest capitol şi această iniţiativă parlamentară (privind votul prin corespondenţă, n.r.) şi vom găsi soluţia oportună ca în cel mai scurt timp să avem o lege de alegere a Camerei şi Senatului care să includă votul prin corespondenţă”, a spus atunci Zgonea.

    Potrivit lui Zgonea, aceeaşi comisie de modificare a legii va discuta „la momentul oportun” dacă este util să se introducă votul prin corespondenţă şi în Legea alegerilor locale.

    „Pentru alegerile prezidenţiale discutăm peste cinci ani. Prioritatea noastră este ca niciun om să nu fie blocat să voteze viitorul Parlament al României”, a spus Zgonea, care a subliniat faptul că votul prin corespondenţă este definit diferit în funcţie de tipul de alegeri – locale, parlamentare, prezidenţiale – în toate statele europene.