Tag: VOT ELECTRONIC

  • Adrian Sârbu: Implementarea votului electronic la alegeri aduce economii de sute de milioane de euro la buget

    Hofi: Tehnologia digitală îţi permite să votezi direct, instantaneu şi sigur. Te întreb: Eşti de acord cu implementarea votului electronic la toate alegerile din România? Pronostic 66% Da.

    Adrian Sârbu: Iată că avem o soluţie pentru Rareş Bogdan. Nu ne mai costă un miliard de euro, ne costă 100 milioane de euro. Vrei să fii Rareş Bogdan un minut?

    Hofi: Eu am vorbit frumos…

    Adrian Sârbu: Votanţii, electorii noştri, ăştia 10.000 care au votat pe site-uri şi în social-media… nu sunt mulţi,

    Hofi: Nu am batistuţă.

    Adrian Sârbu: Uite, pot să te ajut un pic. Domnul Rareş Bogdan, cu ajutorul electorilor noştri, v-am dat o soluţie. Puteţi face o economie de sute de milioane de euro, pe care să-i rutaţi în interesele PNL-PSD, că nu o să-i rutaţi în interesele noastre, nu credem asta, sunteţi de acord să implementaţi votul electronic la alegerile din iunie? Unde vă aflaţi dl.Rareş Bogdan, vă rog, sunteţi de acord?

    Hofi: Nu suntem de acord pentru că nu mai putem să spunem că facem economia aia de 350 milioane.

    Adrian Sârbu: Nu aţi spus dvs că vă interesează interesul cetăţeanului din România, liberal şi nonliberal?

    Hofi: M-am răzgândit, sunt de acord, dar e scump că trebuie să facem sistem electronic şi costă mult mai mult.

    Nemo: Ei, costă mult mult.

    Adrian Sârbu: Şi dl. Ghiţă nu mai e în România. Sebastian Ghiţă, ai auzit de el? Crezi că poate fi implicat să facă repede un soft?

    Hofi: Un Asesoft (n.r. grupul de firme deţinut de omul de afaceri Sebastian Ghiţă)

    Adrian Sârbu: Să facă un Asesoft. Ia zi, Nemo, putem implementa votul electronic până la alegeri?

    Nemo: Bineînţeles, oricând putem să-l implementăm.

    Adrian Sârbu: Dacă nu, vorbim cu Google.

    Hofi: Am încredere în liderii lumii. Unul dintre ei este Mark Zuckerberg, stăpânul Facebook şi Instagram, acolo unde votezi zi de zi.

    Nemo: Dar de ce să le facă pe Facebook? Nu am avut platformă, nu de vot online, dar unde îţi puneai datele, când am făcut recensământul?

    Hofi: Tu te-ai recenzat online?

    Nemo: Da, bineînţeles.

    Adrian Sârbu: Nu-i o problemă cu Facebook. Şi Google are aplicaţia VoteMeApp, şi, dacă cumva avem vreun neprietenie cu Google, ne ducem la colegii noştri de NATO şi de UE, Estonia, care votează electronic fără nicio problemă.

    Hofi: Pierdem totuşi ceva. Vrei să-ţi arăt o imagine pe care nu o vom mai putea vedea dacă mergem la votul electronic? Nu poţi să mergi să votezi ce vrei tu. Dacă nu eşti mulţumit, te duci şi îţi faci căsuţa ta şi votezi cu Chuck Norris, cu ştampila pusă corect, nu atinge linia. Cred că trebuia să-l ia în considerare.

    Nemo: Tu glumeşti…

    Hofi: Nu glumesc.

    Nemo: Dar asta s-a întâmplat în Nevada cu Niki Haley, ai văzut ce voturi a primit, nu?

    Hofi: Ca să explicăm. În statul Nevada, nu a avut voie să candideze Donald Trump la alegerile primare, între republicani, şi favorita nr.1 după el era Nikki Haley pe care au votat-o doar 33%. Şi alţii au putut să voteze că nu vor niciunul dintre candidaţi. Mie de aceea îmi convine sistemul electronic. Şi faptul că nu mergi la vot este un vot de blam. Trebuie ca cineva să ia în considerare acest lucru.

    Nemo: Hai să le punem şi lor opţiunea  asa, indiferent dacă vor fi sau nu comasate, pune-le. Nu-i vreau pe niciunul dintre candidaţii ăştia.

    Hofi: Asta spun eu. Pentru că aud des vrăjeala asta: „hai, dar poţi să te duci să anulezi votul”. Dar nu vreau să anulez votul. Dacă anulez votul, aia e o greşeală. Eu vreau să arăt că nu vreau pe nimeni de aici.

    Adrian Sârbu: Erai supărat când ţi-am spus că nu trebuie să ne ocupăm de repornirea, resetarea vieţii politice din România, ci noi trebuie să ne ocupăm de resetarea democraţiei. Tu asta spui: „domne, aş dori să schimb Constituţia şi non votul să fie un vot”. Tu asta spui, da? Sună frumos, nu? Deci putem face asta?

    Nemo: Putem şi ar fi o urgenţă. Ar trebui să o facem cât mai repede.

    Adrian Sârbu: Şi tu, care eşti mai circumspect, simţi, aşa, vreun risc?

    Nemo: Cu orice risc. Mai mare e riscul ăsta cu votul clasic. Am văzut furturi cu sacii. Au fost atâtea ştiri cum au dispărut voturi cu sacii. La votul electronic nu văd un risc mai mare.

    Adrian Sârbu: Deci eşti părere că putem vota.

    Nemo: Bineînţeles.

    Adrian Sârbu: Bun, iată că am ajuns la o concluzie împreună. Nu ne-am fi aşteptat.

    Hofi: Nici eu.

    Adrian Sârbu: Mulţumim electorilor care ne-au dat o soluţie pentru dl. Rareş Bogdan şi pentru PNL. Eu sunt convins că, dacă se va vota electronic, PNL va lua mai multe voturi decât dacă se va vota clasic, la comasare.

    Hofi: Comăsuţa

    Adrian Sârbu: Comăsuţa…

     

  • Grindeanu: Nu sunt bani în buget pentru votul electronic, deoarece nu avem un cadru legislativ

    Ministrul Comunicaţiilor, Sorin Grindeanu, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă susţinută la Timişoara, că dacă votul electronic nu este reglementat ar putea exista “perturbaţii” mai mari decât la votul clasic.

    Nu sunt bani în buget pentru votul electronic, deoarece nu avem un cadru legislativ. Dacă nu este foarte bine reglementat s-ar putea să existe perturbaţii mai mari decât la votul clasic. Votul electronic ar însemna că îţi iei un card pe care îl foloseşti cu o parolă. S-ar putea să fie unii foarte interesaţi să fie doritori de achiziţionarea de carduri. Se poate ajunge la o viciere care nu e tocmai democratică. De aceea, e nevoie mai întâi de o reglementare a cadrului legal”, a declarat Grindeanu.

    Ministrul Comunicaţiilor a mai spus că, înaintea votului, oamenii care se află în străinătate şi care doresc să voteze ar trebui să anunţe în prealabil, aşa cum se întâmplă şi în alte ţări.

    “E clar că au existat probleme la vot, dar să ştiţi că dincolo de lucrurile anormale, eu cred că ar fi normal să facem ce fac şi alţii. Sper să nu greşesc, dar de exemplu în Germania sau în Franţa, ca să poţi să votezi când nu te afli pe teritoriul ţării trebuie să te înscri la consulate, astfel încât să fie calibrate secţiile de votare, să ştie ce costuri implică”, a mai spus Grindeanu.

    Grindeanu consideră că ideea ca Autoritatea Electorală Permanentă să organizeze alegerile, nu este o idee rea şi că aceasta ar trebui luată în seamă.

    Copreşedintele PNL Alina Gorghiu anunţa, în 19 martie, că formaţiunea a definitivat proiectul de lege privind votul prin corespondenţă, care va fi transmis tuturor grupurilor parlamentare, inclusiv la cabinetele preşedintelui Camerei, Valeriu Zgonea, şi premierului Victor Ponta.

    Conform proiectului, perioada în care alegătorul poate depune cererea de vot prin corespondenţă este lungă, de la data convocării alegerilor, timp de 30 de zile.

    Cererea alegătorului, care trebuie adresată Autorităţii Electorale Permanente (AEP), va fi însoţită de copii nelegalizate ale documentelor care să dovedească cetăţenia română şi adresa de domiciliu sau de reşedinţă.

    AEP elaborează un registru al cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, care optează pentru votul prin corespondenţă, iar o dată ce acest registru este finalizat, AEP începe transmiterea documentelor de vot.

    Alegătorul care optează pentru votul prin corespondenţă va primi acasă un plic care conţine instrucţiunile de vot, un certificat de alegător pentru votul prin corespondenţă, pentru a dubla garanţia identităţii alegătorului, care se semnează de către persoana respectivă. În plus, în plic va exista Declaraţia pe proprie răspundere, care are rolul de a certifica, prin semnătura şi datarea olografă, că votul a fost exprimat în condiţii legale, adică neinfluenţat de nimeni, şi fără a primi foloase materiale.

    Următoare etapă este votul, în care alegătorul primeşte în plic buletinul de vot şi un timblu autocolant, cu anumite elemente de securitate, care imită ştampila cu “votat” din secţiile de vot normale, exprimându-şi opţiunea de vot prin aplicarea timblului în patrulaterul dorit.

    Acest buletin de vot trebuie să asigure secretul votului. Este împăturit şi plicul este alb, introduce buletinul de vot în plic şi primeşte un sigiliu, pe care îl va aplica pe plic, astfel încât destinatarul, Biroul Electoral al Circumscripţiei, să poată verifica securitatea şi secretul acestui vot.

    Tot în plicul primit de la AEP, alegătorul primeşte un alt plic cu adreasa pretipărită a destinatarului, Biroul Electoral de Circumscripţiei, care este preplătit, astfel încât alegătorul are garantată expedierea gratuită a acestui vot.

    Toate documentele sunt introduse în plic, pe care alegătorul îl expediază la Biroul Electoral Central, prin intermediul unui operator poştal ales în urma unei licitaţii.

    BEC, o dată ce primeşte aceste documente, verifică dacă buletinul de vot este valid şi îl introduce în urna de vot, urmând a fi deschis în momentul încheierii procesului de votare, mai prevede proiectul PNL.

    În 20 martie, premierul Victor Ponta afirma că propunerea PNL ca persoanele din diaspora să se înregistreze pe liste electorale, pentru vot electronic, este corectă şi de bun-simţ, dar trebuie explicat ce înseamnă aceasta, deoarece este posibil ca foarte mulţi cetăţeni să nu vrea să se înscrie, neavând documente în regulă.

  • Grindeanu: Nu sunt bani în buget pentru votul electronic, deoarece nu avem un cadru legislativ

    Ministrul Comunicaţiilor, Sorin Grindeanu, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă susţinută la Timişoara, că dacă votul electronic nu este reglementat ar putea exista “perturbaţii” mai mari decât la votul clasic.

    Nu sunt bani în buget pentru votul electronic, deoarece nu avem un cadru legislativ. Dacă nu este foarte bine reglementat s-ar putea să existe perturbaţii mai mari decât la votul clasic. Votul electronic ar însemna că îţi iei un card pe care îl foloseşti cu o parolă. S-ar putea să fie unii foarte interesaţi să fie doritori de achiziţionarea de carduri. Se poate ajunge la o viciere care nu e tocmai democratică. De aceea, e nevoie mai întâi de o reglementare a cadrului legal”, a declarat Grindeanu.

    Ministrul Comunicaţiilor a mai spus că, înaintea votului, oamenii care se află în străinătate şi care doresc să voteze ar trebui să anunţe în prealabil, aşa cum se întâmplă şi în alte ţări.

    “E clar că au existat probleme la vot, dar să ştiţi că dincolo de lucrurile anormale, eu cred că ar fi normal să facem ce fac şi alţii. Sper să nu greşesc, dar de exemplu în Germania sau în Franţa, ca să poţi să votezi când nu te afli pe teritoriul ţării trebuie să te înscri la consulate, astfel încât să fie calibrate secţiile de votare, să ştie ce costuri implică”, a mai spus Grindeanu.

    Grindeanu consideră că ideea ca Autoritatea Electorală Permanentă să organizeze alegerile, nu este o idee rea şi că aceasta ar trebui luată în seamă.

    Copreşedintele PNL Alina Gorghiu anunţa, în 19 martie, că formaţiunea a definitivat proiectul de lege privind votul prin corespondenţă, care va fi transmis tuturor grupurilor parlamentare, inclusiv la cabinetele preşedintelui Camerei, Valeriu Zgonea, şi premierului Victor Ponta.

    Conform proiectului, perioada în care alegătorul poate depune cererea de vot prin corespondenţă este lungă, de la data convocării alegerilor, timp de 30 de zile.

    Cererea alegătorului, care trebuie adresată Autorităţii Electorale Permanente (AEP), va fi însoţită de copii nelegalizate ale documentelor care să dovedească cetăţenia română şi adresa de domiciliu sau de reşedinţă.

    AEP elaborează un registru al cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, care optează pentru votul prin corespondenţă, iar o dată ce acest registru este finalizat, AEP începe transmiterea documentelor de vot.

    Alegătorul care optează pentru votul prin corespondenţă va primi acasă un plic care conţine instrucţiunile de vot, un certificat de alegător pentru votul prin corespondenţă, pentru a dubla garanţia identităţii alegătorului, care se semnează de către persoana respectivă. În plus, în plic va exista Declaraţia pe proprie răspundere, care are rolul de a certifica, prin semnătura şi datarea olografă, că votul a fost exprimat în condiţii legale, adică neinfluenţat de nimeni, şi fără a primi foloase materiale.

    Următoare etapă este votul, în care alegătorul primeşte în plic buletinul de vot şi un timblu autocolant, cu anumite elemente de securitate, care imită ştampila cu “votat” din secţiile de vot normale, exprimându-şi opţiunea de vot prin aplicarea timblului în patrulaterul dorit.

    Acest buletin de vot trebuie să asigure secretul votului. Este împăturit şi plicul este alb, introduce buletinul de vot în plic şi primeşte un sigiliu, pe care îl va aplica pe plic, astfel încât destinatarul, Biroul Electoral al Circumscripţiei, să poată verifica securitatea şi secretul acestui vot.

    Tot în plicul primit de la AEP, alegătorul primeşte un alt plic cu adreasa pretipărită a destinatarului, Biroul Electoral de Circumscripţiei, care este preplătit, astfel încât alegătorul are garantată expedierea gratuită a acestui vot.

    Toate documentele sunt introduse în plic, pe care alegătorul îl expediază la Biroul Electoral Central, prin intermediul unui operator poştal ales în urma unei licitaţii.

    BEC, o dată ce primeşte aceste documente, verifică dacă buletinul de vot este valid şi îl introduce în urna de vot, urmând a fi deschis în momentul încheierii procesului de votare, mai prevede proiectul PNL.

    În 20 martie, premierul Victor Ponta afirma că propunerea PNL ca persoanele din diaspora să se înregistreze pe liste electorale, pentru vot electronic, este corectă şi de bun-simţ, dar trebuie explicat ce înseamnă aceasta, deoarece este posibil ca foarte mulţi cetăţeni să nu vrea să se înscrie, neavând documente în regulă.