”Informaţiile noastre, dat fiind că avem alături de noi şi pe ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul (Viorel Ilie, membru ALDE – N.R.) sunt limpezi – mâine (marţi – n.r.) pe ordinea de zi nu este prevăzută o ordonanţă de urgenţă care să aibă ca temă graţierea sau amnistia”, a declarat Varujan Vosganian.
El a ţinut să precizeze şi faptul că Executivul nu are programată o altă şedinţă în această săptămână.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Uniunea a propus respingerea articolulului din Legea bugetului de stat pentru 2018 care prevede ca Academia Oamenilor de Ştiinţă să fie finanţată de la bugetul de stat.
„Este o derogare prin care se înfiinţează o altă academie infamă, o sinecură ordinară, numită Academia Oamenilor de Ştiinţă şi propunem eliminarea finanţării sale de la bugetul de stat”, a motivat propunerea deputatul USR, Claudiu Năsui, în şedinţa comună a Comisiilor de buget din Parlament.
Deputatul PSD, Marius Budăi, i-a cerut lui Năsui să nu mai utilizeze un astfel de limbaj. Deputatul USR i-a răspuns: „E o sinecură”, Budăi replicându-i că: „hai să nu mai folosim un limbaj din ăsta care ne descalifică, ordinar, neordinar”.
Inspecţia Judiciară (IJ) a finalizat raportul în care a analizat afirmaţiile făcute de Tăriceanu, după ce senatorii au decis să nu ridice imunitatea lui Varujan Vosganian.
“În urma analizei s-a stabilit că prin declaraţiile preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, cu privire la senatorul Varujan Vosganian, a fost adusă atingere sistemului”, au declarat, pentru MEDIAFAX, oficiali din cadrul IJ.
Raportul inspectorilor judiciari urmează să fie analizat joi de membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
CSM a sesizat, în 19 februarie, Inspecţia Judiciară, după ce Călin Popescu Tăriceanu afirmase, anterior cu cinci zile, că, în realitate, dosarul în care este implicat Varujan Vosganian, şi pentru care s-a cerut votul Senatului, nu se referă la presupuse fapte de corupţie ale unui senator, “ci pune în discuţie o decizie politică a unui ministru în funcţie, concretizată printr-o hotărâre de Guvern”.
“De aceea pot să afirm că un vot în favoarea cererii procurorului general, aşa cum îşi dorea şi preşedintele, ar fi creat precedentul potrivit căruia orice decizie a Executivului (deci, potenţial şi a preşedintelui) şi a oricărei autorităţi publice ar fi putut fi cenzurată în viitor de către procurori. Un asemenea precedent devenea periculos, pentru că el ar fi deschis calea spre transformarea României într-o republică a procurorilor”, susţinea Tăriceanu, după ce parlamentarii au votat împotriva ridicării imunităţii lui Varujan Vosganian.
În 12 februarie, Senatul a respins solicitarea Parchetului General de încuviinţare a începerii urmăririi penale împotriva senatorului PNL Varujan Vosganian, fiind înregistrate 71 de voturi “împotrivă”, 56 de voturi “pentru”, cinci voturi fiind anulate.
Procurorii DIICOT susţin că Varujan Vosganian, în calitate de ministru al Economiei, a luat mai multe decizii prin care ar fi favorizat firma Interagro controlată de omul de afaceri Ioan Niculae, oferind astfel gaze naturale la preţuri mai mici.
“În măsura în care vor apărea din urmărirea penală date şi indicii noi în cazul domnului senator, procurorul de caz va cere din nou avizul Senatului”, a spus Hossu.
Şeful interimar al DIICOT a precizat că dacă s-ar fi dispus urmărirea penală pe numele lui Varujan Vosganian, senatorul ar fi putut să ajute la stabilirea tuturor aspectelor ce sunt redate în ancheta procurorilor.
“Nu comentez un vot politic. Am încercat să fim clari în cererea transmisă Senatului, arătând că au apărut împrejurări noi, însă se pare că acestea nu au reuşit să îi convingă pe senatori, dar poate vom reuşi data viitoare”.
Senatul a respins, joi, solicitarea Parchetului General de încuviinţare a începerii urmăririi penale împotriva senatorului PNL Varujan Vosganian, fiind înregistrate 71 de voturi “împotrivă”, 56 de voturi “pentru”, 5 voturi fiind anulate.
Votul a fost secret, cu bile.
Solicitarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost adresată Senatului României în cadrul dosarului 146/D/P/2010.
Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a solicitat, în 2 februarie, procurorului general al României să ceară Senatului avizarea cererii de urmărire penală pe numele lui Varujan Vosganian, ministru al Economiei în perioada decembrie 2006 – decembrie 2008, sub aspectul infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare.
Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a solicitat, luni, procurorului general al României să ceară Senatului avizarea cererii de urmărire penală pe numele lui Varujan Vosganian, ministru al Economiei în perioada decembrie 2006 – decembrie 2008, sub aspectul infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare.
În cazul lui Adriean Videanu, ministru al Economiei în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, solicitarea ar urma să ajungă la şeful statului, prin intermediul procurorului general al României, DIICOT cerând avizarea urmăririi penale pentru infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare.
Potrivit DIICOT, în perioada decembrie 2006 – decembrie 2008, Varujan Vosganian, şi în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, Adriean Videanu, în calitate de miniştri, au aprobat, semnat şi susţinut în Guvern un număr de şase ordine, respectiv trei memorandumuri.
Cei doi foşti miniştri au avut drept scop sprijinirea intereselor financiare ale grupului infracţional constituit de către omul de afaceri Ioan Niculae şi au utilizat SNGN Romgaz SA, unitate naţională de interes strategic, în interesul privat al firmei lui Niculai, Interagro SA, rezultă din referatul procurorilor.
Astfel, susţin anchetatorii, au fost acordate discount-uri comerciale substanţiale la livrarea de gaze naturale către Interagro, peste plafoanele practicate de SNGN Romgaz SA, precum şi gaze naturale exclusiv din producţia internă, fără a fi respectate dispoziţiilor legale şi în condiţiile în care firma omului de afaceri Ioan Niculae înregistra debite istorice la plata gazelor consumate.
“Demersurile miniştrilor Varujan Vosganian şi Adriean Videanu s-au realizat în condiţiile în care SC Interagro SA înregistra o datorie reprezentând circa 70% din bugetul anual al societăţii naţionale, fiind grav afectate principalele activităţi ale SNGN Romgaz SA, societatea naţională fiind transformată practic într-un furnizor al unui client privat privilegiat şi fiind pus în pericol sistemul energetic naţional pe segmentul gazelor naturale”, potrivit DIICOT.
Procurorii au suspiciuni că prin activitatea miniştrilor, respectiv prin vânzarea preferenţială către Interagro SA a unor cantităţi masive de gaze naturale, această societate a fost plasată într-o poziţie de monopol pe piaţa gazelor naturale. Mai mult, SNGN Romgaz SA şi Ministerul Economiei, fiind entităţi ale statului cu atribuţii în domeniul energetic, s-au creat riscuri semnificative în planul securităţii energetice a României.
În actele procurorilor se mai arată că SNGN Romgaz SA a livrat către Interagro SA gaze naturale din producţia proprie în valoare de aproximativ 1,5 miliarde de lei, respectiv circa 500 de milioane de dolari, din care aproximativ 92 milioane de dolari reprezintă valoarea reducerilor comerciale acordate ilegal.
“Impozitul pe profit datorat bugetului de stat de către SNGN Romgaz SA, aferent veniturilor diminuate cu cuantumul reducerilor comerciale acordate către SC Interagro SA, este de circa 43 de milioane de lei, respectiv circa 15 milioane de dolari, iar TVA este de circa 54 de milioane de lei, respectiv circa 19 milioane de dolari”, susţin procurorii DIICOT.
Conform anchetatorilor, valoarea reducerilor comerciale de întreruptibilitate acordate către Interagro SA pentru achiziţiile de gaze naturale din producţia internă a SNGN Romgaz SA reprezintă un procent de 51% din totalul de aproximativ 500 milioane de lei aferent reducerilor comerciale acordate consumatorilor eligibili cu statut de consumatori întreruptibili în perioada februarie 2008 – decembrie 2010.
În acelaşi dosar, procurorul general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a mai solicitat o dată, în 2 septembrie 2013, Senatului şi, respectiv, şefului statului declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de începere a urmăririi penale în cazul foştilor miniştri Varujan Vosganian şi Adriean Videanu.
În cazul lui Videanu, şeful statului de la acea vreme, Traian Băsescu, a transmis, în 8 septembrie 2013, cererea de urmărire penală. Pe de altă parte, plenul Senatului a respins, în 7 octombrie 2013, solicitarea privind începerea urmăririi penale în cazul lui Varujan Vosganian, votul fiind covârşitor împotriva cererii.
Dosarul în care DIICOT a cerut aviz pentru începerea urmăririi penale a lui Videanu şi Vosganian este desprins din cel în care, în decembrie 2011, procurorii au început urmărirea penală în cazul a 40 de persoane cu funcţii de conducere din Romgaz, Ministerul Economiei şi Agenţia Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, pentru complot şi subminarea economiei naţionale.
În prezent, Varujan Vosganian este senator PNL, iar Adriean Videanu este arestat într-un alt dosar, în care este implicat şi fostul şef al DIICOT Alin Bica.
Omul de afaceri Ioan Niculae a fost audiat vineri la DIICOT, în dosarul Romgaz-Interagro, în care este urmărit penal, alături de apropiaţi ai săi, pentru instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, sustragere de sub sechestru şi spălare de bani. Fostul ministru al Economiei Adriean Videanu este acuzat de abuz în serviciu pentru că l-ar fi favorizat pe omul de afaceri.
Vosganian a fost întrebat cum vede solicitarea DIICOT de încuviinţare a urmăririi penale, adresată Senatului. ”Nu am văzut-o (…) Trebui să văd ce scrie în această solicitare”, a replicat senatorul PNL, refuzând să facă alte comentarii.
DIICOT cere din nou aviz de la Senat şi, respectiv, preşedintele Klaus Iohannis, pentru urmărirea penală a foştilor miniştri ai Economiei Varujan Vosganian şi Adriean Videanu, în dosarul Romgaz-Interagro.
Şedinţa CSM s-a terminat însă cu o sesizare către Inspecţia Judiciară împărţită ostentativ echitabil pe culori politice, având ca obiect nu numai declaraţia lui Ponta, ci şi afirmaţiile preşedintelui Traian Băsescu prin care “a devoalat date” din dosarul Microsoft şi calificarea Curţii de Apel drept “pluton de execuţie” de către liberalul Varujan Vosganian după condamnarea colegului său Sorin Roşca-Stănescu. Preşedintele Băsescu a reacţionat imediat, acuzând CSM că face politică, ceea ce ll-a împins pe premierul Ponta să replice printr-o reclamaţie adresată ambasadelor străine pe tema periclitării de către preşedinte a independenţei justiţiei.
Cu aceasta, campania electorală a fost total confiscată definitiv de comentariile politicienilor şi ale susţinătorilor lor din presă despre raporturile dintre taberele politice şi justiţie, după ce deja începuse să fie clar dominată de ştirile de la DNA şi ANI despre dosare de parlamentari, ex-miniştri şi candidaţi la preşedinţie. Cazul Petrotel Lukoil a ajuns, astfel, chiar mai productiv politic decât cazul Microsoft, pentru că în chestiune au fost de această dată acuzaţii de evaziune fiscală şi spălare de bani la scară mare contra unei companii ruseşti, în contextul în care conflictul din Ucraina a tensionat la maximum relaţiile dintre UE-SUA şi Rusia, în vreme ce campania electorală din România candidaţii nu ştiu cum să se poziţioneze mai repede drept proamericani şi proeuropeni până-n măduva oaselor şi să-i demonizeze pe adversarii lor drept antiamericani, antieuropeni şi, cum altfel, proruşi.
Intervenţia premierului Ponta, motivată evident de pericolul direct pe care l-ar reprezenta pentru el în campanie închiderea Petrotel şi afectarea companiilor dependente de activitatea rafinăriei ploieştene (Oltchim, Oil Terminal) le-a permis deci adversarilor lui Ponta o nouă şarjă de atacuri pe tema presupusei rusofilii a acestuia. Ponta a fost portretizat, astfel, fie ca un potenţial dictator care asupreşte procurorii şi ar trebui să fie cercetat penal pentru obstrucţionarea justiţiei, fie ca un amic al ruşilor, care apără interesele Lukoil fiindcă vrea să scoată România din UE şi s-o apropie de Rusia şi China.
Ulterior, criticile au căpătat o altă turnură, după ce preşedintele Traian Băsescu a prins prilejul spre a-şi arăta din nou în public vitejia antirusească, anume spre a sublinia că între el şi Ponta, el e singurul politician curajos şi faţă de Moscova, şi faţă de investitorii ruşi din România. Preşedintele i-a invitat în termeni direcţi pe cei de la Lukoil să plece din România dacă nu respectă legea şi a invitat guvernul să răspundă la şantajul Lukoil cu naţionalizarea Petrotel, spre a acoperi gaura provocată la bugetul statului de evaziunea fiscală descoperită de procurori la Lukoil.
Scandalul s-a încheiat între timp, odată cu repornirea rafinăriei de către Lukoil, dar episodul va rămâne să conteze ca unul important în campania electorală, chiar dacă important doar prin nivelul lui de zgomot şi nu pentru că ar fi schimbat cumva părerile deja formate ale alegătorilor despre politicienii lor preferaţi.
“Eu sunt sigură că toţi foştii preşedinţi susţin pe cineva” – Elena Udrea (PMP), întrebată cât de corect este ca preşedintele Băsescu să o susţină deschis în campanie
“Pentru că văd că nu mai există niciun elev care să nu ştie să folosească o tabletă, un telefon, un computer, cred că ideea de manual digital este cu adevărat o reformă pe care trebuie s-o facem” – premierul Victor Ponta
“Adesea, românilor trebuia să le faci reforma când erau neatenţi” – Varujan Vosganian (PNL)
“În această perioadă avem o altă prioritate la nivelul UDMR. Strângem semnăturile pentru candidatura mea la prezidenţial” – Kelemen Hunor (UDMR), întrebat de ce partidul nu face o nouă nominalizare pentru funcţia de ministru al culturii, după respingerea Rozaliei Biro
“Nu ştiu dacă s-au născut într-un oraş anume, pentru că ei au fost găsiţi de către cineva în pădure, într-un cuib, cred că vulpea nu era cetăţean” – Remus Pricopie, ministrul educaţiei, întrebat unde s-au născut Romulus şi Remus
“În clasele primare am învăţat la orele de religie că din ceruri a fost izgonit dracu’ şi îngerii răului pe pământ. Eu vreau să spun că pentru români şi pentru România, dracu’ e Traian Băsescu” – Gheorghe Şimon (deputat PSD)
“Cred că după 25 mai, când se va confirma că, din ruperea USL, PSD nu pierde şi câştigă Traian Băsescu şi puii săi care vor face mai mult decât PNL, cred că raţiunea va duce la refacerea USL măcar până îl vedem pe Traian Băsescu plecat de acolo” – premierul Victor Ponta
“Cert este că nu sunt încă destul de în vârstă încât, dacă cineva m-ar ruga să pun ţara pe şine, nu aş face-o, un an de zile, pe contract” – preşedintele Traian Băsescu despre posibilitatea de a deveni premier
“E bine ca prim-ministru. Faci morală miniştrilor 10 minute la începutul şedinţei, unul n-a fost tuns, unul n-a vorbit ce trebuie ieri la televizor” – Crin Antonescu, liderul PNL, despre Victor Ponta
“Să aducem, măcar simbolic, Catalonia şi Tirolul de Sud în Ardeal” – Kelemen Hunor, preşedintele UDMR
“Alianţele liberalilor sunt precum pălăria lui Spirache. Oricum o dai, nu iese bine” – senatorul PNL Varujan Vosganian
“O altă cauză este politica fiscală a OMV” – Elena Udrea (PMP) explicând scumpirea carburanţilor din perioada 2009-2012
“Trec foarte multe autovehicule pe acolo” – ministrul Dan Şova despre oportunitatea viitoarei autostrăzi Bucureşti-Alexandria