
Tag: voronet
-
Povestea unei dintre cele mai mari COMORI a României şi pentru ce este ea cunoscută in toată lumea – GALERIE FOTO
Mânăstirea Voroneţ este exemplul clar de arhitectură creştină moldovenească. Una dintre cele mai frumoase mânăstiri din Nordul Moldovei, Voroneţ surprinde nu numai prin arhitectură ci şi prin pictura extraordinară ce a făcut-o celebră în toată lumea. Albastrul unic de pe pereţii ei a ajuns subiect de poveste iar istoricii o consideră a fi cea mai importantă ctitorie a lui Ştefan cel Mare.Mânăstirea Voroneţ şi albastrul ei de povesteRenumită peste tot în lume, nuanţa de albastru ce îmbracă pereţii mânăstirii şi-a luat numele de la ea, devenind cunoscută drept Albastru de Voroneţ. Este cea mai rezistentă culoare şi a făcut faţă incredibil de bine secolelor ce au trecut peste ea, intemperiilor şi puţinelor renovări de aici.Chiar dacă reţeta culori nu mai este cunoscută de nimeni, tehnica folosită este bine ştiută. Meşterii au început lucrul la pictură atunci când pereţii bisericii nu se uscaseră încă, alegând exact momentul optim când vopselurile vor fi fuzionat cel mai bine cu tencuiala.
În fiecare zi munca începe din partea de sus a lăcaşului şi de aici se continua în jos. Lucrurile erau gândite în aşa fel încât pictura să fie cât mai armonioasă iar diferenţele dintre stilurile meşterilor ce lucrau în paralel să fie minime. Tocmai de aceea, fiecare scenă biblică era separată de celelalte prin intermediul unor linii de culoare.Mai întâi se trasau contururile scenelor şi ale personajelor iar mai apoi desenele erau completate cu culorile alese în prealabil. De altfel, deşi pare suprinzător, ultima culoare pusă pe ziduri nu era albastrul sau vreo altă nuanţă închisă ci un alb pur, imaculat care era menit să accentueze anumite detalii.Cert este că, deşi şi alte mânăstiri din Nordul Moldovei au beneficiat de acest albastru superb, el este cu adevărat viu doar la Voroneţ, căci aici meşterii au ştiut să îl aplice pe peretele aflat la un anumit grad de umiditate ceea ce a făcut ca el să se conserve absolut perfect.Mânăstirea Voroneţ se află la doar 36 de kilometri de Suceava şi la nici cinci kilometri de Gura Humorului. Accesul aici se face peste Dealul Gura Humorului după care se mai merge încă circa cinci kilometri până se intră în satul Voroneţ. Zona este una încărcată de istorie şi mulţi turişti vin aici într-un fel sau altul de tur al Mânăstirilor din Nordul Moldovei. Este bine totuşi să ţineţi cont de condiţiile de cazare şi să sunaţi înainte la mânăstiri sau posibile pensiuni ori gazde pentru a nu avea vreo surpriză neplăcută, scrie descoperalocuri.ro -
O casă din Voroneţ cu spaţii de cazare a ars la început de an. 18 tineri cazaţi aici erau afară şi urmăreau un foc de artificii
Duminică, Inspectoratul pentru Situaţii de Uregnţă Suceava a informat că în dimineaţa de 1 ianuarie pompierii militari din Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Suceava şi Fălticeni au intervenit cu cinci autospeciale timp de peste şase ore pentru stingerea unui incendiu izbucnit la o clădire cu destinaţie de spaţii de cazare din Voroneţ.
La sosirea pompierilor clădirea, formată din parter şi etaj, construită din lemn, cu învelitoare din azbociment, ardea şi exista pericolul de propagare la casa de locuit a proprietarului şi la gospodăriile din imediata vecinătate.
În locaţia respectivă erau cazaţi 18 tineri, care în momentul izbucnirii incendiului se aflau afară şi urmăreau un foc de artificii din apropiere.
Pompierii au localizat flăcările şi au salvat majoritatea bunurilor pe care tinerii le aveau în camere, deşi incendiul se manifesta deosebit de violent, din cauza materialului lemnos din care era realizată construcţia, precizează sursa citată.
De asemenea, au fost evacuate şi două butelii din bucătăria cuprinsă de foc, care puteau exploda şi produce pagube importante şi chiar pierderi de vieţi omeneşti, se mai arată în comunicatul de presă în care se subliniază că misiunea pompierilor a fost deosebit de grea din cauza suprafeţei mari cuprinse de flăcări şi a gerului, cu temperaturi scăzute până la -14 grade Celsius.
În incendiu au ars în întregime încăperea centralei termice, bucătăria şi sala de mese, pe o suprafaţă însumată de aproximativ 100 de metri pătraţi. Totodată, au mai ars acoperişul clădirii pe 300 de metri pătraţi, patry camere de locuit, o baie şi o debara de la etaj şi s-au degradat spaţiile de cazare de la parter, instalaţiile electrice şi sanitare şi centrala termică.
Cauza probabilă a izbucnirii incendiului a fost coşul de fum neprotejat corespunzător. În urma intervenţiei pompierilor, s-au salvat restul construcţiei, casa de locuit a proprietarului şi clădirile învecinate.
-
Locul din România care i-a înnebunit pe străini: “Este Capela Sixtină a Europei de Est”
Pasagerilor companiei aeriene Austrian Airlines, parte a grupului german Lufthansa, le este recomandată ca destinaţie turistică mănăstirea Voroneţ, în cel mai recent număr al revistei Austrian skylines. Voroneţ se înscrie în lista de recomandări alături de Paris, Tripoli, Skopje, Florenţa, Napoli sau Zurich.
“Este Capela Sixtină a Europei de Est” se arată în descrierea mănăstirii Voroneţ, în numărul din vară al revistei Austrian skylines, citită de zeci de mii de pasageri care ajung la bordul aeronavelor companiei.

Prima atestare documentară a Mănăstirii Voroneţ este 22 ianuarie 1472, când Ştefan cel Mare dădea călugărilor – în frunte cu egumenul Misail – scutire de vamă pentru două măji de peşte care vor fi aduse de la Chilia sau din altă parte.
În locul vechiului schit de lemn, Ştefan Vodă a ridicat actuala biserică, cu hramul Sfântul Gheorghe. Pisania bisericii arată că lucrările de construcţie au durat mai puţin de patru luni, de la 26 mai până la 14 septembrie 1488. Mitropoliţii Teofan I şi Grigorie Roşca s-au îngrijit de pictarea ei în exterior, cel din urmă adăugându-i şi un pridvor. Voroneţul reprezintă unul dintre primele monumente moldoveneşti creatoare de stil propriu, sinteză originală de elemente bizantine (plan treflat cu turlă pe naos), gotice (tendinţa de elansare a edificiului, arcurile frânte la chenarele uşilor şi ferestrelor, prezenţa contraforturilor) şi strict autohtone (turlă pe patru arcuri şi bază stelată, ocniţe sub cornişă, arcade oarbe la abside, friză de discuri smălţuite). Jilţurile şi o parte din strane aparţin secolului al XVI-lea.
Austrian Airlines zboară direct de la Viena la Iaşi, de şase ori pe săptămână.
-
Locul din România care i-a înnebunit pe străini: “Este Capela Sixtină a Europei de Est”
Pasagerilor companiei aeriene Austrian Airlines, parte a grupului german Lufthansa, le este recomandată ca destinaţie turistică mănăstirea Voroneţ, în cel mai recent număr al revistei Austrian skylines. Voroneţ se înscrie în lista de recomandări alături de Paris, Tripoli, Skopje, Florenţa, Napoli sau Zurich.
“Este Capela Sixtină a Europei de Est” se arată în descrierea mănăstirii Voroneţ, în numărul din vară al revistei Austrian skylines, citită de zeci de mii de pasageri care ajung la bordul aeronavelor companiei.

Prima atestare documentară a Mănăstirii Voroneţ este 22 ianuarie 1472, când Ştefan cel Mare dădea călugărilor – în frunte cu egumenul Misail – scutire de vamă pentru două măji de peşte care vor fi aduse de la Chilia sau din altă parte.
În locul vechiului schit de lemn, Ştefan Vodă a ridicat actuala biserică, cu hramul Sfântul Gheorghe. Pisania bisericii arată că lucrările de construcţie au durat mai puţin de patru luni, de la 26 mai până la 14 septembrie 1488. Mitropoliţii Teofan I şi Grigorie Roşca s-au îngrijit de pictarea ei în exterior, cel din urmă adăugându-i şi un pridvor. Voroneţul reprezintă unul dintre primele monumente moldoveneşti creatoare de stil propriu, sinteză originală de elemente bizantine (plan treflat cu turlă pe naos), gotice (tendinţa de elansare a edificiului, arcurile frânte la chenarele uşilor şi ferestrelor, prezenţa contraforturilor) şi strict autohtone (turlă pe patru arcuri şi bază stelată, ocniţe sub cornişă, arcade oarbe la abside, friză de discuri smălţuite). Jilţurile şi o parte din strane aparţin secolului al XVI-lea.
Austrian Airlines zboară direct de la Viena la Iaşi, de şase ori pe săptămână.