Tag: vladescu

  • Sebastian Vlădescu a fost condamnat la 8 ani şi 6 luni de înschisoare pentru luare de mită

    Fostul ministru al Finanţelor, Sebastian Vlădescu, a fost condamnat la 8 ani şi 6 luni de înschisoare, într-un proces în care era acuzat pentru luare de mită şi trafic de influenţă. În acelaşi dosar a fost condamnat şi Cristian Boureanu. Decizia Instanţei Supreme nu este definitivă.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis, joi, condamnarea fostului ministru al Finanţelor, Sebastian Vlădescu, la 7 ani de închisoare pentru luare de mită şi 6 ani de închisoare pentru trafic de influenţă, în formă continuată. Contopind pedepsele, Vlădescu Sebastian-Teodor-Gheorghe este condamnat la pedeapsa cea mai grea, de 7 ani închisoare, la care se adaugă un spor de 1 an şi 6 luni, rezultând o pedeapsă finală de 8 ani şi 6 luni închisoare, pe care inculpatul urmează să o execute în regim de detenţie.

    Instanţa a decis şi condamnarea lui Mircea Ionuţ Costea la pedeapsa de 7 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de luare de mită, în forma complicităţii şi a Mihaelei Mititelu la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de trafic de influenţă, pe care inculpata urmează să o execute în regim de detenţie.

    În acelaşi dosar a fost condamnat şi Constantin Dascălu la pedeapsa de 5 ani şi 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de luare de mită, pe care inculpatul urmează să o execute în regim de detenţie, dar şi pe Cristian-Alexandru Boureanu la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de trafic de influenţă. „În baza art. 97 din Codul penal, anulează suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an şi 9 luni închisoare, aplicată inculpatului Boureanu Cristian Alexandru prin sentinţa penală nr. 388 din 20 iunie 2018, pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr. 24005/299/2017, astfel cum a rămas definitivă prin decizia penală nr. 641 din 9 mai 2019 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală). Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 1 an şi 9 luni închisoare, aplicată inculpatului prin decizia penală antemenţionată, în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor, respectiv 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj (…) contopeşte pedepsele aplicate inculpatului Boureanu Cristian Alexandru, în pedeapsa cea mai grea de 3 ani şi 6 luni închisoare, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite de 9 luni închisoare, rezultând o pedeapsă finală de 4 ani şi 3 luni închisoare, pe care inculpatul urmează să o execute în regim de detenţie”, potrivit deciziei instanţei.

    Lui Boureanu i se scade din durata pedepsei închisorii durata reţinerii şi arestării preventive în dosarul nr. 24005/299/2017, de la data de 9.06.2017 şi până la data de 11.08.2017, inclusiv.

    Potrivit deciziei ÎCCJ, se dispune confiscarea specială a sumelor de 3.990.248,6 lei şi 65.000 euro de la inculpatul Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe. Se dispune confiscarea specială a sumei de 2.177.000 euro de la acelaşi inculpat. Se dispune confiscarea specială a sumelor de 3.121.328,41 lei şi 1.919.900 euro de la inculpatul Costea Mircea Ionuţ. Se dispune confiscarea specială a sumelor de 3.083.498,71 lei ?i 1.050.087 euro de la inculpata Mititelu Mihaela. Se dispune confiscarea specială a sumei de 1.114.000 euro de la inculpatul Dascălu Constantin. Se dispune confiscarea specială a sumei de 2.111.799,71 euro de la inculpatul Boureanu Cristian Alexandru. Se dispune confiscarea specială a sumei de 214.874,88 euro virată în contul deschis pe numele SC Topanel Production Panels SA la A.N.A.B.I., dispoziţie ce se va comunica Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate.

    Decizia ÎCCJ nu este definitivă şi are termen de 10 zile de la comunicare.

    Inculpaţii au fost trimişi în judecată de DNA. Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu pentru săvârşirea a două infracţiuni de luare de mită şi a unei infracţiuni de trafic de influenţă, pe vremea când era minsitru de Finanţe. În acelaşi dosar au fost trimişi în judecată şi Mircea Ionuţ Costea, fost angajat în cadrul ministerului finanţelor, deţinând o funcţie de conducere într-o bancă de stat la data faptelor, pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită, un administrator al unor societăţi comerciale, persoană apropiată de conducerea CNCFR pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită; Constantin Dascălu – secretar de stat în cadrul ministerului transporturilor în perioada săvârşirii faptelor) pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită şi Cristian Alexandru Boureanu, parlamentar şi vicepreşedinte al unui partid politic aflat la guvernare în perioada săvârşirii faptelor, pentru săvârşirea unei infracţiuni de trafic de influenţă.

    Activitatea infracţională s-a desfăşurat în două etape, potrivit DNA. Prima etapă ar fi acut loc în anul 2005, în contextul licitaţiei organizate pentru reabilitarea unei linii ferate, reprezentanţii companiei străine au convenit cu Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe, Costea Mircea-Ionuţ şi cu persoana apropiată de conducerea CNCFR, să le plătească eşalonat, pe toată durata contractului, un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român. În schimbul, acestor sume, inculpaţii au promis să efectueze demersuri pentru a asigura finanţarea suplimentară în vederea încheierii contractului, precum şi plata la timp a facturilor emise. Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, în baza căruia sumele de bani au ajuns la inculpaţi, astfel: o primă verigă a fost reprezentată de încheierea unui contract de consultanţă cu o societate de avocatură, în baza căruia compania a plătit, în perioada 2006-2011, suma totală de 39.363.071 lei, deşi nu au fost prestate servicii. Următoarea verigă a fost reprezentată de încheierea mai multor contracte fictive între societatea de avocatură sau societăţi offshore afiliate acesteia cu societăţi controlate de inculpaţi, prin care sumele de bani au ajuns la aceştia. În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit un milion de euro, Costea Mircea Ionuţ a primit 3.121.328,41 lei şi 2.320.698 euro, iar persoana apropiată de conducerea CNCFR, administrator a unor societăţi comerciale, a primit 3.083.498 lei şi 1.050.087 euro.

    A doua etapă a avut loc în cursul anului 2009, pe fondul schimbării guvernului şi al crizei economice care a dus la întârzierea plăţii facturilor, reprezentanţii companiei străine au ajuns la o nouă înţelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român către Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe (care îndeplinea din nou funcţia de ministru de finanţe), Constantin Dascălu şi Cristian Boureanu. Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani, a fost creat un nou circuit fictiv, în baza căruia societatea străină a transferat 11.781.842 euro în conturile a două companii offshore controlate de un cetăţean român cu domiciliul în străinătate. Ulterior, sumele au fost transferate prin operaţiuni succesive către alte societăţi offshore, stratificate pe 5 niveluri pentru a îngreuna eventuala urmărire a traseului banilor. În ultima etapă, banii au fost transferaţi în conturile unor societăţi indicate de inculpaţi sau au fost retraşi în numerar şi au fost înmânaţi acestora. În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit 2.242.000 euro, Dascălu Constantin a primit 1.114.000 euro, iar Boureanu Cristian Alexandru a primit 2.111.799 euro. Totodată, un director al companiei străine, căruia i-a revenit suma de 1.100.000 euro ca urmare a contribuţiei sale la activităţile infracţionale, a încheiat anterior un acord de recunoaştere a vinovăţiei, admis de instanţa de judecată.

  • Sebastian Vlădescu: Bugetul ar trebui construit pe creştere zero, cu îngheţearea pensiilor şi a salariilor

    “Aş construi un buget pe creştere economică zero, cu un deficit de 3% din PIB pe ESA (care cuprinde şi pierderile companiilor de stat), cu pensiile şi salariile îngheţate la nivelul anului 2012. Aş aloca 80% din cheltuielile de capital pentru primul semestru, ca să compensez reducerea de consum privat, iar, în cazul în care am creştere economică, toată diferenţa s-o aloc pentru susţinerea grupurilor defavorizate ţintă. Dacă am 100 -200 de milioane de euro în plus, aş da bani unor diferite grupuri ţintă, cu sume diferite, iar depăşirea deficitului s-ar face numai pe cheltuieli de capital legate de o absorbţie mai bună decât am bugetat din fonduri europene”, a spus Vlădescu. Fostul ministru crede că astfel de deficite vor primi finanţare de pe pieţe, opinând că soldul negativ poate urca chiar la 3,5% sau 3,8% din PIB. “Dacă va fi un deficit legat de cheltuieli de capital pentru cofinanţarea proiectelor din fonduri UE , Comsia Europeană va accepta depăşirea pragului. Anul viitor tot focusul din UE se va muta de la ajustare fiscală spre creştere economică”, a continuat Vlădescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum face Tariceanu afaceri la Salonul Auto de la Geneva. Cine il insoteste pe fostul premier

    Motivul principal al vizitei il reprezinta interesul sau pentru
    automobilele Ford ca urmare a preluarii importurilor de masini ale
    companiei din vara anului trecut. Mai exact, Calin
    Popescu-Tariceanu a devenit de la 1 august 2010 unul dintre
    dealerii Ford pe piata locala, dupa ce in 2007 ca prim-ministru a
    facut parte din echipa statului roman in negocierile cu grupul
    american in vederea preluarii pachetului de 72,4% din actiuni al
    uzinei auto de la statul roman, potrivit informatiilor publicate
    anul trecut de Ziarul Financiar.


    La Geneva, Tariceanu a venit insotit de fostul ministru al
    Finantelor, Sebastian Vladescu, apropiat al fostului premier si
    coleg de afaceri in mai multe firme. Vladescu era in anul 2007
    secretar de stat, tocmai in perioada procesului de privatizare a
    Automobile Craiova cu americanii de la Ford, unde detinea functia
    de presedinte al Comisiei de privatizare. “Liberal convins”,
    Vladescu a intrat in barca guvernarii Boc la finele anului 2009,
    desi Partidul National Liberal se afla la acea vreme, la fel ca
    acum, in opozitie. Ulterior, ministrul Finantelor Publice avea sa
    fie remaniat.

  • Revista presei economice din Romania


    Industria IT&C
    autohtona nu numai ca nu este afectata de
    criza, ba chiar face angajari pe banda, cum o demonstreaza Intel,
    Microsoft sau HP, iar pana la sfarsitul anului isi va mari ponderea
    in PIB, potrivit specialistilor citati de Gandul.
    Apartamentele din Bucuresti s-au ieftinit cu 3% in octombrie, iar
    reducerile se simt mai ales in cazul preturilor maxime ale
    proprietatilor, afirma analistii companiei de consultanta
    imobiliara Coldwell Banker.

    Autoritatile vor sa impuna plata
    taxei de prima inmatriculare
    si pentru autovehiculele mai noi,
    putin poluante: de anul viitor, si cei care isi vor cumpara o
    masina Euro 5 vor scoate din buzunar bani pentru plata taxei,
    anunta Evenimentul Zilei. Panciu, Cotnari, Dealul Bujorului,
    Tohani sau Nicoresti se numara printre producatorii de vin care se
    reorienteaza catre China, sperand ca aceasta piata le va aduce cel
    mai mare profit in urmatorii trei ani.


    “Exproprieri degeaba, platite cu zeci de milioane”
    , titreaza
    Romania Libera – este vorba de sutele de cetateni
    expropriati inutil, pentru ca autostrazile care ar fi trebuit sa se
    construiasca pe amplasamentul lor nu s-au mai construit niciodata.
    Multi dezvoltatori imobiliari si-au inchis afacerile din Romania,
    altii insa au ramas pe piata si chiar fac profituri de circa 10%,
    dupa cum reiese din exemplele citate de acelasi ziar.

    Calculele britanicilor de la Oxford Economics contrazic
    previziunile FMI, sustinand ca
    economia Romaniei va scadea
    si la anul, cu 1%, iar perspective
    de redresare a veniturilor si a consumului nu sunt decat din a doua
    jumatate a lui 2011, consemneaza Adevarul. Cotatiile
    zaharului brut au atins la burse nivelul maxim din ultimii 30 de
    ani, pe fondul speculatiilor ca productia mondiala din acest an va
    fi sub asteptari si al deprecierii dolarului.

    Introducerea unui sistem de
    impozitare progresiva a veniturilor
    , cu deduceri pentru anumite
    cheltuieli, va deveni o solutie de neevitat in urmatorii doi –
    patru ani, sustine fostul ministru de finante Sebastian Vladescu,
    citat de Ziarul Financiar. Centrul comercial City Mall din
    Bucuresti, intrat in faliment, nu va mai incerca sa se
    reorganizeze, urmand ca activitatea de administrare sa fie preluata
    de lichidatorul judiciar, iar mallul sa fie scos la vanzare.

  • Vladescu: Ordonanta 50 isi produce deja efectele si n-am vazut nicio banca plecand

    “Am semnat aceasta ordonanta ca mi¬nistru si sunt de acord cu
    regulile pe care le stabileste. Cred ca se exagereaza atunci cand
    se invoca pierderi majore pentru banci, ordonanta functioneaza deja
    de cateva luni si n-am vazut pe nimeni plecand din aceasta cauza”,
    spune el.

    Vladescu crede ca actualele tensiuni dintre bancheri si clientii
    lor nu reprezinta decat o confruntare “naturala” intre interesele
    celor doua parti. “Lucrurile se vor regla treptat. Cert este ca
    sistemul bancar trebuie sa fie mult mai transparent decat este
    acum.”

    Detalii pe www.zf.ro.

  • Basescu: Functionarii de la Finante nu au dreptul sa se revolte; Garda Financiara trebuie mutata la Interne

    “Oamenii aceia nu au dreptul sa se revolte, pentru ca au fost
    doi ministri ai Finantelor, Remes si Vladescu, care s-au intalnit
    cu capii Finantelor si cu sindicatele si i-au intrebat: Nu vreti sa
    trecem pe o grila de salarizare corecta si sa renuntam la sistemul
    de stimulente, care nu se stie cat va mai merge? Iar raspunsul
    sindicatelor din Finante, raspunsul capilor Finantelor din
    teritoriu si de la minister a fost: Nu, mentinem sistemul
    clientelar”, a spus seful statului.

    Traian Basescu a adaugat ca fostul ministru al finantelor, Gheorghe
    Pogea, i-a ascuns premierului Emil Boc existenta sistemului de
    acordare a stimulentelor.

    Seful statului a mai spus ca miscarea de la Finante i-a atras
    atentia asupra unor lucruri. “Ma intreb ce cauta Garda Financiara
    la Finante. Trebuie mutata la Interne, de ce stam asa cu
    recuperarea creantelor? Trebuie sa o dam executorilor judecatoresti
    si firmelor private autorizate”.

    Detalii pe
    stirileprotv.ro.

  • Vladescu: Impozitarea progresiva este necesara; mai bine taiam pensii decat sa crestem TVA

    Spre deosebire de variantele propuse pana acum de PSD, cu doar 3
    trepte de impozit progresiv, Vladescu vede un sistem cu 4-5 trepte
    de impozitare, intre 0 si 40%, precum si plafoane mai mari la
    veniturile impozitate marginal

    In privinta remanierii sale din Guvern, de care Vladescu spune ca
    “stia oricum cu cel putin doua saptamani inainte”, fostul ministru
    spune ca ea a avut legatura cu divergentele de viziune fata de
    premierul Boc in privinta metodei de majorare a veniturilor la
    buget. “Eu am am fost intotdeauna un adversar al majorarii TVA.
    Impozitarea sau reducerea pensiilor ar fi fost o solutie mai
    corecta, pentru ca asa te ocupai direct de boala, adica de
    dezechilibrul fondului de pensii, unde exista un numar insuficient
    de contributori, nu loveai alandala pe toata lumea cu marirea
    TVA”.

    In opinia lui, majorarea “excesiva” a pensiilor infaptuita in
    cursul guvernarii Tariceanu va afecta doua generatii de-acum
    incolo.

    Sebastian Vladescu a explicat si ca taierea cu 25% a salariilor in
    acest an inseamna de fapt o reducere de 10% a fondului total de
    salarii pentru 2010. “Daca nu taiam, atunci s-ar fi cheltuit
    intr-un an de criza mai mult decat se cheltuia in ani de expansiune
    economica”, spune el, explicand ca banii cheltuiti in 2009 din
    salarii (inclusiv in sectorul privat), alocatii si pensii au ramas
    la fel si in 2008, si in 2009 si anul acesta (circa 200 de miliarde
    de lei in total), singurul lucru care s-a schimbat fiind perceptia
    psihologica: inainte oamenii se asteptau la cresteri de salarii,
    acum se asteapta sa scada. “Acum avem un pesimism la fel de
    neintemeiat ca optimismul din 2007.”

    Solutiile de relansare propuse de Consiliul Investitorilor Straini
    sunt “un program neunitar, un amalgam de masuri” dintre care unele
    sunt necesare (o institutie care sa controleze absorbtia fondurilor
    europene), altele corespund unor institutii care deja exista (un
    registru al creantelor din economie), iar altele au fost propuse
    “pentru ca si acolo la ei in Consiliu se candideaza” (organizarea
    de catre Romania impreuna cu Ungaria sau Bulgaria a Campionatului
    de Fotbal din 2020).

    Ceea ce i-ar trebui insa cu adevarat Romaniei este “un stimul care
    nu poate veni decat de la Guvern – o infuzie de fonduri de
    infrastructura, corelat cu o absorbtie impecabila a fondurilor
    europene”. Este insa dificil, intrucat FMI impune Romaniei doua
    conditii contradictorii: plata arieratelor si incadrarea intr-o
    limita de deficit bugetar, fixata la 6,8% pentru tot anul. Dupa
    Vladescu, mai putin nociv pentru economie ar fi neincadrarea in
    limita de deficit bugetar, daca asa ar fi initiate niste programe
    de infrastructura, pentru care deja exista finantarea. “Noi avem si
    bani, si proiecte, dar nu si spatiul bugetar. Avem, de pilda, 1,9
    miliarde de euro de la Banca Europeana de Investitii. Dar nu se
    poate lucra, pentru ca nu avem spatiul bugetar necesar pentru asta
    un urmatorii trei ani”.

  • Boc il acuza pe Vladescu de complicitate la criza

    El a afirmat ca daca primul-ministru si Guvernul ar fi fost
    avertizati asupra acestei situatii, salariile nu ar mai fi fost
    diminuate, deoarece al 13-lea salariu, primele si stimulentele erau
    eliminate din timp.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Vladescu: Romania trebuie sa-si deschida la FMI o linie de credit de 10 miliarde de euro


    “Eu,
    personal, cred ca trebuie sa avem in continuare un program cu
    organismele internationale, dar de alta natura, dupa modelul
    polonez, respectiv un program in care sa avem o potentiala linie de
    credit deschisa, pe care sa o folosim numai si numai in cazul in
    care pietele ar fi extrem de putin deschise fata de Romania”, a
    declarat pentru Gandul fostul sef al Finantelor Publice.

    “Sa-i folosim ca sa ne finantam in momentul in
    care iesim pe piete, de exemplu ca sa luam un miliard si jumatate
    pe cinci ani si ni se cere un cupon de 10%. In momentul ala, zicem
    nu si ne ducem la Fondul Monetar”, a explicat Vladescu.

    Detalii pe www.gandul.info.

  • Vladescu: Fara stimulente, MFP nu putea functiona. Divergentele cu Basescu sunt foarte vechi

    “E o divergenta de opinie intre mine si presedinte de foarte
    multa vreme. Eu mi-am asumat aceasta motivatie de a acorda
    stimulente in Ministerul Finantelor”, a spus Vladescu. El a adaugat
    ca in cazul in care aceste stimulente nu ar mai fi fost acordate
    angajatii din MFP ar fi pierdut circa 60% din salariu, ceea ce ar
    fi facut institutia nefunctionabila.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro