Tag: Viviane Reding

  • Ţapii ispăşitori ai crizei: emigranţii români şi bulgari

    Nicio decizie, aşadar, până la publicarea raportului MCV din ianuarie 2014, mai ales că atmosfera în cercurile diplomatice rămâne tensionată de lamentaţiile Londrei pe tema năvalei de români şi bulgari după anularea restricţiilor de circulaţie în UE pentru cetăţenii celor două ţări de la 1 ianuarie 2014. La Consiliul JAI din această săptămână, majoritatea statelor s-au pronunţat însă ferm contra instituirii unilaterale de restricţii ale liberei mişcări a persoanelor între graniţele UE, adică aşa cum doreşte guvernul britanic.

    Deocamdată, premierul Ponta a încercat să asigure UE, într-un interviu la Euronews, că nu va exista niciun val de migrări masive spre Marea Britanie, iar liderul europarlamentarilor PSD, Cătălin Ivan, a ameninţat că va cere în PE sancţiuni contra Londrei dacă aceasta va impune noi restricţii românilor şi bulgarilor.

    “Cred că trebuie să reuşim o amânare a deplinei libere circulaţii până când putem fi siguri că imigraţia în masă nu va avea loc. Am putea, de pildă, să cerem noilor state membre să atingă un anumit nivel de venit, de PIB per capital înainte de a le permite accesul deplin la toate drepturile care decurg din dreptul de liberă circulaţie”, a declarat ministrul de interne britanic Theresa May.

    Austria, Germania, Olanda şi Marea Britanie au trimis în aprilie o scrisoare preşedinţiei europene în care atăgeau atenţia asupra unor “abuzuri” ale dreptului la liberă circulaţie. Acum, Viviane Reding, comisarul european pentru justiţie şi drepturi fundamentale, a întărit ideea că “dreptul la libera mişcare este un drept la libera circulaţie, nu dreptul dea migra în alt stat membru”.

    Un sondaj UE publicat în această săptămână şi citat în presa germană, ostilă imigraţiei, arată că la nivel european, Bulgaria şi România au avut în 2012 ponderea cea mai mare de cetăţeni expuşi sărăciei şi excluderii sociale. Conform datelor Eurostat, ponderea respectivă era de 49% în Bulgaria şi de 42% în România. Cele două ţări erau urmate de Letonia (37%), Grecia (35%), în timp ce pe ultimele locuri se găseau Olanda şi Cehia (15%).

  • Ţapii ispăşitori ai crizei: emigranţii români şi bulgari

    Nicio decizie, aşadar, până la publicarea raportului MCV din ianuarie 2014, mai ales că atmosfera în cercurile diplomatice rămâne tensionată de lamentaţiile Londrei pe tema năvalei de români şi bulgari după anularea restricţiilor de circulaţie în UE pentru cetăţenii celor două ţări de la 1 ianuarie 2014. La Consiliul JAI din această săptămână, majoritatea statelor s-au pronunţat însă ferm contra instituirii unilaterale de restricţii ale liberei mişcări a persoanelor între graniţele UE, adică aşa cum doreşte guvernul britanic.

    Deocamdată, premierul Ponta a încercat să asigure UE, într-un interviu la Euronews, că nu va exista niciun val de migrări masive spre Marea Britanie, iar liderul europarlamentarilor PSD, Cătălin Ivan, a ameninţat că va cere în PE sancţiuni contra Londrei dacă aceasta va impune noi restricţii românilor şi bulgarilor.

    “Cred că trebuie să reuşim o amânare a deplinei libere circulaţii până când putem fi siguri că imigraţia în masă nu va avea loc. Am putea, de pildă, să cerem noilor state membre să atingă un anumit nivel de venit, de PIB per capital înainte de a le permite accesul deplin la toate drepturile care decurg din dreptul de liberă circulaţie”, a declarat ministrul de interne britanic Theresa May.

    Austria, Germania, Olanda şi Marea Britanie au trimis în aprilie o scrisoare preşedinţiei europene în care atăgeau atenţia asupra unor “abuzuri” ale dreptului la liberă circulaţie. Acum, Viviane Reding, comisarul european pentru justiţie şi drepturi fundamentale, a întărit ideea că “dreptul la libera mişcare este un drept la libera circulaţie, nu dreptul dea migra în alt stat membru”.

    Un sondaj UE publicat în această săptămână şi citat în presa germană, ostilă imigraţiei, arată că la nivel european, Bulgaria şi România au avut în 2012 ponderea cea mai mare de cetăţeni expuşi sărăciei şi excluderii sociale. Conform datelor Eurostat, ponderea respectivă era de 49% în Bulgaria şi de 42% în România. Cele două ţări erau urmate de Letonia (37%), Grecia (35%), în timp ce pe ultimele locuri se găseau Olanda şi Cehia (15%).

  • Comisia Europeană somează Statele Unite să adopte noi reglementări pentru protejarea datelor cetăţenilor UE

     Vicepreşedintele CE responsabil de Justiţie, Viviane Reding, a transmis acest mesaj în cursul întrevederii pe care a avut-o la Bruxelles cu o delegaţie de congremeni americani condusă de senatorul Christopher Murphy.

    “Comisia Europeană aşteaptă ca Administraţia SUA să asume un angajament politic pentru consolidarea drepturilor cetăţenilor europeni care nu locuiesc în Statele Unite, inclusiv prin crearea posibilităţii de a obţine daune în justiţie dacă nu le sunt respectate datele personale”, a spus Reding.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SCANDALUL de spionaj SUA – UE: Viviane Reding şi secretarul american al Justiţiei au discutat despre programul de supraveghere NSA

     “Ne-am angajat să avansăm rapid în negocierile referitoare la un acord privind protecţia datelor care să fie semnificativ şi coerent”, a declarat presei la finalul acestei reuniuni, la Washington.

    Comisarul european însărcinat cu afacerile judiciare a vorbit despre un “semnal foarte puternic de restaurare a încrederii” între cele două continente, care s-a “evaporat” în decursul ultimelor luni de dezvăluiri despre interceptarea comunicaţiilor cetăţenilor europeni de către Agenţia americană pentru Securitate Naţională (NSA).

    Reding a precizat că a fost pentru “prima dată” când secretarul american al Justiţiei Eric Holder a admis că există “probleme” în Europa cu privire la acest caz ce afectează relaţiile dintre Washington şi o serie de aliaţi europeni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Viviane Reding: Troica ar trebui desfiinţată. Europa îşi poate rezolva problemele fără FMI

     “Troica ar trebui desfiinţată. (…) A fost necesară într-o stituaţie de urgenţă, în care trebuia acţionat urgent, dar acum Europa are experienţa şi instrumentele necesare pentru a derula analize adecvate şi pentru a interveni în chestiuni economice şi financiare”, a declarat Reading, potrivit Stuttgarter Zeitung.

    Europa îşi poate rezolva acum problemele şi fără implicarea FMI, a adăugat Reding.

    Troica negociază şi supraveghează programele de ajutor financiar pentru ţările cu probleme financiare din zona euro, precum Grecia, Portugalia, Irlanda sau Cipru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UE cere explicaţii Marii Britanii în urma unor acuzaţii de spionare a comunicaţiilor prin cablu

     “I-am trimis o scrisoare ministrului britanic de Externe William Hague pentru a-mi exprima preocuparea şi a cere clarificări”, a declarat comisarul european pentru Justiţie Viviane Reding, într-o conferinţă de presă.

    “Am solicitat un răspuns foarte urgent, până la sfârşitul săptămânii”, a adăugat ea.

    Reding a adresat patru întrebări, şi anume “Care este amploarea programului? Este limitat la cazuri individuale? Datele rămân în Marea Britanie? Care sunt posibilităţile unei rectificări pentru cetăţenii britanici şi europeni?”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • EBA i-a scris comisarului Reding despre amendamentul la Constituţie privind titulatura minorităţilor

    “Îmi exprim îngrijorarea că aceste amendamente ar putea fi validate de Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României, care este condusă de chiar preşedintele Partidului Naţional Liberal, Crin Antonescu. Această teamă este întemeiată pe faptul că, în ciuda unor poziţionări publice critice ale unor reprezentanţi ai etniei rome, dar şi a mai multor oameni politici (printre care şi eu), majoritatea USL din Parlamentul României nu a exprimat niciun punct de vedere prin care să se delimiteze de iniţiativa PNL. Mai mult, de-a lungul timpului, au existat diverse poziţionări ale unor parlamentari ai Partidului Social Democrat care susţineau că nu ar mai trebui folosit termenul «rom», ci acela de «ţigan», care are însă, în limba română, o conotaţie profund negativă”, se arată în scrisoarea europarlamentarului PDL, conform unui comunicat remis MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Scrieţi-i Comisiei Europene cum vreţi să se modifice legislaţia insolvenţei

    Normele existente (Regulamentul privind procedurile de insolvenţă) datează din 2000 şi stabilesc modul cum procedurile în caz de faliment – al întreprinderilor sau ale persoanelor fizice – ar trebui coordonate între mai multe ţări ale UE. Rezultatele consultării vor contribui la a stabili dacă şi în ce mod regulamentul existent trebuie revizuit pentru a stimula întreprinderile şi piaţa unică a UE.

    În 2010, în UE un număr total de 220.000 de întreprinderi au intrat în lichidare, ceea ce înseamnă că, zilnic, şi-au încetat activitatea circa 600 de întreprinderi din Europa. Această tendinţă a continuat să se înregistreze şi în 2011. Prin urmare, este esenţial să existe dispoziţii legale moderne şi proceduri eficiente pentru a ajuta întreprinderile care au forţă economică suficientă, să surmonteze dificultăţile financiare şi să beneficieze de o a doua şansă.

    “O legislaţie modernă în materie de insolvenţă va contribui la consolidarea economiei, întrucât va oferi o a doua şansă întreprinderilor solide din punct de vedere financiar, dar care întâmpină dificultăţi financiare pe termen scurt. Din acest motiv, am lansat o consultare care se adresează atât întreprinderilor, cât şi juriştilor, autorităţilor judiciare şi publicului larg”, a afirmat comisarul UE pentru justiţie, Viviane Reding.

    Comisia consultă întreprinderile mici şi mari, persoanele care desfăşoară activităţi independente, practicienii din domeniul insolvenţei, autorităţile judiciare, autorităţile publice, creditorii, cadrele universitare şi publicul larg cu privire la experienţa lor în materie de insolvenţă, în special în procedurile transfrontaliere de insolvenţă. Răspunsurile lor vor ajuta Comisia să stabilească dacă şi în ce mod cadrul legal actual ar trebui îmbunătăţit şi modernizat.

    Consultarea este deschisă până la 21 iunie 2012 şi poate fi accesată aici.

  • Ceva la care stam bine in UE: ponderea femeilor in conducerea marilor companii

    La nivel european, cel mai bine la promovarea femeilor la
    nivelul cel mai inalt de conducere a companiilor stau Finlanda si
    Suedia, fiecare cu cate 26% femei si 74% barbati, urmate de
    Letonia, cu 23% si 77%, respectiv Slovacia, cu 22% femei si 78%
    barbati. Cel mai prost stau Malta, cu 2% femei si 98% barbati,
    respectiv Luxemburg si Cipru, cu 4% si 96% barbati.

    Datele, valabile pentru octombrie 2010 si bazate pe componenta
    indicelui celor mai bine cotate actiuni de la bursa in fiecare
    tara, au fost invocate la discutiile de marti de la Bruxelles
    despre cum poate creste ponderea femeilor in conducerea marilor
    corporatii. Intalnirea a fost prezidata de vicepresedintele
    Comisiei Europene, Viviane Reding, si de Gertrude Tumpel-Gugerell,
    singura femeie membru al Comitetului executiv al Bancii Centrale
    Europene. Corporatiile europene au fost reprezentate de presedintii
    consiliilor directoare sau de administratie de la firme ca OMV,
    Statoil, Dexia, Strabag, BASF sau Delhaize.

    Mediul de afaceri european continua sa fie dominat de barbati:
    numai unul din 10 membri ai consiliilor de administratie ale celor
    mai mari societati din Europa sunt femei si in 97% din cazuri
    presedintele consiliului de administratie este un barbat. Pe de
    alta parte, studiile invocate de Reding spun ca societatile in care
    numarul femeilor care au functii superioare de conducere este mai
    mare au performante mai bune decat cele a caror conducere este
    exclusiv masculina. Veniturile din exploatare ale acestor companii
    sunt mai mari si stiu mai bine sa atraga talentele si sa ii
    inteleaga pe clienti.

    Care ar fi solutia vazuta de Bruxelles? “Consider ca
    autoreglementarea ar putea aduce o schimbare pozitiva daca este
    credibila si eficace in intreaga Europa”, a declarat Viviane
    Reding. “Cu toate acestea, voi reveni asupra acestei chestiuni
    peste un an. Daca autoreglementarea nu da rezultate, sunt pregatita
    sa intreprind actiuni suplimentare la nivelul UE”, a continuat
    comisarul european, fara a spune insa concret daca exista intentia
    de a institui un anumit sistem de stimulente sau, dimpotriva, de
    cote obligatorii pentru promovarea femeilor.

  • Cetatenii UE ar putea plati si pentru apelurile primite pe mobil

    Oficialul va publica, in cursul acestei luni, recomandarile privind reducerea tarifelor practicate de operatorii de telefonie fixa si mobila pentru redirectionarea apelurilor, efectuate din retele rivale, catre clienti, potrivit Reuters.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro