Tag: Vision Consulting

  • Oana Yücel, coach & trainer colaborator, Vision Consulting: D&I: moft sau necesitate la locul de muncă?

    Diversitatea şi incluziunea (D&I) au devenit un trend la nivel internaţional în ultimii ani în organizaţii. Atât diversitatea, cât şi incluziunea contează pentru că ajută să înţelegem mai bine angajaţii, colegii, precum şi clienţii, ceea ce poate fi util în dezvoltarea de produse şi servicii mai relevante.

     

    În primul rând, să clarificăm ce este D&I, deoarece apar uneori confuzii şi neclarităţi legat de aceşti termeni. Ce este Diversitatea? Diversitatea este ceva ce vezi zi de zi în jurul tău. Pe stradă întâlneşti oameni diverşi în funcţie de vârstă, gen, religie, educaţie, personalitate şi nu numai. Deci, diversitatea este un fapt. Reprezintă ceva ce experimentezi în fiecare zi în viaţa personală şi profesională. Diversitatea este o combinaţie a tuturor diferenţelor noastre de cultură, gen, vârstă, rasă, sexualitate, naţionalitate, personalitate etc. Diversitatea este reprezentare.

    Când vorbim de o diversitate de talente într-o organizaţie, este despre reprezentarea diferitelor grupuri de populaţie în forţa de muncă. Diversitatea în funcţie de gen, rasă, etnie, educaţie etc., se poate măsura luând în calcul: reprezentarea procentuală în bordul directorilor, reprezentarea procentuală în angajare pentru diferite roluri, reprezentarea procentuală în poziţii de leadership etc. Diversitatea asigură perspective şi idei diferite într-o echipă şi organizaţie.

    Ce este incluziunea în cadrul organizaţional? Incluziunea înseamnă luarea de măsuri şi acţiuni clare pentru a include toate diferenţele de cultură, gen, vârstă, neurodiversitate etc. Este vorba despre crearea unui mediu şi a unei culturi în organizaţie, egale, juste şi incluzive, indiferent de diversitatea angajaţilor. Incluziunea este un sentiment. Este subiectivă şi mai puţin tangibilă decât diversitatea. Incluziunea este un sentiment de a face parte din echipă, senzaţia că eşti auzit, respectat şi preţuit. Un angajat se simte inclus atunci când vede că are putere şi drepturi egale cu orice alt coleg. Incluziunea duce în cele din urmă la un angajament mai tangibil al angajaţilor.

    De ce sunt importante diversitatea şi incluziunea într-o organizaţie? Diversitatea nu are prea mult sens fară incluziune. Cei mai talentaţi angajaţi care nu se simt incluşi nu vor contribui şi nu vor rămâne mult timp în organizaţie. Diversitatea de talente are ca rezultat o diversitate de idei.

    Dacă acele idei sunt luate în serios, ceea ce înseamnă incluziune, o organizaţie se va bucura de îmbuntăţiri ale performanţei. Îmbunătăţirea performanţei într-o companie poate presupune: reţinerea celor mai bune talente, inovare, o înţelegere mai bună a clienţilor, performanţă financiară mai bună etc.

    Cum se pot îmbunătăţi diversitatea şi incluziunea la locul de muncă? Trei lucruri ajută la îmbunătăţirea D&I la locul de muncă: transprenţa, leadershipul şi trainingul. Diversitatea însoţită de incluziune duce la îmbunătăţirea performanţei într-o companie. Însă de multe ori organizaţiile rămân la nivelul de diversitate care se bifează în procente şi uită de partea de incluziune. Este important să existe conversaţii sincere şi transparente despre ce înseamnă cu adevărat D&I şi despre cum se poate asigura că partea de incluziune a ecuaţiei nu este uitată sau ocolită.

    Liderii trebuie să fie transparenţi şi deschişi cu privire la obiectivele organizaţiei pe termen scurt şi lung legat de D&I, precum şi eforturile ce vor fi depuse pentru a ajunge acolo. În plus, liderii trebuie să creeze conştientizarea modului în care o cultură a muncii diversă şi incluzivă aduce beneficii fiecărui angajat din organizaţie şi tuturor celor din jurul lor. O organizaţie cu o echipă diversă, dar în care oamenii nu se simt apreciaţi şi incluşi are probabil nevoie de acţiuni la nivel de leadership.

    Leadershipul este unul dintre cele mai importante aspecte ale creării unei culturi diverse şi incluzive a companiei, ceea ce face şi mai important ca liderii să conducă efectiv. Ei joacă un rol important în a face D&I mai mult decât un simplu trend. Sunt un exemplu pentru colegi şi ar trebui să fie primii care acceptă şi respectă diversitatea de orice fel, începând cu cea de personalitate.

    Liderii ar trebui să demonstreze respect atunci când au de-a face cu colegi care pot avea opinii diferite de ale lor. Ar trebui să le arate angajaţilor ce înseamnă să se preţuiască unii pe alţii, fiind abordabili şi deschişi la minte. Liderii stabilesc aşteptări pentru ceea ce este un comportament acceptabil în cadrul unei organizaţii prin combaterea stereotipurilor şi confruntarea prejudecăţilor.

    Trainingul în rândul angajaţilor este util pentru a înţelege importanţa D&I în creşterea performanţei la nivel de individ, echipă şi organizaţie. În cadrul trainingurilor pot fi abordate teme precum: identificarea obiectivelor şi KPI-urilor D&I existente şi recomandate pentru lideri şi organizaţie; identificarea abilitaţilor de leadership pentru a sprijini implementarea D&I în companie; combaterea stereotipurilor; confruntarea cu prejudecăţile şi părtinirile inconştiente; acţiuni concrete pentru promovare şi implementare D&I la nivel de echipă şi organizaţie.

    Atât diversitatea, cât şi incluziunea contează pentru că ajută să înţelegem mai bine angajaţii, colegii, precum şi clienţii, ceea ce poate fi util în dezvoltarea de produse şi servicii mai relevante. Aceasta înseamnă că se pot servi mai bine clienţii, creându-se în acelaşi timp locuri de muncă unde toată lumea se simte apreciată şi inclusă. Deci, organizaţiile vor avea angajaţi mai fericiţi şi mai productivi dacă adoptă şi programe de D&I, pe lângă programele de wellbeing.

    D&I este o necesitate, nu un moft. Potrivit unui studiu de şase ani finalizat în 2020 de McKinsey, companiile diverse sunt cu 36% mai profitabile decât companiile mai puţin diverse. D&I, atunci când este făcută în mod corect, creează un efect domino de îmbunătăţire a performanţei organizaţiilor.

  • Daniela Irimia, performance coach & business partner, Vision Consulting: Bunăstarea angajaţilor – cum transformă programele de wellbeing organizaţiile?

    În era agitată a lumii moderne, organizaţiile îşi îndreaptă atenţia către bunăstarea angajaţilor, înţelegând că aceasta nu este doar o responsabilitate morală, ci şi o investiţie strategică în succesul pe termen lung. Programele de wellbeing pentru angajaţi devin tot mai populare, oferind o varietate de beneficii care depăşesc graniţele tradiţionale ale beneficiilor de angajare.

     

    Cererea pentru workshopuri online, accesibile tuturor oamenilor din organizaţiile mari, a crescut constant, în ultimii doi ani, ceea ce a dus şi la diversificarea tematicilor abordate în astfel de programe de wellbeing.

    De la webinarii despre dezvoltarea inteligenţei emoţionale şi cele pentru gestionarea eficientă a stresului facilitate de psihologi cu experienţă la workshopurile de comunicare, parenting sau educaţie financiară, toate aceste programe aduc beneficii semnificative participanţilor.

    Creşterea productivităţii şi performanţei este unul dintre elementele ce derivă din programele de wellbeing, care se axează pe îmbunătăţirea sănătăţii fizice şi mentale a angajaţilor. Prin promovarea unui stil de viaţă sănătos şi oferirea de resurse pentru gestionarea stresului şi a echilibrului între viaţa profesională şi cea personală, organizaţiile observă o creştere semnificativă a nivelului de energie şi a concentrării angajaţilor. Acest lucru se traduce direct într-o creştere a productivităţii şi performanţei individuale şi de echipă.

    În plus, programele de wellbeing sunt esenţiale în diminuarea absenteismului, deoarece angajaţii se bucură de un nivel de sănătate mai bun şi obţin mai uşor echilibrul între viaţa persona­lă şi cea profesională. Mai mult decât atât, astfel de programe încurajează crearea unui mediu de lucru pozitiv, contribuind la consolidarea relaţiilor între colegi şi la reducerea conflictelor la locul de muncă.

    În contextul în care munca de acasă a devenit ceva normal pentru multe organizaţii, workshopurile online devin şi momente bune de conectare între angajaţii din echipe diferite, fără a fi în cadrul şedinţelor formale.

    Un alt beneficiu al programelor de wellbeing se leagă de îmbunătăţirea angajamentului şi retenţiei angajaţilor. Oamenii care simt că organizaţia lor investeşte în bunăstarea lor se angajează mai profund în activităţile zilnice. Programele de wellbeing oferă un sentiment de recunoaştere şi sprijin, ceea ce creşte nivelul de satisfacţie al angajaţilor. Am mai observat în programele noastre de wellbeing şi o îmbunătăţire în ceea ce priveşte nivelul de implicare şi sentimentul de apartenenţă în echipele care primesc constat acces la workshopuri dedicate lor personal.

    În consecinţă, organizaţiile care implementează astfel de programe observă o creştere a retenţiei angajaţilor, reducând costurile asociate recrutării şi formării constante a noilor membri ai echipei.

    Pe de altă parte, acest tip de programe au impact în ce priveşte fidelizarea talentelor şi atragerea noilor angajaţi. O cultură a bunăstării devine un avantaj competitiv în atragerea şi reţinerea talentelor. Angajaţii sunt mai predispuşi să se alăture organizaţiilor care le oferă programe de wellbeing, înţelegând că angajatorul lor este preocupat de sănătatea şi fericirea lor. Acest aspect devine un punct important în procesul de recrutare şi poate determina candidaţii de calibru să aleagă o anumită companie în detrimentul alteia. Oamenii care simt că au parte de susţinere emoţională din partea angajatorului, îşi vor trata jobul ca pe o activitate care îi aduce beneficii multiple, nu doar bani.

    Nu în ultimul rând, acest tip de programe ajută la îmbunătăţirea imaginii organizaţionale. Companiile care inves­tesc în bunăstarea angajaţilor construiesc o reputaţie pozitivă în rândul angajaţilor actuali şi al potenţialilor candidaţi. Această imagine solidă se extinde şi către clienţi şi parteneri de afaceri, consolidând relaţiile şi susţinând creşterea sustenabilă a companiei.

    Brandul de angajator are mult de câştigat de pe urma investiţiilor în dezvoltarea oamenilor din organizaţie. Cine crede că AI-ul va locui o echipă bună de oameni creativi şi implicaţi se înşală…

    O organizaţie preocupată de bunăstarea angajaţilor săi nu numai că beneficiază de o forţă de muncă mai sănătoasă şi motivată, ci şi construieşte bazele unei culturi organizaţionale durabile şi de succes. Investiţia în programe de wellbeing este, aşadar, un pas strategic pentru organizaţii care doresc să prospere într-un mediu concurenţial tot mai exigent şi complex. Astfel, programele de wellbeing pentru angajaţi nu sunt doar o tendinţă, ci devin o necesitate în mediul de afaceri actual.