Tag: virusuri

  • 20 de virusuri noi descoperite în lilieci din China îngrijorează oamenii de ştiinţă

    Studiul, publicat în revista PLOS Pathogens, a analizat rinichii a 142 de lilieci din 10 specii diferite, colectaţi timp de patru ani în sud-vestul Chinei. Din totalul de 22 de virusuri găsite, peste 90% erau complet necunoscute până acum.

    Cei mai îngrijorători sunt doi henipavirusuri descoperiţi la liliecii fructivori care trăiesc aproape de livezile de fructe din zonele rurale. Unul dintre aceştia este cel mai apropiat cunoscut al virusurilor mortale Hendra şi Nipah, care se pot transmite prin urină şi au rate de mortalitate între 40 şi 80%.

    Patogenii pot provoca inflamaţii grave ale creierului şi boli respiratorii la oameni, fiind şi o ameninţare majoră pentru animale. Experţii se tem că fructele contaminate ar putea transmite virusurile la animale sau oameni.

    Virusul Hendra a ucis în Australia patru oameni şi zeci de cai din 1994, când a fost identificat prima dată. Experţii australieni spun că descoperirea din China este deosebit de relevantă, având în vedere că mediul rural din Australia seamănă cu livezile din Yunnan.

    „Descoperirile evidenţiază necesitatea unor analize microbiene cuprinzătoare pentru a evalua mai bine riscurile de transmitere de la populaţiile de lilieci”, au declarat autorii studiului.

    Un expert de la Universitatea din Sydney a avertizat că distrugerea habitatului şi pierderea surselor naturale de hrană cresc riscul de transmitere a acestor virusuri la oameni.

  • Donald Trump semnează un ordin care restricţionează cercetarea virusurilor

    Flancat de reprezentanţi ai mai multor agenţii de sănătate, preşedintele american a semnat un ordin executiv menit să „îmbunătăţească siguranţa şi securitatea cercetării biologice”.

    Printre măsurile anunţate se numără încetarea finanţării federale americane pentru anumite programe de cercetare situate în străinătate, care includ aşa-zisa cercetare „gain-of-function”. Aceste lucrări implică modificarea deliberată a agenţilor patogeni. În virusologie, acest lucru permite studierea evoluţiei viruşilor, făcându-i artificial mai virulenţi sau mai transmisibili, cu scopul de a preveni viitoarele pandemii şi de a dezvolta vaccinuri.

    Administraţia Trump dă vina pe aceste practici pentru pandemia globală de Covid-19, care a ucis peste un milion de persoane în Statele Unite.Potrivit preşedinţiei americane, virusul SARS-CoV-2 provine din astfel de cercetări finanţate de Statele Unite, printre altele, şi efectuate de Institutul chinez de virusologie din Wuhan, oraşul în care a început pandemia.

    „Acest coşmar este probabil rezultatul manipulării Mamei Natură de către câţiva oameni de ştiinţă într-un laborator cu tehnologie exportată din Statele Unite”, a declarat luni Marty Makary, noul şef al Administraţiei americane pentru alimente şi medicamente (FDA).

    Această teorie a „scurgerilor din laborator” a câştigat recent popularitate în Statele Unite şi este acum susţinută de oficialii americani. Cu toate acestea, ea rămâne larg dezbătută în rândul oamenilor de ştiinţă.

    Măsurile anunţate luni desemnează China drept o ţară în care astfel de cercetări nu mai pot fi finanţate. „Nu există niciun laborator care să fie imun la scurgeri – şi acest lucru va împiedica scurgerile accidentale să apară în viitor şi să pună în pericol omenirea”, a declarat secretarul american pentru sănătate Robert Kennedy Jr.

    Ordinul executiv prevede, de asemenea, elaborarea unei strategii pentru „guvernarea, limitarea şi monitorizarea” acestui tip de cercetare în Statele Unite şi încetarea finanţării pentru alte tipuri de cercetare în ţările considerate ca neavând o supraveghere suficientă.

    Acesta face parte din eforturile mai ample ale noii administraţii americane de a remodela politica americană în domeniul ştiinţei şi al sănătăţii, inclusiv prin reduceri masive ale bugetelor de cercetare şi concedieri masive ale oamenilor de ştiinţă din cadrul agenţiilor federale.

  • Cercetătorii dezvoltă o gumă de mestecat care blochează virusurile, inclusiv COVID-19 şi herpes

    Inovaţia se bazează pe o proteină extrasă din fasole, care a demonstrat capacitatea de a neutraliza virusurile în faza incipientă a infecţiei, înainte ca acestea să se multiplice în organism, conform unui studiu publicat recent în revista Molecular Therapy.

    Testele preliminare au arătat că o gumă de 40 de miligrame, conţinând 2 grame de pudră din fasole, a reuşit să reducă cu peste 95% încărcătura virală în cazul virusurilor herpes simplex (HSV-1 şi HSV-2) şi a două tulpini de gripă A (H1N1 şi H3N2).

    Cercetătorii s-au concentrat pe cavitatea orală, considerând că pentru multe virusuri transmiterea se produce mai frecvent prin gură decât prin nas. Într-un studiu anterior din 2022, aceeaşi abordare a eliminat peste 95% din urmele de SARS-CoV-2 în saliva pacienţilor infectaţi.

    Fabrizio Pregliasco, director ştiinţific al Spitalului Galeazzi Sant’Ambrogio din Milano, consideră că ideea este promiţătoare, dar subliniază necesitatea verificării eficacităţii reale a produsului: „Saliva conţine deja lizozim, un component al sistemului imunitar cu funcţie bactericidă. Provocarea este să verificăm impactul unei substanţe care, fără efecte secundare, poate creşte această capacitate de barieră în căile respiratorii superioare”, scrie La Repubblica.

    Cercetătorii intenţionează să extindă studiile pentru a dezvolta o gumă eficientă şi împotriva virusului gripei aviare, care se răspândeşte în prezent în fermele de bovine din Statele Unite, precum şi împotriva rujeolei, care a provocat recent noi victime în Texas.

    Studiile clinice pe oameni urmează să confirme eficacitatea acestei metode inovatoare de protecţie împotriva infecţiilor virale.

  • Inteligenţa artificială îi poate ajuta pe cercetători să înţeleagă ce pun la cale virusurile

    Virusurile fac lucruri misterioase peste tot, iar inteligenţa artificială îi poate ajuta pe cercetători să înţeleagă ce pun la cale în oceane şi în intestin.

    Inteligenţa artificială vine în ajutorul cercetătorilor, oferind o unealtă puternică pentru a descifra secretele virusurilor.

    „Virusurile infectează, ucid şi manipulează celulele umane şi bacteriene în aproape orice mediu,” explică biologii, potrivit The Conversation. „Dar nu ştim exact cum afectează ei mediul”.

    Studiul lor este complicat de diversitatea uriaşă a virusurilor şi de capacitatea lor de a evolua rapid.

    Până acum, cercetătorii analizau manual ADN-ul din probe, identificând virusurile prin compararea secvenţelor lor cu cele cunoscute. Un proces lent şi laborios, care nu ţine pasul cu descoperirea rapidă a noilor virusuri.

    Aici intervine inteligenţa artificială. O echipă de cercetători a dezvoltat un model de limbaj proteic, similar cu ChatGPT, dar specializat în proteine. Acest model analizează secvenţele virale nevăzute anterior, clasificându-le şi prezicând funcţiile lor.

    „Modelul nostru poate identifica proteine virale noi şi poate deduce funcţiile lor,” spun cercetătorii. „Acest lucru ne ajută să înţelegem mai bine rolul virusurilor în ecosistemele microbiene”.

    De exemplu, modelul a descoperit o proteină virală necunoscută în bacteriile marine Prochlorococcus şi Synechocococcus. Această proteină ar putea permite bacteriilor să se adapteze mai bine la mediul marin în schimbare.

    Modelul a identificat şi o nouă proteină capsidă virală, prezentă în oceane. Această proteină ar putea avea multiple funcţii, oferind noi indicii despre rolul virusurilor în ecosistemele marine.

    „Descoperirile noastre sunt doar începutul,” declară cercetătorii. „Inteligenţa artificială ne poate ajuta să studiem miile de virusuri necunoscute şi să înţelegem mai bine impactul lor asupra mediului şi sănătăţii noastre”.

    Pe lângă oceane, modelul ar putea fi folosit şi pentru a studia virusurile din intestinul uman. Cercetătorii cred că virusurile ar putea juca un rol în bolile gastrointestinale.