BusinessMagazin

Tag: Vintu

  • Sorin Ovidiu Vîntu, urmărit pentru instigare la delapidare şi spălare de bani, într-un nou dosar

    Oficiali din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au declarat marţi, pentru MEDIAFAX, că acest dosar este disjuns din cel cunoscut sub numele de “Petromservice”.

    În noul dosar, Sorin Ovidiu Vîntu este cercetat, alături de mai multe persoane, pentru fapte săvârşite în 2007 şi în 2008, care au legătură cu operaţiuni realizate la nivelul SC PSV Company SA, fosta societate Petromservice SA, a precizat sursa citată.

    Procurorii i-au adus la cunoştinţă faptele de care este acuzat. Sorin Ovidiu Vîntu a fost luni la Parchetul instanţei supreme, fiind citat de anchetatori.

    Sorin Ovidiu Vîntu are două condamnări, una de un an de închisoare pentru şantajarea lui Sebastian Ghiţă şi cealaltă de doi ani de închisoare pentru că l-a favorizat pe Nicolae Popa, care fusese condamnat în 2006 în legătură cu prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii.

    Vîntu a stat în penitenciar din 21 iunie 2012 până în 1 mai 2013, pentru pedeapsa de un an de închisoare, şi din 25 ianuarie până în 19 noiembrie 2014, pentru cea de-a doua condamnare.

    La jumătatea lunii iulie 2014, Vîntu a primit o nouă condamnare: şase ani şi două luni de închisoare, în dosarul Petromservice. Decizia nu este însă definitivă.

    În dosarul Petromservice, procurorii au arătat că, în cursul anului 2005, Liviu Luca a devenit, în mod indirect, acţionarul majoritar al SC Petromservice SA, prin achiziţia a 49,35% din acţiunile societăţii realizată prin intermediul companiei Elbahold Ltd (înmatriculată în Cipru), la care avea calitatea de beneficiar real în sensul prevăzut de Legea 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor şi de Directiva 2005/60/CE.

    “În acest mod, inculpatul Luca Liviu a controlat activitatea ulterioară desfăşurată de SC Petromservice SA, prin exercitarea dreptului de vot al Elbahold Ltd în cadrul Adunării Generale a Acţionarilor, ceea ce i-a permis desemnarea unor persoane apropiate în funcţiile de membri ai Consiliului de Administraţie, director general şi director financiar”, a arătat Parchetul instanţei supreme.

    Anchetatorii au stabilit că Liviu Luca era ajutat la administrarea companiei de către Sorin Ovidiu Vîntu, care a finanţat preluarea pachetului de acţiuni.

    Un rol important în administrarea SC Petromservice SA avea şi Octavian Ţurcan, persoană apropiată de Vîntu, care intermedia relaţia inculpaţilor cu companiile înmatriculate în Cipru pe care le controlau şi cu băncile din această ţară, au precizat procurorii.

    În cursul anului 2007, SC Petromservice SA a vândut activitatea de servicii petroliere, în schimbul căreia a primit suma totală de aproximativ 325 milioane de euro.

    Sorin Ovidiu Vîntu este judecat şi în dosarul privind devalizarea Fondului Naţional de Investiţii, fiind acuzat de spălare de bani şi instigare la delapidare.

  • Sorin Ovidiu Vîntu va fi ELIBERAT din penitenciar. Tribunalul Ilfov a aprobat eliberarea condiţionată

    Cererea de liberare condiţionată a lui Vîntu, a doua formulată pe numele acestuia, a fost respinsă, iniţial, de Judecătoria Sectorului 4 la 2 octombrie.

    Omul de afaceri a contestat decizia judecătoriei la Tribunalul Ilfov, care, miercuri, a decis definitiv eliberarea lui.

    “Admite cererea de liberare condiţionată formulată de condamnatul Vîntu Sorin Ovidiu de sub efectul pedepsei de 2 ani închisoare aplicată de Tribunalul Bucureşti, Secţia a II-a Penală prin sentinţa penală nr. 671/ 2012 pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea infractorului. Dispune liberarea condiţionată a condamnatului de sub puterea mandatului de executare a pedepsei nr. 1095/2014 emis de Tribunalul Bucureşti, Secţia a II-a Penală. Atrage atenţia condamnatului asupra consecinţelor nerespectării dispoziţiilor art. 61 C. pen. din 1969. În temeiul art. 275 alin. 3 C. pr. pen. cheltuielile judicare rămân în sarcina statului. Fără cale de atac”, se arată în decizia luată de Tribunalul Ilfov.

    În aceste condiţii, omul de afaceri va putea părăsi penitenciarul Jilava imediat după ce unitatea de detenţie primeşte de la instanţă decizia luată miercuri.

    Prima solicitare de liberare condiţionată a lui Vîntu a fost respinsă, la 7 august, de Tribunalul Ilfov, care a menţinut hotărârea în acelaşi sens dată de Judecătoria Sectorului 4.

    În prima cerere de liberare, avocaţii lui Sorin Ovidiu Vîntu au inserat caracterizarea omului de afaceri, realizată de reprezentanţii Penitenciarului Jilava în perioada în care a executat pedeapsa primită în dosarul privind şantajarea lui Sebastian Ghiţă. Din aceasta rezultă că Vîntu “are o personalitate matură, abilitatea de a se adapta normelor şi regulilor unui grup stabil, conduita echilibrată, este o persoană inteligentă, întreprinzătoare, activă social”.

    “În privinţa comportamentului petentului în perioada de libertate intervenită între cele două condamnări vă rugăm să observaţi că petentul a avut o conduită conformă cu normele de convieţuire socială, acordând o încredere sportiă justiţiei în general şi rolului social al acesteia, în condiţiile în care a apelat la organele judiciare ale Statului, formulând un denunţ (…) cu privire la săvârşirea unei infracţiuni de trafic de influenţă (…) de către inculpatul Obreja Rudel”, s-a mai precizat în cererea de liberare condiţionată.

    Potrivit articolului 587 din noul Cod de procedură penală, liberarea condiţionată se dispune, la cererea sau la propunerea făcută potrivit dispoziţiilor legii privind executarea pedepselor, de către judecătoria în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere.

    Vîntu se află la penitenciar după ce a fost condamnat definitiv, în 24 ianuarie, de instanţa supremă, la doi ani de închisoare cu executare în dosarul favorizării lui Nicolae Popa.

    El a fost eliberat la 1 mai 2013, din Penitenciarul Jilava, după ce a executat un an de închisoare pentru şantajarea lui Sebastian Ghiţă.

    La jumătatea lunii iulie, Vîntu a primit o nouă condamnare: şase ani şi două luni de închisoare, în dosarul Petromservice. Decizia nu este însă definitivă.

    Omul de afaceri este judecat şi în dosarul privind devalizarea Fondului Naţional de Investiţii, fiind acuzat de spălare de bani şi instigare la delapidare.

  • DOSARUL favorizării lui Nicolae Popa – Vîntu: Popa s-a susţinut singur în Indonezia, câştiga bani din turnee de popice

    Sorin Ovidiu Vîntu a declarat, vineri, în faţa unui complet de trei judecători, în ultimul cuvânt în dosarul în care este judecat pentru favorizarea lui Nicolae Popa, că acest dosar reprezintă în opinia sa o răzbunare politică şi o “primă factură” pe care o are de plătit.

    “În opinia mea acest dosar a fost un înscris politic. În anul 2009 am susţinut cu toate forţele schimbarea preşedintelui României cu un altul. Am pierdut şi iată c-a apărut şi factura. Prima factură o reprezintă acest dosar de favorizare a infractorului”, a arătat Vîntu.

    Sorin Ovidiu Vîntu a explicat că, deşi era prieten bun cu Popa, acesta din urmă nu avea nevoie de ajutorul lui pentru că avea o companie în Indonezia şi totodată era jucător profesionist de popice, participa la turnee şi câştiga bani.

    “Nicolae Popa s-a susţinut singur de când ştiu. El era jucător profesionist de popice şi juca. Avea şi o companie de care se ocupa acolo. Sumedenia de interceptări a procurorilor nu are nicio relevanţă cu acest caz, iar toate discuţiile dintre mine şi Popa reprezintă ajutorul meu în sensul că-l ascultam şi îi ascultam apăsările, el fiind departe de ţară. Vorbeam cu Popa pentru a-l îmbărbăta, iar interceptările nu au legătură cu cazul”, a mai arătat Vântu.

    Instanţa supremă a rămas vineri în pronunţare în dosarul privind favorizarea lui Nicolae Popa şi urmează să decidă dacă dictează condamnări sau achitări în acest caz.

    Un complet de trei judecători de la instanţa supremă a finalizat, vineri, dezbaterile în dosarul în care Sorin Ovidiu Vîntu şi alte două persoane sunt judecate pentru favorizarea lui Nicolae Popa, condamnat în legătură cu prăbuşirea FNI, şi urmează să dea o decizie definitivă în acest caz.

    În 2 octombrie 2012, Tribunalul Bucureşti i-a condamnat pe Sorin Ovidiu Vîntu la doi ani de închisoare cu executare, pe Octavian Ţurcan la un an de închisoare cu suspendare şi pe Alexandru Stoian, şoferul lui Vîntu, la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare. Decizia a fost contestată de cei trei şi de procurori la Curtea de Apel Bucureşti, care a confirmat decizia TB, în iunie 2013.

    Procurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din Parchetul instanţei supreme i-au trimis în judecată, în 12 octombrie 2010, pe Sorin Ovidiu Vîntu şi Octavian Ţurcan pentru favorizarea lui Nicolae Popa şi pe Alexandru Stoian pentru complicitate la această infracţiune.

    Popa a fost condamnat în lipsă la 15 ani de închisoare, pentru fraudă, în anul 2006, alături de Ioana Maria Vlas, în legătură cu prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii, în 2000, în urma căreia mai mult de 100.000 de români şi-au pierdut banii investiţi, iar statul român, care garantase, a fost obligat să plătească circa o sută de milioane de euro compensaţii.

    La scurt timp de la prăbuşirea, în mai 2000, a Fondului Naţional de Investiţii, Popa a plecat din ţară. Aproape doi ani mai târziu, autorităţile române au emis pe numele lui un mandat internaţional de arestare.

    Procurorii au stabilit, în urma probatoriului administrat, că în perioada octombrie 2009 – ianuarie 2010, Sorin Ovidiu Vîntu ar fi transmis, din totalul sumei anuale de 200.000 euro “convenite cu condamnatul Popa Nicolae”, două tranşe de 50.000 euro, respectiv 20.000 de euro.

    “Suma îi era necesară condamnatului pentru a se ascunde, în scopul de a nu fi descoperit de autorităţile îndrituite să pună în executare mandatul european de arestare emis pe numele său, pentru executarea pedepsei de 15 ani închisoare la care a fost condamnat prin hotărâre judecătorească definitivă şi executorie”, potrivit procurorilor.

    În acest scop, Sorin Ovidiu Vîntu ar fi identificat şi modalităţile concrete de transfer al banilor, menite să prevină identificarea tranzacţiilor şi persoanelor implicate în aceste operaţiuni. Astfel, transferul sumei de 50.000 euro a fost pus în executare de Octavian Ţurcan, arătau procurorii.

    De asemenea, procurorii au mai stabilit că, la data de 11 noiembrie 2009, Sorin Ovidiu Vîntu, prin intermediul lui Alexandru Stoian, ar fi transmis o altă tranşă, de 20.000 euro, sumă ce urma a fi folosită pentru plata diferitelor servicii de care Nicolae Popa avea nevoie pentru a nu fi descoperit de autorităţile judiciare.

    După arestarea lui Nicolae Popa, în 2 decembrie 2009, de către autorităţile judiciare indoneziene, Sorin Ovidiu Vîntu şi Alexandru Stoian “au desfăşurat acţiuni de sprijinire a infractorului Popa Nicolae, cu scopul îngreunării procedurii de extrădare a acestuia în România”, au mai arătat procurorii. Aceştia au precizat că sprijinul s-a concretizat în demersuri de îngreunare a procedurilor de extrădare, “pentru a-l scăpa pe condamnat de închisoare şi a-l ajuta să rămână în Indonezia”.

    Fostul director Gelsor, Nicolae Popa, a fost adus în ţară din Indonezia în 22 aprilie 2011, după mai bine de zece ani de la prăbuşirea Fondului Naţonal de Investiţii.

    Sorin Ovidiu Vîntu a fost eliberat la 1 mai 2013, din Penitenciarul Jilava, după ce a executat un an de închisoare pentru şantajarea lui Sebastian Ghiţă.

    Într-un alt dosar, în 13 septembrie 2012, procurorii Parchetului instanţei supreme l-au trimis în judecată pe Vîntu, alături de Liviu Luca, Octavian Ţurcan, foştii directori ai Petromservice Gheorghe Şupeală şi Zizi Anagnostopol, în dosarul delapidării Petromservice, prejudiciul produs fiind de peste 83,5 milioane de euro. Dosarul delapidării Petromservice este judecat la Tribunalul Bucureşti.

    Procurorii DIICOT în cercetează pe Sorin Ovidiu Vîntu, alături de Liviu Luca, Octavian Ţurcan, Gheorghe Şupeală şi altor şapte persoane, pentru spălare de bani şi delapidarea patrimoniul Asociaţiei Salariaţilor din cadrul SNP Petrom SA, prejudiciul fiind estimat la aproximativ 12 milioane de euro.

    Vîntu este judecat şi în dosarul privind devalizarea Fondului Naţional de Investiţii (FNI), fiind acuzat de spălare de bani şi instigare la delapidare.

  • Comisia de la Jilava îi scade lui Vîntu 33 de zile din pedeapsă, el putând cere eliberarea

    Potrivit surselelor citate, Comisia de analizare a cererilor de eliberare condiţionată de la Penitenciarul Jilava i-a scăzut lui Sorin Ovidiu Vîntu perioada de 32,9 zile din condamnarea la un an de închisoare pe care a primit-o în dosarul privind şantajarea omului de afaceri Sebastian Ghiţă.

    Mai multe pe zf.ro

  • Sorin Ovidiu Vîntu, condamnat la doi ani de ÎNCHISOARE CU EXECUTARE pentru favorizarea lui Popa

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Sorin Ovidiu Vîntu a fost trimis în judecată în dosarul FNI

    Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au finalizat cercetările şi au dispus, prin rechizitoriu, punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a lui Sorin Ovidiu Vîntu – aflat în prezent în executarea unei pedepse privative de libertate într-o altă cauză – pentru spălare de bani (două fapte) şi instigare la delapidare. Cercetările finalizate în prezentul dosar penal au ca şi fundament de plecare cercetările efectuate de către organele judiciare în dosarele penale referitoare la devalizarea Fondul Naţional de Investiţii (FNI), Banca Agricolă (BA), Banca de Investiţii şi Dezvoltare – BID şi Banca Română de Scont, aşa cum au fost completate după infirmare, a precizat Parchetul instanţei supreme într-un comunicat de presă remis, luni, agenţiei MEDIAFAX.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Vîntu şi Liviu Luca, trimişi în judecată pentru spălare de bani şi delapidarea Petromservice

    Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au dispus trimiterea în judecată a lui Sorin Ovidiu Vîntu, Liviu Luca, Octavian Ţurcan, Sorin Mihai, Ioan Bohâlţeanu, Bogdan Radu Negrutzi, Gheorghe Şupeală, Raichovich Graziano Rino, Zizi Anagnastopol, Mihai Viorel Râmboacă, Răzvan Florin Râmboacă şi Daniela Lăcrămioara Braşoveanu, pe care îi acuză de spălare a banilor şi delapidare, prejudiciu produs SC Petromservice SA fiind de 83.518.369,96 euro, potrivit expertizei contabile întocmite în cauză.

    Potrivit procurorilor, în cursul anului 2005, Liviu Luca a devenit, în mod indirect, acţionarul majoritar al SC Petromservice SA, prin achiziţia a 49,35% din acţiunile societăţii realizată prin intermediul companiei Elbahold Ltd (înmatriculată în Cipru), la care avea calitatea de beneficiar real în sensul prevăzut de Legea 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor şi de Directiva 2005/60/CE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Emil Boc, audiat la Tribunalul Bucureşti. Vîntu îi cere daune de un milion de euro

    Premierul Emil Boc a venit, marţi, la Ttribunalul Bucureşti, în dosarul în care Sorin Ovidiu Vîntu îi cere daune de un milion de euro pentru acuzaţiile legate de cazul FNI şi de o implicare într-o lovitură de stat.

    Premierul este audiat de instanţă în acest dosar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vîntu: Dacă mă întorc la închisoare va trebui să iau legea în propriile mâini

    Vîntu a arătat, în faţa instanţei care judecă recursul lui la decizia de arestare preventivă, că este nevinovat şi că falimentul Petromservice a fost urmarea celor peste 18.000 de litigii de muncă pornit de angajaţi împotriva companiei.

    “Petromservice a fost falimentată de salariaţii ei, sfătuiţi de avocaţii lor să speculeze o neregulă din contractul de muncă şi care au pornit mii de procese împtriva acestei companii. Pentru a se putea apăra, Petromservice a căutat calea legală, dar a fost prea târziu, pentru că drepturile salariale acordate erau mai mari decât capitalul societăţii”, a declarat Sorin Ovidiu Vîntu în instanţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Motivarea deciziei de arestare în cazul Petromservice: Vîntu îi consideră pe judecători indezirabili şi uneori scapă de ei

    Tribunalul Bucureşti a dat publicităţii vineri motivarea deciziei prin care, în urmă cu trei zile, a emis mandate de arestare pe numele lui Sorin Ovidiu Vântu, Liviu Luca, Octavian Ţurcan şi a altor şapte persoane, toate acuzate de falimentarea controlată a companiei Petromservice. “În sfârşit în ceea ce priveşte cererea de recuzare formulată de către inculpatul Sorin Ovidiu Vîntu, în nota obişnuită de altfel inculpatul, în cauzele pe care le are pe rolul instanţelor, prin apărătorii aleşi, încearcă să scape de judecători pe care îi consideră «indezirabili» şi din nefericire uneori şi reuşeşte (cazul judecătoarei Camelia Bogdan, schimbată de o altă judecătoare a Tribunalului, Elena Burlan, care a admis cererea de recuzarea a omului de afaceri Vîntu, în dosarul favorizării lui Nicolae Popa – n.r.) instanţa o apreciază ca inadmisibilă, fiind respinsă ca atare, considerentele avute in vedere fiind următoarele: într-o constructie logico – juridică «demnă de o cauza mai bună sau de maieutică lui Socrate» apărătorul a invederat faptul că în cauză sunt incidente prevederile articolului 47 alineatul 2 Cod procedură penală în sensul că, judecătorul învestit cu soluţionarea prezentei cauze, şi-ar fi exprimat anterior părerea cu privire la soluţia care ar putea fi dată într-o cauză, arătând în acest sens că acesta prin încheierea din 29 aprilie, în opinie majoritară, a decis arestarea clientului său într-o altă cauză, reţinând ca temei articolul 148 litera d Cpp, în sensul că «inculpatul a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune» astfel că în prezenta cauză a devenit incompatibil”, se arată în documentul citat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro