“Splice”/”Hibrid” incepe cat se poate de clasic: cuplul de
cercetatori Clive si Elsa, interpretati de Adrien Brody si Sarah
Polley, sunt specialisti in combinarea de secvente ADN provenite de
la specii diferite, pentru o obtine noi forme de viata. Pentru ei,
pasul urmator este folosirea ADN-ului uman, ceea ce ar aduce foarte
la indemana posibilitatea gasirii unor tratamente pentru cele mai
groaznice boli ale omenirii. Angajatorul lor, un producator de
produse farmaceutice, le interzice continuarea experimentelor.
Nicio problema insa, pentru ca experimentul poate fi continuat la
subsol, nestiut de nimeni.
Rezultatul este Dren (frumoasa Delphine Chaneac, ajutata din
plin de efecte speciale), un hibrid intre specii greu
identificabile, dar suficient de umana pentru a trezi in creatorii
sai sentimente dintre cele mai diferite. Iar farmecul filmului lui
Vincenzo Natali exact de aici vine: relatia dintre creator si
creatura nu strabate vechiul traseu al genialului Frankenstein, ci
incearca o directie cat se poate de naturala, comunicarea.
Pe langa problemele morale ale experimentului (cei doi
cercetatori incalca mai toate legile scrise si nescrise in relatia
cu Dren), altoite din plin pe doua personaje departe de
perfectiune, “Splice” foloseste un melanj nou de ambitie, atractie
si complexe pentru a spune o poveste cat se poate de veche.
Daca la inceput lasa impresia unui inspirat dansator care isi
dezlantuie pasii de dans pe structura unui zgarie-nori, din pacate
Natali pare de la jumatatea filmului cuprins de vertijul
directiilor necunoscute, asa incat se intoarce aproape tarandu-se
de unde a plecat. Nici ca se putea gasi un final mai traditionalist
(si in acelasi timp deschis) pentru “Splice”: regizorul si
scenaristul sterg din cateva secvente un secol de cinema si
crampeiul revolutionar din premisa nemaipomenita a acestui SF
special, dar nu foarte.
De remarcat si economia de mijloace: cele doar cateva personaje
si cateva spatii nu stirbesc deloc din energia si tensiunea acestui
horror SF “de camera”, chiar daca sfarsitul se chinuie sa stearga
si aceste avantaje ale proiectului.
Ceva surprize pregatite de Natali si interpretarile foarte bune
ale lui Polley si Brody fac totusi acest horror SF atipic o solutie
buna pentru amatorii de gen, mai ales cei preocupati de tendintele
extreme ale stiintei. Intr-o lume atat de competitiva ca aceea a
trusturilor farmaceutice, nu-i deloc greu sa crezi ca undeva pe
lume o fiinta ca Dren trezeste sentimente la fel de contradictorii
in creatorii sai.
De la Frankenstein citire: filmele clasice care au facut
posibila aparitia noului “Hibrid”