BusinessMagazin

Tag: Vidin

  • Povestea româncei care a fost sclavă într-un harem otoman apoi a ajuns Lady în societatea britanică şi exploratoare de succes

    Florica Maria Sas, fost o exploratoare de origine transilvăneană, este cunoscută azi ca şi Lady Florence Baker. Naţionalitatea lui Sas este disputată şi de maghiari şi de austriaci. 
     
    Florica s-a născut în 1841 la Aiud, pe atunci aflat sub ocupaţia Imperiului Austriac.  Ea a ramas orfana la varsta de sapte ani, dupa moartea parintilor sai, in timpul Revolutiei de la 1848. Ulterior este vândută unui harem din Imperiul Otoman, al cărui stăpân o vinde în piaţa  din Vidin în 1859. Samuel White Baker, un aventurier englez de 37 de ani, s-a îndrăgostit de ea şi a cumpărat-o înaintea Paşei din Vidin, apoi fuge cu ea la Bucureşti. Samuel Baker era inginer de cai ferate britanic care a proiectat si construit cai ferate, poduri si alte structuri metalice din regiunea Dobrogea.
     
    La 18 ani, Florica vorbea patru limbi: româna, maghiara, germana şi turca. Mai târziu avea să ştie şi engleza, araba şi kiswahili.
     
    În 1861 cei doi au început să organizeze împreună expediţii pe teritoriul continentului african. După 3 ani de călătorii dificile şi periculoase, în 1864, Samuel Baker, însoţit de Florica, descoperă Lacul Albert, numit astfel de exploratorul britanic în memoria Prinţului Consort Albert, soţul Reginei Victoria. Cei doi se întorc in Anglia, unde se căsătoresc în anul 1865, iar Florica devine Lady. Samuel Baker primeşte medalia de aur, din partea Societaţii Regale de Geografie, ca recunoştere a realizărilor sale din timpul expediţiei din Africa. În plus, ei au participat la una dintre cele mai mari descoperire geografice ale vremii: zona de izvorâre a râului Nil.
     
    Tânăra din Aiud, cumpărată dintr-o piaţă de sclavi, a reuşit sa spargă tiparele societăţii britanice de la sfârşitul secolului XIX, extrem de conservatoare şi a rămas în istorie.
     
    Florica Maria Sas a murit la data de 11 martie 1916.
     
    .

  • Povestea româncei care a fost sclavă într-un harem otoman apoi a ajuns Lady în societatea britanică şi exploratoare de succes

    Florica Maria Sas, fost o exploratoare de origine transilvăneană, este cunoscută azi ca şi Lady Florence Baker. Naţionalitatea lui Sas este disputată şi de maghiari şi de austriaci. 
     
    Florica s-a născut în 1841 la Aiud, pe atunci aflat sub ocupaţia Imperiului Austriac.  Ea a ramas orfana la varsta de sapte ani, dupa moartea parintilor sai, in timpul Revolutiei de la 1848. Ulterior este vândută unui harem din Imperiul Otoman, al cărui stăpân o vinde în piaţa  din Vidin în 1859. Samuel White Baker, un aventurier englez de 37 de ani, s-a îndrăgostit de ea şi a cumpărat-o înaintea Paşei din Vidin, apoi fuge cu ea la Bucureşti. Samuel Baker era inginer de cai ferate britanic care a proiectat si construit cai ferate, poduri si alte structuri metalice din regiunea Dobrogea.
     
    La 18 ani, Florica vorbea patru limbi: româna, maghiara, germana şi turca. Mai târziu avea să ştie şi engleza, araba şi kiswahili.
     
    În 1861 cei doi au început să organizeze împreună expediţii pe teritoriul continentului african. După 3 ani de călătorii dificile şi periculoase, în 1864, Samuel Baker, însoţit de Florica, descoperă Lacul Albert, numit astfel de exploratorul britanic în memoria Prinţului Consort Albert, soţul Reginei Victoria. Cei doi se întorc in Anglia, unde se căsătoresc în anul 1865, iar Florica devine Lady. Samuel Baker primeşte medalia de aur, din partea Societaţii Regale de Geografie, ca recunoştere a realizărilor sale din timpul expediţiei din Africa. În plus, ei au participat la una dintre cele mai mari descoperire geografice ale vremii: zona de izvorâre a râului Nil.
     
    Tânăra din Aiud, cumpărată dintr-o piaţă de sclavi, a reuşit sa spargă tiparele societăţii britanice de la sfârşitul secolului XIX, extrem de conservatoare şi a rămas în istorie.
     
    Florica Maria Sas a murit la data de 11 martie 1916.
     
    .

  • Agricultorii bulgari vor să blocheze podul Calafat-Vidin

     “Am pregătit un protest al producătorilor de fructe şi legume din zona Vidin pentru că vânzările noastre s-au prăbuşit după inaugurarea podului”, a declarat Milena Dmitrova, agricultor din satul Gomotartsi, situat în apropierea Vidinului, potrivit agenţiei Focus, preluată de Novinite.

    Ea a subliniat că preţurile la roşii nu au fost niciodată atât de scăzute în această perioadă a anului.

    Potrivit agricultorilor nemulţumiţi, vânzările s-au prăbuşit din cauza importului nereglementat de fructe şi legume din România pe podul Calafat – Vidin. Produsele sunt vândute fără documente şi permise, fără plata taxelor şi a contribuţiilor sociale, potrivit fermierilor bulgari.

    Agricultorii din zona Vidin au depus plângeri către 9 instituţii publice, inclusiv poliţia, inspectoratul regional pentru sănătate, agenţia pentru siguranţă în alimentaţie, Fisc, autorităţile vamale şi primăria Vidin. De asemenea, o scrisoare a fost trimisă Ministerului Agriculturii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Efectele deschiderii podului Calafat-Vidin: Legumele ieftine aduse din România nemulţumesc fermierii bulgari

     Iniţiativa le aparţine fermierilor din localitatea Kapitanovţi, situată în apropierea oraşului bulgar Vidin.

    Primarul localităţii, Vladinir Aristotelov, este nemulţumit că români din zona Calafat vin şi vând legume în pieţe din Vidin la preţuri mai mici.

    Protestul este susţinut şi de producătorii din alte localităţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Podul Calafat-Vidin: Cum arată noul pod dintre România şi Bulgaria, văzut de sus

     Podul de doi kilometri peste Dunăre a fost inaugurat la data de 14 iunie, în prezenţa premierilor român şi bulgar, Victor Ponta şi Plamen Oreşarski.

    Imagini cu noul pod au fost postate pe site-ul oficial al construcţiei.

    Podul are două benzi rutiere pe fiecare sens, o linie de cale ferată, două trotuare şi o pistă pentru biciclişti. Proiectul a beneficiat de împrumuturi şi finanţări gratuite de la Uniunea Europeană, Banca Europeană pentru Investiţii, Agenţia Franceză pentru Dezvoltare şi Instituţia G

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Podul Calafat-Vidin: Preşedintele bulgar, Rosen Plevneliev, şi-a anulat participarea la inaugurare

     Preşedintele bulgar a convocat o reuniune de urgenţă a Consiliului Consultativ pentru Securitate Naţională pe această temă, şedinţă programată joi, pe 20 iunie, relatează site-ul Novinite.com.

    Parlamentul a aprobat vineri această nominalizare din partea premierului Plamen Oreşarski, care l-a propus pe Peevski, un deputat din cadrul partidului minorităţii turce Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi (MDL, liberal) la conducerea DANS.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată podul Calafat-Vidin, care este inaugurat astăzi – GALERIE FOTO

     Podul de doi kilometri peste Dunăre este parte a coridorului paneuropean de transport care leagă oraşul german Dresda de Istanbul (Turcia).

    Podul va avea două benzi rutiere pe fiecare sens, o linie de cale ferată, două trotuare şi o pistă pentru biciclişti. Proiectul a beneficiat de împrumuturi şi finanţări gratuite de la Uniunea Europeană, Banca Europeană pentru Investiţii, Agenţia Franceză pentru Dezvoltare şi Instituţia Germană de Credit pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

     Taxele pentru trecerea podului

    Şoferii de autoturisme cu cel mult 8+1 locuri şi de maşini transport marfă cu greutate mai mică de 3,5 tone vor plăti o taxă de 27 lei (6 euro) pentru trecerea peste noul pod de la Calafat-Vidin, pentru maşinile cu mai mult de 9 locuri şi maximum 23 locuri pe scaune taxa fiind de 54 lei (12 euro).

     

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul a stabilit TAXELE pentru trecerea peste podul de la Calafat-Vidin

     Aceeaşi taxă de 54 lei va fi achitată şi pentru maşini de transport marfă cu o greutate între 3,5-7,5 tone, conform unei hotărâri de guvern.

    Pentru maşini de transport marfă cu o greutate între 7,5-12 tone, taxa va urca la 81 lei (18 euro).

    O taxă de 113 lei (25 euro) vor plăti şoferii de maşini cu mai mult de 23 locuri pe scaune şi autovehiculele de transport marfă cu o greutate mai mare sau egale cu 12 tone şi cu maximum 3 axe, în timp ce pentru maşinile de transport marfă cu o greutate mai mare sau egală cu 12 tone, dar cu 4 axe va fi plătită o taxă de 167 lei (37 euro).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Podul Calafat-Vidin va fi inaugurat vineri. Comisarul european Johannes Hahn participă la eveniment. Ponta l-a invitat şi pe Mugur Isărescu

     Oficialul Comisiei Europene va avea întâlniri vineri dimineaţă cu premierul Victor Ponta, alături de care va susţine o declaraţie de presă la Palatul Victoria, cu vicepremierul Liviu Dragnea, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, cu ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, precum şi ministrul delegat pentru Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică, Mihnea Costoiu, potrivit agendei comisarului european.

    De asemenea, Hahn şi premierul Ponta vor participa vineri după-amiază, pe platforma Institutului de Fizică şi Inginerie Nucleară din Măgurele, la lansarea proiectului Laserului ELI-NP.

    Comisarul european şi premierul Ponta se vor deplasa apoi pentru inaugurarea podului Calafat-Vidin, unde va fi prezent şi preşedintele Bulgariei, Rosen Plevneliev.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Podul Calafat-Vidin, inaugurat în 14 iunie. Care va fi TAXA de tranzitare

     Relu Fenechiu, care a mers, marţi, la Calafat pentru a verifica stadiul lucrărilor la Podul rutier-feroviar Calafat-Vidin, a anunţat că acesta va fi exploatat de o societate mixtă româno-bulgară, care va fi înfiinţată până în 14 iunie, când va avea loc inaugurarea acestui obiectiv.

    Potrivit ministrului, lucrările sunt aproape finalizate.

    “Mai există câteva detalii tehnice care vor fi gata în perioada imediat următoare, şi aici mă refer la lucrările care se execută la catenară (firul de alimentare cu energie electrică pentru circulaţia feroviară), fiind o diferenţa de nivel de doar 10 centimetri între catenara dintre România şi Bulgaria, pe care o vom pierde pe o distanţă de o sută de metri”, a precizat Fenechiu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro