BusinessMagazin

Tag: Videoconferinţa ZF

  • Modificarea impozitelor pe clădiri are impact asupra întregii populaţii şi a întregului mediu de business

    „Sunt două motive care puteau duce la aceste modificări. Primul motiv era alinierea cu ce este scris în PNRR, iar al doilea motiv este că se doreşte o creştere de taxe, o creştere de încasări în special la bugetele locale. Cred că al doilea a fost principalul motiv din cauza manierii în care a fost implementată.“

    Modificarea impozitelor pe clădiri are impact asupra întregii populaţii şi a întregului mediu de business, este de părere Adrian Vascu, senior partner în cadrul companiei de consultanţă Veridio şi vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România (ANEVAR).

    „O chestiune care are impact asupra întregii populaţii şi a întregului mediu de busi­ness este acea parte din Codul fiscal care se referă la modificarea impozitelor pe clă­diri. Sunt două motive care puteau duce la aceste modificări. Primul motiv era alinierea cu ce este scris în PNRR şi faptul că ar trebui făcute lucruri acolo pentru a merge înainte, iar al doilea motiv este că se doreşte o creş­tere de taxe, o creştere de încasări în special la bugetele locale. Cred că al doilea a fost prin­cipalul motiv din cauza manierii în care a fost implementată“, a declarat Adrian Vascu în cadrul videoconferinţei ZF „Vocea me­diu­lui de business. Cum va arăta economia după avalanşa de modificări fiscale pregătită de guvern“.

    Ministerul de Finanţe a publicat la începutul săptămânii trecut un pachet extins de măsuri fiscale prin care speră să obţină, numai în 2022, 2,2 miliarde de lei la bugetul de stat. Dacă noile modificări ale Codului Fiscal sunt aprobate şi intră în vigoare, cota minimă de impozitare pentru clădirile nerezidenţiale creşte de la 0,2% la 1%.

    „Acest obiectiv de creştere a impozitelor a fost implementat în cel mai prost mod posibil. Impozitul în România are două componente, valoarea impozabilă şi cota de impozitare. Terenurile le-am uitat în continuare la o impozitare pe nişte sume care nu se cunosc de unde provin. Motivul pentru care în modificarea actuală terenul nu a fost unit cu clădirea mă face să cred că de fapt nu s-a vrut reforma de care va fi nevoie la un anumit moment, ci s-a urmărit o creştere de impozit“, detaliază Vascu.

    Măsurile care au fost luate au vizat ambele componente, valoarea impozabilă şi cota de impozitare. La clădirile nerezidenţiale, creşterea cotelor a fost de la 0,2% cât era valoarea minimă la 1,3%, valoarea maximă.

    „Practic a crescut minima de la 0,2%, la 1%. Dacă ne uităm pe cotele din România, vom vedea că toate firmele de fapt erau impozitate cu o cotă de cel puţin 1%, cu o excepţie la Iaşi, unde era 0,95%. În schimb, toate persoanele fizice care au deţinut şi deţin clădiri cu utilizare nerezidenţială, spaţii comerciale, benzinării, toate plăteau cam 0,2% – 0,1%. La această categorie de contribuabili, doar din cotă, creşterile de impozite vor fi duble sau mai mult“, a mai spus Adrian Vascu.

    Vicepreşedintele ANEVAR crede că cea mai simplă soluţie pentru autorităţi ar fi să se concentreze pe cotele de impozitare, să le ajusteze, iar din această ajustare de cote pe valorile impozabile existente pot obţine un plus pe care l-au avut în vedere pentru bugetul pe anul viitor. „În paralel cu acest lucru, gândeşti un sistem de ajustare a valorii impozabile punând terenul alături de clădire, văzând maniera în care poţi să obţii aceste valori şi te gândeşti la aceste lucruri pentru ca pe termen lung să ai un sistem predictibil şi pentru mediul de business şi pentru oamenii care trebuie să plătească impozite“, a concluzionat Adrian Vascu.

  • Promovarea brandurilor româneşti la export ar putea genera întoarcerea în ţară a unui profit multiplicat de sute de ori

    ♦ Companiile au nevoie de sprijinul statului pentru a se extinde peste graniţe.

    Dezvoltarea brandurilor ro­mâ­neşti atât pe plan local, cât şi pe pieţele externe se traduce în final printr-un nivel de creştere mai ridicat pentru economie şi printr-un nivel de trai mai bun pentru consumatorii autohtoni. Aceasta este una dintre concluziile des­prin­se în urma videoconferinţei ZF Branduri ro­mâneşti – Valenţele pozitive ale lui „made in RO“, organizată marţi de Ziarul Financiar.

    „Este important să avem bran­duri şi pro­duse care să iasă în afara ţării, care să adu­că bună­sta­re Ro­mâniei. Promovarea brandu­rilor ro­mâneşti la export ar putea genera întoar­cerea în ţară a unui profit multiplicat de sute de ori“, a spus în cadrul eveni­mentului Eliodor Apostolescu, direc­tor general şi acţionar al Phoenix Y, producătorul pu­fuleţilor Gusto, unul dintre cei mai mari jucă­tori de pe piaţa de profil. Com­pa­nia e pre­zen­tă pe pa­tru con­tinente, în peste 35 de ţări, dar pentru a ajunge aici a fost nevoie de mulţi ani şi multe in­vestiţii. „Am in­vestit 12 ani până au început să apară primele rezultate.“

    Din perspectiva Rucsan­drei Hurezea­nu, proprietarul pro­ducă­to­rului de der­mato­cosmetice Ivatherm, cea mai im­por­tantă piaţă pentru fie­care brand este piaţa lo­cală. Aici se învaţă primele lec­ţii pe care orice business trebuie să şi le în­su­şească pentru a se dezvolta într-un mod să­nă­tos şi pentru a se putea extinde apoi în afara ţării.

    „Prezenţa pe piaţa locală reprezintă un proces de învăţare prin care orice brand tre­buie să treacă. Trebuie să vă concentraţi aten­ţia şi să cuceriţi piaţa locală şi apoi va fi uşor de replicat modelul şi în alte ţări“, con­sideră Rucsandra Hurezeanu.

    Brandul Ivatherm e prezent pe aproa­pe 20 de pieţe din toată lumea, din Orientul Mijlociu până în Asia.

    Principala provocare pe pieţele străine sunt banii necesari investi­ţii­lor, consideră Mircea Turdean, CEO al Farmec Cluj, cea mai mare com­panie din producţia locală de cosmetice.

    „Noi avem parteneri la export în 50 de ţări, dar nu sunt nume de notorietate mare. Am avea nevoie de zeci de milioane de euro ca să investim în aceste ţări. Dacă nu in­vestim în marketing în fiecare piaţă în par­te, e o mare problemă. Ţinând cont de bu­ge­tele noastre, investiţia noastră e graduală.“

    Potrivit lui Ionuţ Ilie, general manager Ice Cream în cadrul Unilever South Cen­tral Europe, companiile îşi construiesc sin­gure un drum local sau internaţional, cu mul­te sacrificii şi mulţi bani, dar dacă pro­dusul pus pe piaţă este unul corect, atunci oamenii îl vor cumpăra.

    Românii au început să perceapă produ­sele realizate local ca fiind mai calitative, mai gustoase decât orice altele care vin din import, potrivit celor mai recente studii.

    „Brandurile ro­mâneşti stau fără nicio problemă la acelaşi nivel cu cele inter­na­ţio­nale“, ex­plică Tiberiu Dăneţiu, di­rec­tor mar­ke­ting, Auchan Retail Româ­nia, unul din­tre cei mai importanţi ju­cători din co­mer­ţul local. Totuşi, pe pieţele externe „made in RO“ nu are ace­leaşi valenţe pozitive.

    „Din păcate «Made in Ro­ma­nia» nu este un brand ca ata­re, cum e când spui «Made in Germany». În acest caz, «Made in Ger­many» ridică nivelul brandului. Ro­mâ­nia încă nu este acolo. Dar sunt foarte multe com­panii româneşti şi industrii care au re­uşit să impună un brand“, adaugă Ionuţ Ilie.

    Pentru asta ar fi nevoie de un ajutor din par­tea statului şi de existenţa unor consuli pe probleme economice şi comerciale.

    Aceste funcţii au fost desfiinţate, potrivit lui Mircea Turdean, care propune ca aceşti an­ga­jaţi ai statului să fie plătiţi precum oa­me­nii de vânzări din companii, pe comision, ei fiind vitali în promovarea brandurilor ro­mâneşti peste hotare.

    „Ar fi foarte util dacă am avea echipe de consilieri economici pentru promovarea bran­durilor pe plan internaţional. E drept, baza nu trebuie s-o aşteptăm de la alţii, ci trebuie să vină de la noi. Trebuie să ne facem businessul. Nimeni nu ştie mai bine ca noi cum se vând produsele, cum ne putem adresa pieţelor externe“, conchide Eliodor Apostolescu.

  • Un avertisment pentru guvern: România consumă doar 3% ca valoare din producţia locală de medicamente, de patru ori mai puţin faţă de media Europei de Est

    Producţia locală de medicamente trebuie susţinută pentru a creşte vânzările de produse fabricate în ţară l Accesul pacienţilor la medicamente este în continuare deficitar.

    Criza sanitară generată de Covid-19 a arătat depen­denţa statelor de pro­ducţia de medicamente, o industrie cheie în lupta cu noul virus. În România însă, piaţa locală de medicamente reprezintă doar 3% din valoarea totală a vânzărilor, de patru ori mai mică decât media din regiunea Europei de Est, potrivit lui Sorin Petcu, general manager al companiei de cercetare de piaţă IqVia.

    El a fost prezent în cadrul video­conferinţei Health&Pharma Summit 2020. Evenimentul a fost organizat de Ziarul Financiar, cu sprijinul Terapia Cluj, Guia Naghi Partners, Respiro by A&D Pharma, Roche, Antibiotice Iaşi, Pfizer, Medicover, Bondoc & Asociaţii, Techtex, High-Tech Systems & Software.

    „La nivelul României, din producţia locală consumă doar 3% ca valoare, de patru ori mai mică faţă de media din Europa de Est (12%). Piaţa de medicamente din România a înregistrat pentru prima oară în ultimii ani o scădere de 1% în S1/2020, faţă de perioada similară din 2019“, a spus Sorin Petcu, general manager, IqVia.

    Scăderea în piaţa medicamentelor vine după o perioadă de restricţii, impuse de răspândirea pandemiei de coronavirus. Totuşi, pe piaţă au intrat şi molecule noi de medicamente.

    „Am introdus 35 de molecule noi, inclusiv pe terapia genetică, diabet zaharat, boli rare şi pentru hepatite cornice. Pentru creşterea accesibilităţii bolnavilor la terapie, am adoptat o serie de acte normative care au prevăzut suspendarea utilizării cardului de sănătate pe perioada stării de urgenţă şi prelungirea acestei perioade până la 30 septembrie“, a spus Adela Cojan, preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

    Importanţa industriei producătoare de medicamente şi declararea acestui domeniu unul de interes strategic au fost principalele concluzii din dezba­terea despre piaţa de profil.

    „Ar fi ideal să facem în România o industrie farmaceutică puternică, care să deservească toată Europa. Acest lucru este posibil cu ajutoare de stat şi cu diplomaţie în UE“, a spus Dragoş Damian, CEO al Terapia Cluj, cel mai mare producător local de medica­mente.

    În plină criză sanitară, avem inclusiv medicamente lipsă, iar pacienţii nu au acces la tratamente,  aceasta fiind o problemă veche a industriei farmaceutice din România.

    „Una dintre probleme este înrăutăţirea accesului la tratament. în fiecare zi se întâmplă ca pacienţii să găsească din ce în ce mai puţine medicamente. Au scăzut mult volumele totale, au crescut vânzările de produse scumpe ceea ce înseamnă că s-au tratat mai puţini pacienţi cu boli comune şi mai mulţi pacienţi cu boli grave“, a spus Iulian Trandafir, CEO, Alliance Healthcare, al treilea distribuitor local de medicamente din România.

    Iar lipsa de medicamente se vede şi în farmacii, care au continuat să funcţionize în perioada de urgenţă. În plus, în contextul în care existau probleme cu aprovizionarea, farmaciile au făcut stocuri, pentru care ulterior nu a mai existat cerere.

    „Accesul pacienţilor la medicamente în România este unul deficitar. în urmă cu 7-8 ani, se găseau mult mai multe medicamente decât acum. Au fost săptămâni în care zilnic primeam în fiecare dintre farmaciile noastre minimum 60- 70 de apeluri în ceea ce priveşte Euthyrox“, a spus George Echim, managerul Farmacia Ardealul, o reţea de 11 farmacii din judeţul Neamţ.

    Un aspect adus în discuţie şi în ziua a doua a evenimentului ZF Health&Pharma a fost rolul comunităţii în perioada crizei sanitare, în care comunicarea cu pacienţii a fost vitală.

    „După această perioadă ar trebui să avem o discuţie clară care să vizeze rolul farmaciilor în comunitate. S-a dovedit că farmacia nu este ultima verigă din lanţul medical, este o verigă importantă. în ceea ce ne priveşte pe noi, am simţit rolul pe care îl avem în comunitate. Cred că am deservit bine lipsa unor servicii pe care statul ar fi trebuit să le asigure“, a spus Paul Negoiţă, managerul farmaciilor Iris Pharm din Buzău, o reţea de 60 de locaţIi.

  • România are acum o şansă istorică de a înlocui o parte dintre importuri cu o producţie locală, care ar deveni cheia pentru revenirea economiei

    ZF IMM ’20: IMM-urile, în faţa celei mai mari încercări din ultimele trei decenii. Evenimentul a fost organizat de Ziarul Financiar cu sprijinul CEC Bank, Coface şi CSR Nest.

    Deşi va avea un impact puternic asupra economiei, această criză vine şi cu oportunităţi pentru antreprenorii români, cred reprezentanţii mediului de business, care au explicat în cadrul videoconferinţei că România trebuie să ia măsuri rapide pentru a fructifica aceste oportunităţi.

    „Cred că deja există nişte oportu­ni­tăţi şi companiile beneficiază de ele. Destabilizarea lanţurilor de im­port le aduce oportunităţi compa­ni­ilor. În mo­mentul acesta, criza nu are un element de lăcomie, este extrem de important să intervenim acum pentru că există oportunitatea preluării acti­vităţii de import, există opor­tunitate şi în turism. Trebuie acţionat acum, tre­buie acţionat decisiv“, crede Eugen Anicescu, country manager, Coface România.

    Această criză a făcut antreprenorii să se gândească la soluţii prin care să se adapteze situaţiei şi să supra­vie­ţuiască, iar dacă această atitudine va continua, mediul de afaceri va supra­vieţui chiar şi acestei perioade foarte dificile, cu care oamenii de afaceri nu s-au mai confruntat, crede Bogdan Neacşu, director general şi preşedinte al Comitetului de direcţie CEC Bank.

    „Există lichidităţi în sistemul bancar, nu ne-am confruntat cu o fugă a capitalului. Avem o bază bună să restartăm economia, iar antreprenorii trebuie să îşi asume diferite planuri de investiţii.  Am văzut antreprenori care caută soluţii să se adapteze, chiar şi restaurantele. Dacă avem această atitudine, cu siguranţă vom supra­vie­ţui. Nu trebuie să aşteptăm doar statul să intervină în economie. Această si­tuaţie a făcut ca micile businessuri să se gândească la soluţii“, spune el.

    Cristian Păun, preşedintele Fon­dului Naţional de Garantare a Credi­te­lor pentru IMM-uri (FNGIMM), crede că trebuie să ne con­cen­trăm pe relansarea producţiei, înainte de a ne gândi la relansarea consumului pentru a ieşi din această criză.

    „Trebuie să ne concentrăm pe re­lan­sarea producţiei, înainte de re­lansarea consumului. Pe asta se bazea­ză programul IMM Invest, să restar­teze industria cu cei care îşi doresc să participe şi au o abilitate în a face aşa ceva. Acest parteneriat pu­blic-privat trebuie să producă aceste efec­te de salvare. De asemenea, tre­buie să limităm programele de sprijin şi la ce resurse are statul român la dis­poziţie acum. Trebuie să dublăm efor­turile statului de a oferi sprijin cu re­por­nirea economiei“, afirmă Cristian Păun.

    La rândul lui, Cosmin Moldovan, director general, Moldovan-Carman­geria Sânnicoară, crede că trebuie să pro­movăm mai mult produsele autoh­tone şi să sprijim producţia.

    „Ar fi bine să nu intrăm în panică, să fim pozitivi şi curajoşi şi să reîncercăm să repornim activitatea. Ce a fost oprit este greu de repornit după aceea“.

    Liviu Rogojinaru, secretar de stat în Ministerul Economiei, crede că producţia trebuie repornită simultan cu consumul.

    „Trebuie să pornim simultan şi producţia, şi consumul. Primul lucru care trebuie susţinut este lanţul dintre consumator şi producător, acesta trebuie să funcţioneze corect pentru ca lucrurile să se întâmple mult mai repede“, afirmă el.

    Florin Jianu, preşedintele Con­siliului Naţional al Întreprin­derilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), consideră că statul ar trebui să se concentreze pe susţinerea lanţului valoric pentru a stimula consumul şi pe investiţii sistemice şi de tip suport.

    „Sunt patru piloni necesari pentru re­ve­nirea economiei: susţinerea edu­ca­ţiei este cheia, trebuie să ne ui­tăm la masa de start-up-uri şi să in­vestim în ele, susţinerea lanţului valoric, trebuie să stimulăm consumul, pentru că oamenii vor fi reticenţi să cumpere, iar o soluţie ar fi ca vouchere sau bonuri de consum să ajungă la oamenii care sunt în şomaj sau şomaj tehnic şi să le folosească în IMM-uri“, a spus el.

    Pe de altă parte, sunt IMM-uri care au început să fructifice deja opor­tu­nităţile apărute în această perioadă. De exemplu, compania Electric din Focşani, un producător de ambalaje, a fost nevoită să şi importe anumite pro­duse, precum pulveriza­toa­rele, din Turcia sau China, deoare­ce nu avea în fa­brică o linie specifică pentru a le face.

    Cosmin Buzăianu, director de vân­zări şi marketing al Electric, a men­ţionat însă în cadrul eveni­mentului ZF că astfel au văzut o oportu­nitate să investească într-o no­uă divizie de busi­ness. „Ne-am adap­tat, iar acum facem şi comerţ, dar vrem să producem şi noi aceste repere, pulveri­zatoarele. Am început o investiţie în acest sens.“