BusinessMagazin

Tag: videochat

  • Avem suficienţi angajaţi la videochat ca să umplem Râmnicu-Vâlcea. Există 5.000 de studiouri în România

    Industria videochatului are potenţial în România: peste 100 de mii de persoane lucrează ca modele pentru videochat în studiouri sau de acasă.
    “Doar în România există cel puţin 5000 de studiouri de videochat şi peste 100 de mii de modele, dintre care jumătate lucrează în studiouri şi cealaltă jumătate de acasă. Această industrie este puternică la noi şi are potenţialul de a echilibra balanţa de plăţi externe a României, dacă ar fi corect încurajată de către stat, împreună cu industria IT”, povesteşte Robert Vanderty, fondatorul Studio 20. În 2014, când s-a lansat franciza Studio20, piaţa videochatului din România era estimată la peste 100 de milioane de euro, însă până astăzi aceasta s-a triplat.

    Studioul de videochat Studio20 a depăşit 10 milioane de dolari cifră de afaceri, cu 50% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Estimările acestui an pentru businessul  Studio20 sunt de 15 milioane de dolari. “Până în acest moment, am reuşit să depăşim cu puţin pragul de 10 milioane de dolari, însă avem toate motivele să credem că ne vom atinge targetul stabilit pentru acest an, mai ales că vom avea trei noi locaţii, dintre care două vor fi deschise chiar în luna Octombrie”, declară Mugur Frunzetti, investitor în sistemul de franciză Studio20.

    Cel mai cunoscut studio de videochat glamour, Studio20, a ajuns la 15 francize, două dintre acestea urmând să fie deschise în această lună. Astfel, Studio20 deţine acum patru francize în Bucureşti şi câte una în Braşov, Cluj-Napoca, Craiova, Piteşti, Ploieşti, Oradea, Timişoara, Cali (Columbia), Budapesta (Ungaria), Los Angeles (SUA) şi Curacao.

    Studio20 din zona Unirii rămâne cel mai mare studio de videochat, 1500 mp, însă investiţia cea mai mare este în studioul de videochat din Los Angeles, peste 500 de mii de dolari. În studioul de videochat glamour de la Unirii s-au investit peste 800 de mii de lei în decoruri moderne, aparatură de ultimă generaţie, cum ar fi camere şi televizoare UltraHD sau ochelari VR. La anul, Studio20 vrea să se extindă cu 10 noi studiouri de videochat în ţări precum Serbia, Rusia, SUA, Cehia şi Slovacia.

  • Câţi bani a obţinut, în 2018, cel mai mare studio de videochat din România

    Până în prezent, Studio20 operează 19 studiouri de videochat în oraşe precum Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Timişoara, Craiova, Arad, Braşov, Cali, Los Angeles sau Budapesta şi continuă să se extindă la nivel internaţional.

    “Suntem siguri că vom atinge obiectivul pe care ni l-am propus, suntem în grafic să ajungem la 50 de sedii până la finalul lui 2020. Dacă la început am deschis nuclee în statele care prezentau interes, precum Bucureşti pentru piaţa din România, Los Angeles pentru piaţa Statelor Unite, Cali pentru piaţa din Columbia şi Budapesta pentru piaţa din Ungaria, acum am ajuns la 19 sedii, inaugurând ultimul sediu in urmă cu doar câteva zile, pe 14 ianuarie, la Constanţa. În cursul acestui an am plănuit deschiderea unor sedii în alte trei ţări: Spania, Canada şi Argentina”, a declarat Frunzetti.

    De la demararea francizei până în prezent, Studio 20 şi francizaţii săi au investit 5 milioane de euro în amenajarea studiourilor, în tehnica necesară desfăşurării activităţii, în trainingul modelelor şi în marketing.

    “Pe o piaţă extrem de dinamică şi super concurenţială, cu jucători din toate colţurile lumii, o piaţă care doar în Europa depăşeşte 50 de milioane de euro, Studio 20 a devenit cel mai mare jucător global. Practic, este singurul business românesc, lider pe o piaţă la nivel mondial. Pentru 2019 şi 2020 vom accelera extinderea la nivel global, transformându-ne treptat într-o companie internaţională, unde peste 50% din venituri vor proveni din afara României”, a mai spus Frunzetti.

  • Câţi bani face una dintre cele mai controversate afaceri din România şi cum vrea să ajungă în peste 100 de ţări

    13 milioane de dolari anul trecut, cu un obiectiv de creştere de peste 50% pentru anul în curs descriu evoluţia unuia dintre cele mai controversate businessuri de pe piaţa locală: afacerea de videochat Studio 20. Ce se ascunde în culisele acesteia povesteşte Mugur Frunzetti într-o ediţie a emisiunii Smart Business.

    Smart Business este o emisiune în care dorim să vi-i aducem în faţă, în cadrul unui material video publicat pe site-urile şi paginile de Facebook ale Business Magazin şi Ziarului Financiar, pe reprezentanţii noii generaţii de antreprenori, cei care au avut curajul să dezvolte pe piaţa locală afaceri ieşite din tipar.

    E un domeniu de activitate controversat, la fel ca multe altele la noi“, descrie Mugur Frunzetti, managerul care conduce businessul Studio 20, prima afacere de videochat românesc francizată internaţional, industria în care activează. Potrivit informaţiilor furnizate de reprezentanţii Studio 20, 100.000 de persoane lucrează în această industrie, iar dacă în 2014 piaţa videochatului din România era estimată la peste 100 de milioane de euro, până astăzi aceasta s-a triplat.

    Mugur Frunzetti spune că şi-a asumat rolul de CEO al Studio 20 ca urmare a ambiţiilor de dezvoltare internaţională a businessului: dacă în urmă cu trei ani, când a preluat acest rol şi a început să investească în business, acesta era format dintr-un singur studio, în România în prezent afacerea operează 15 studiouri, majoritatea locale, iar patru sunt internaţionale – în Statele Unite (Los Angeles), Columbia, Ungaria şi Australia. Cifra de afaceri a studioului a ajuns anul trecut la 13 milioane de dolari, iar pentru anul în curs Mugur Frunzetti previzionează venituri de 20 de milioane de dolari. Până în 2020 însă, şi-a fixat obiectivul de a atinge 100 de sedii în toată lumea şi de transformare în ”cel mai mare furnizor de conţinut de live streaming din lume; deja suntem cei mai mari, dar aproape de alţi concurenţi, până în 2020 vrem să ajungem departe de ei“. Compania are 150 de angajaţi permanenţi şi 500 de modele.

    Mugur Frunzetti descrie afacerea de videochat drept un business de live entertainment, pe care îl aseamănă cu platforma de streaming de filme Netflix: ”Doar că în acest tip de live entertainment există interacţiune în timp real între cele două părţi aflate în spatele a două camere diferite“. El spune că percepţia peiorativă a publicului care se leagă de acest domeniu are legătura cu evoluţia istorică a domeniului, în contextul businessului de live entertainment pentru adulţi, astfel că s-a păstrat asocierea cu acesta, ceea ce, potrivit lui, nu mai este neapărat valabil în prezent. ”Sunt foarte multe lucruri pe care le poţi transmite într-o interacţiune live între doi oameni; poate fi şi o transmisie adult, dar poate fi şi o discuţie care acoperă necesităţi de socializare, în contextul în care acest tip de comportament este încurajat şi de dezvoltarea unor reţele sociale precum Facebook. Dacă interacţiunile tip text nu ne ajung, atunci avem nevoie şi de o interacţiune în timp real.“ El insistă asupra celor două componente care alcătuiesc conceptul de videochat: ”Video şi chatul, componenta de discuţie. Atât timp cât înţelegem ambele componente, înţelegem de fapt ce înseamnă videochatul; atunci când ne fixăm într-o componentă din cele două, deja ne ducem pe o nişă care e mai mult sau mai puţin reprezentativă pentru întreaga industrie.“

    Antreprenorul descrie piaţa ca fiind una cu foarte multe nişe: în Statele Unite acestea se axează mai mult pe zona de conţinut pentru adulţi, în timp ce, potrivit lui Frunzetti, în România s-a dezvoltat mai mult componenta de socializare. Tot el observă că genul de relaţii create în acest mediu sunt de fapt o oglindă a relaţiilor din viaţa reală. ”De multe ori relaţia dintre model şi utilizator trece prin toate stagiile unei relaţii normale şi asta ne-am propus să le învăţăm pe modelele noastre: ne cunoaştem, ieşim la o cafea, povestim, ne împrietenim, vedem un film, ieşim cu nişte prieteni şi poate la un moment dat mergem mai departe, dar asta nu înseamnă că din prima zi sărim în pat.“

    Astfel, modelul şi vizitatorul ei, care în timp poate deveni vizitator fidel, pot trece prin foarte multe etape, iar relaţia lor poate evolua, se desfăşoară în funcţie de ei doi. ”În general, tot ce făceam tradiţional în viaţa reală, offline, se transpune din ce în ce mai mult în online, nu mai ieşim în fiecare seară cu prietenii la un suc fiindcă ne dăm mesaje pe Facebook, nu mai vorbim despre ce facem că suntem într-un grup de WhatsApp, aşa se întâmplă şi în videochat, unde sunt din ce în ce mai mulţi oameni şi mai ales din generaţia tânără.“ El spune că această migraţie a socializării spre online se întâmplă mai ales în rândul clienţilor din Statele Unite, Canada, Regatul Unit, Franţa: ”Îşi restrâng socializarea la ecranul laptopului, telefonului, tabletelor şi îşi mută aici prieteniile, dragostea etc“. Nu interpretează acest lucru ca fiind rău sau bun, dar nu ezită să spună că pentru businessul lor acesta este, evident, un lucru pozitiv.

    El spune că nu există un răspuns clar referitor la profilul unui model, însă subliniază că acesta nu se leagă doar de calităţile fizice. ”Sunt oameni care şi în viaţa reală, dacă îi cunoşti, au un farmec aparte, vrei să vorbeşti mai mult cu ei. Tot aşa există oameni care nu îţi inspiră nimic, în pofida calităţilor fizice.“ Spune că în cadrul Studio 20 lucrează deopotrivă modele care au început această activitate la 18 ani şi altele la 35. Nu neagă că principala motivaţie care le aduce aici sunt banii: ”Avem o medie a veniturilor undeva la de 5-6 ori salariul mediu pe economie, însă modelele care vin doar pentru bani renunţă repede, în maximum un an“.

    Oferă exemplul unei fete care şi-a fixat ca obiectiv să îşi cumpere zece apartamente în Bucureşti din banii obţinuţi altfel; până în prezent a ajuns la şase apartamente. Veniturile modelelor sunt influenţate de mai mulţi factori, printre care nişa pe care o aleg – modelele din zona glamour, care nu sunt orientate pe furnizarea de conţinut pentru adulţi, nu vor câştiga la fel de mulţi bani precum cele din a doua categorie. Totodată, contează volumul de muncă, în contextul în care ele însele aleg cât de mult să muncească zilnic. Maximul de venituri obţinut într-o lună de un model al Studio 20 a ajuns la 55.000 de dolari. ”Nu a făcut nimic special, a fost urmarea unei munci constante pe tot anul 2017. Chiar dacă îşi lua concedii, nu le lua niciodată mai mult de trei zile; spunea că altfel ar pierde legătura cu membrii.“

    Iar dacă pe piaţa muncii din România există o criză de personal, pe care Mugur Frunzetti spune că o resimte când vine vorba despre dezvoltatori în IT, oameni de marketing, implicaţi în traininguri etc., când vine vorba despre modele situaţia este diferită. ”Această activitate se mulează foarte bine pe noua generaţie, independentă, care nu vrea să depindă de un angajator anume şi vrea recompense imediate.“ A observat într-adevăr lipsuri în ceea ce priveşte calitatea pregătirii lor. ”Tot o caracteristică a generaţiei actuale este că se aşteaptă la succes fără prea multă muncă, caută scurtăturile; în plus, pregătirea este foarte slabă, de la an la an, trebuie să facem din ce în ce mai multe cursuri intensive de limba engleză, de exemplu.“ O particularitate a Studio 20 este că oferă cursuri de cultură generală modelelor: ”Le deghizăm sub umbrela cursurilor de engleză – introducem acolo şi noţiuni despre geografie, istorie etc.“, totul creat în scopul ”cuceririi“ clienţilor internaţionali. Potrivit lui Frunzetti, în jur de 70% dintre clienţi sunt din Statele Unite; ei sunt urmaţi de cei din Australia, Canada, Marea Britanie şi ţările nordice.

    Mugur Frunzetti spune că primele site-uri de acest tip au apărut în urmă cu 20-21 de ani, iar în România, în urmă cu circa 18 ani. ”În primii 10 ani activitatea a fost destul de restrânsă, fiindcă nu au existat investiţii în această industrie, oamenii de business s-au ţinut departe de acest domeniu, văzută ca un paria al societăţii.“

    Cum stau lucrurile acum? ”În prezent, nu doar eu, dar şi alţii care au făcut mult business în viaţă şi care nu am fost axaţi pe domeniul acesta am intrat pe zona de live streaming şi schimbăm modul în care lucrurile se desfăşoară şi ca structuri interne, dar şi ca poziţionare pe piaţă.“ El este un investitor în serie în IT – este unic fondator al Stay Safe, care a dezvoltat aplicaţia cu acelaşi nume care avertizează în timp real utilizatorii cu privire la pericolele din zona în care se află (indiferent de natura acestora – dezastre naturale, accidente auto sau orice alt tip de incident).  Este acţionar şi în cadrul agenţiei de marketing online Retargeting.biz, iar în trecut a investit în floria.ro şi într-un grup de retaileri online din IT&C (marketonline.ro, azerty.ro, mediadot.ro). La nivel internaţional, piaţa de videochat este estimată la 10 milarde de euro.

  • Secretele celui mai mare studio de videochat din România: “Am văzut că există modele care fac mai mulţi bani îmbrăcate decât dezbrăcate” – GALERIE FOTO

    “Problemele mele faţă de videochat au fost două: aspectul legal, pentru că toată lumea era la negru  bine, în anii ’90 tot ce făceai era la negru, nimic nou în asta; şi faptul că era foarte orientat spre pornografie. Eu nu am o problemă cu pornografia, sunt deschis la minte, dar nu am considerat că eu, ca individ, pot să aduc plusvaloare acolo“, descrie Mugur Frunzetti momentul în care a decis să se implice în Studio20, primul studio de videochat francizat internaţional. ”După ce Robert (Robert Vanderty, fondator al Studio20 – n. red.) a venit cu ideea de a dezvolta franciza în România, noi ştiindu-ne de mulţi ani, am stat lângă el şi i-am dat sfaturi; e o diferenţă de vârstă şi de experienţă antreprenorială între noi, eu intru în al 24-lea an de când muncesc constant ca antreprenor.“

    Piaţa mondială în care activează Studio20 este estimată la 10 miliarde de dolari pe an. Din calculele necesare constituirii caietului de franciză Studio20 reiese că piaţa autohtonă de profil se ridică la peste 100 de milioane de euro; aceasta creşte permanent şi se poate dubla în următorii 3 ani.

    ”Acum 4-5 ani era încă o piaţă gri, iar eu i-am zis că e foarte greu; e ca şi cum ai face taximetrie şi de mâine ai zice că plăteşti toţi banii pe cartea de muncă şi nu mai există planul. Şi firmele de taxi ar vrea să facă asta acum, dar n-au cum, pentru că oricine face primul asta moare. Aşa am crezut că e şi aici“, spune Frunzetti. ”După ce a început el, am văzut că există modele care acceptă să plătească impozite la stat, lucru de neconceput înainte, şi am văzut că există modele care fac mai mulţi bani îmbrăcate decât dezbrăcate. Aici am avut şi o implicare destul de mare, am încercat să-i povestesc experienţele mele vizavi de relaţiile dintre femei şi bărbaţi, mai ales că atunci când îţi place cu adevărat o femeie eşti dispus să investeşti timp, bani, orice doar ca să fii lângă ea.“

    Discuţia ulterioară a fost legată de dezvoltarea internaţională, spune managerul. ”În România ei făceau deja o treabă foarte bună, n-avea niciun sens să mă implic. Eu cred că plusvaloarea pe care poţi să o aduci ca ţară într-o economie mondială nu se bazează pe industria extractivă, pe agricultură sau pe fabrici, ci pe servicii. Asta am vrut să fac aici: industria asta de videochat a plecat de la americani, dar de ce n-am face noi cumva ca toţi să ne dea nouă bani? Nouă ca grup, nouă ca naţiune?“

    Prin urmare, el a venit cu un plan care prevedea ca până în 2020 să existe cel puţin 50 de francize în toată lumea. ”Pentru a dezvolta un volum atât de mare de francize, nu poţi însă să mergi pe o structură cu un singur nucleu, nu poţi să aduci pe toată lumea la training în Bucureşti, aici eşti limitat la o franciză la 3 luni.“ Au decis că trebuie să aleagă nuclee în statele care prezentau interes, validând astfel modelul de business la nivel local. ”Am deschis mai întâi un studio la Los Angeles, pentru piaţa din Statele Unite, apoi Cali, pentru piaţa din Columbia, iar recent am semnat actele pentru o franciză la Budapesta. Vreau să targetăm ţările unde cred că există potenţial, mai sunt pe listă şi alte ţări din centrul şi estul Europei, dar şi ţări din Europa de Vest, aşa cum e Spania. Acesta e proiectul pentru care am venit şi pe care mă concentrez. A fost desigur nevoie şi de mulţi bani, nu puteau ei să dezvolte singuri toate aceste lucruri. Numai în Statele Unite investiţia a depăşit 500.000 de dolari, astea sunt costurile acolo.“

    Compania a ajuns la 9 milioane de dolari cifră de afaceri în 2016, taxele plătite către statul român pentru anul trecut fiind de peste un sfert din această sumă: 2,5 milioane de dolari (10 milioane lei). Studiourile care au reuşit să aducă cele mai mari venituri au fost cele trei din Bucureşti, cu 60% din totalul businessului, urmate de cele din Cluj, Timişoara, Craiova, Cali şi Los Angeles. Cei care au accesat cel mai des site-urile Studio20 sunt manageri seniori care lucrează în domeniul IT şi bănci, actori, dansatori şi cântăreţi celebri, cu vârste cuprinse între 25 şi 55 de ani, cu un venit peste mediu; ca zonă geografică, ei sunt din ţări ca Statele Unite, Marea Britanie, Canada, Germania, Olanda şi ţările nordice.

    Până în prezent, Studio20 operează nouă studiouri de videochat în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Craiova, Cali, Los Angeles şi Oradea. Franciza Studio 20 se poate multiplica în orice oraş mare sau mediu din România sau de oriunde pe glob. Cu o investiţie între 100 şi 200 mii de euro se poate rula anual un milion de euro, iar profitul brut poate ajunge la 200 de mii de euro pe an, explică antreprenorul. Francizaţii participă cu întreaga echipă la traininguri de 4 săptămâni în studioul-pilot pentru a învăţa toate procedurile care fac modelele Studio 20 să aibă succes internaţional pe această nişă glamour; apoi, francizaţii apelează la sistemul naţional de recrutare, care garantează că studioul va funcţiona la capacitate maximă după mai puţin de un an.

    Sediul din Los Angeles a împlinit deja un an, iar managerul de la Studio20 spune că acela va fi noul hub pentru deschiderea altor spaţii. ”Sunt chestii în viaţă care nu trebuie grăbite, eu am învăţat asta din greşelile mele. Ca să poţi să extinzi o franciză în străinătate, trebuie mai întâi să validezi un model de business clar, pe plan local. De-abia acum, după un an, putem spune că cel din Statele Unite e validat.“

  • SMART BUSINESS: Ce se ascunde în culisele uneia dintre cele mai controversate afaceri din România

    „E un domeniu de activitate controversat, la fel ca multe altele la noi”, descrie Mugur Frunzetti, managerul care conduce businessul Studio 20, prima afacere de videochat românesc francizată internaţional, industria în care activează. Potrivit informaţiilor furnizate de reprezentanţii Studio 20, 100.000 de persoane lucrează în această industrie, iar dacă în 2014 piaţa videochatului din România era estimată la peste 100 de milioane de euro, până astăzi aceasta s-a triplat. Mugur Frunzetti spune că şi-a asumat rolul de CEO al Studio 20 ca urmare a ambiţiilor de dezvoltare internaţională a businessului: dacă în urmă cu trei ani, când a preluat acest rol şi a început să investească în business, acesta era format dintr-un singur studio, în România în prezent afacerea operează 15 studiouri, majoritatea locale, iar patru sunt internaţionale – în Statele Unite (Los Angeles), Columbia, Ungaria şi Australia. Cifra de afaceri a studioului a ajuns anul trecut la 13 milioane de dolari, iar pentru anul în curs Mugur Frunzetti previzionează venituri de 20 de milioane de dolari. Până în 2020 însă, şi-a fixat obiectivul de a atinge 100 de sedii în toată lumea şi de transformare în „cel mai mare furnizor de conţinut de live streaming din lume; deja suntem cei mai mari, dar aproape de alţi concurenţi, până în 2020 vrem să ajungem departe de ei”. Compania are 150 de angajaţi permanenţi şi 500 de modele. 

    Cum descrie Mugur Frunzetti acest business, pe site-urile Business Magazin şi Ziarul Financiar, precum şi pe paginile de Facebook ale publicatiilor.

     

     

  • SMART BUSINESS: Ce se ascunde în culisele uneia dintre cele mai controversate afaceri din România

    „E un domeniu de activitate controversat, la fel ca multe altele la noi”, descrie Mugur Frunzetti, managerul care conduce businessul Studio 20, prima afacere de videochat românesc francizată internaţional, industria în care activează. Potrivit informaţiilor furnizate de reprezentanţii Studio 20, 100.000 de persoane lucrează în această industrie, iar dacă în 2014 piaţa videochatului din România era estimată la peste 100 de milioane de euro, până astăzi aceasta s-a triplat. Mugur Frunzetti spune că şi-a asumat rolul de CEO al Studio 20 ca urmare a ambiţiilor de dezvoltare internaţională a businessului: dacă în urmă cu trei ani, când a preluat acest rol şi a început să investească în business, acesta era format dintr-un singur studio, în România în prezent afacerea operează 15 studiouri, majoritatea locale, iar patru sunt internaţionale – în Statele Unite (Los Angeles), Columbia, Ungaria şi Australia. Cifra de afaceri a studioului a ajuns anul trecut la 13 milioane de dolari, iar pentru anul în curs Mugur Frunzetti previzionează venituri de 20 de milioane de dolari. Până în 2020 însă, şi-a fixat obiectivul de a atinge 100 de sedii în toată lumea şi de transformare în „cel mai mare furnizor de conţinut de live streaming din lume; deja suntem cei mai mari, dar aproape de alţi concurenţi, până în 2020 vrem să ajungem departe de ei”. Compania are 150 de angajaţi permanenţi şi 500 de modele. 

    Cum descrie Mugur Frunzetti acest business, urmăriţi într-o nouă ediţie a Smart Business astăzi, de la ora 15, pe site-urile Business Magazin şi Ziarul Financiar, precum şi pe paginile de Facebook ale publicatiilor.

     

     

  • România, ţara videochat. Avem suficienţi angajaţi în acest domeniu ca să umplem un un oraş de dimensiunile Sibiului

    Industria videochatului are potenţial în România: peste 100 de mii de persoane lucrează ca modele pentru videochat în studiouri sau de acasă.
    “Doar în România există cel puţin 5000 de studiouri de videochat şi peste 100 de mii de modele, dintre care jumătate lucrează în studiouri şi cealaltă jumătate de acasă. Această industrie este puternică la noi şi are potenţialul de a echilibra balanţa de plăţi externe a României, dacă ar fi corect încurajată de către stat, împreună cu industria IT”, povesteşte Robert Vanderty, fondatorul Studio 20. În 2014, când s-a lansat franciza Studio20, piaţa videochatului din România era estimată la peste 100 de milioane de euro, însă până astăzi aceasta s-a triplat.

    Studioul de videochat Studio20 a depăşit 10 milioane de dolari cifră de afaceri, cu 50% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Estimările acestui an pentru businessul  Studio20 sunt de 15 milioane de dolari. “Până în acest moment, am reuşit să depăşim cu puţin pragul de 10 milioane de dolari, însă avem toate motivele să credem că ne vom atinge targetul stabilit pentru acest an, mai ales că vom avea trei noi locaţii, dintre care două vor fi deschise chiar în luna Octombrie”, declară Mugur Frunzetti, investitor în sistemul de franciză Studio20.

    Cel mai cunoscut studio de videochat glamour, Studio20, a ajuns la 15 francize, două dintre acestea urmând să fie deschise în această lună. Astfel, Studio20 deţine acum patru francize în Bucureşti şi câte una în Braşov, Cluj-Napoca, Craiova, Piteşti, Ploieşti, Oradea, Timişoara, Cali (Columbia), Budapesta (Ungaria), Los Angeles (SUA) şi Curacao.

    Studio20 din zona Unirii rămâne cel mai mare studio de videochat, 1500 mp, însă investiţia cea mai mare este în studioul de videochat din Los Angeles, peste 500 de mii de dolari. În studioul de videochat glamour de la Unirii s-au investit peste 800 de mii de lei în decoruri moderne, aparatură de ultimă generaţie, cum ar fi camere şi televizoare UltraHD sau ochelari VR. La anul, Studio20 vrea să se extindă cu 10 noi studiouri de videochat în ţări precum Serbia, Rusia, SUA, Cehia şi Slovacia.

  • România, strivită între IT-işti, ingineri şi paznici sau videochat. De ce nu vrea nimeni să lucreze pe salariile actuale şi cere cu 1.000 de lei mai mult

    De asemenea, pentru fete videochatul a venit ca o soluţie de salvare din sărăcie, fără a mai ajunge pe străzile din Occident.

    În Bucureşti, la ieşirea din metrou în Piaţa Romană sau la Coloane, aproape orice fată este abordată de un tânăr care îi dă un flayer despre videochat şi cât poţi să câştigi de acolo, cu acte în regulă. Unul din cele mai mari videochaturi din Bucureşti, LTV Network, a raportat pentru 2016 afaceri de 30 mil. lei (6,7 mil. euro).

    Un barman dintr-o pizzerie din Capitală, care a lucrat mai bine de 10 ani în Occident, dar care s-a întors acasă pentru că reuşeşte acum să rămână cu mai mulţi bani în mână la final de lună în Bucureşti decât la Milano, răbufneşte: Nimeni nu mai vine să lucreze, să fie ospătar sau picoliţă. Decât să stea 12 ore în picioare şi să ia 100-200 de lei pe zi, mai bine se face paznic sau se duce la videochat. Unde ne vom duce aşa?

    Vasile Deac, proprietarul unei fabrici de mobilă din Baia Mare, este revoltat: absolvenţii de liceu nu vor să se trezească la 5 dimineaţa şi să lucreze pe salarii de 1.500 de lei net. Mai bine stau pe ajutorul de şomaj şi pe banii părinţilor. Noi nu putem oferi salarii de 3.000 sau 4.000 de lei. Toată lumea vrea IT, nimeni nu mai vrea să lucreze în industrie.

    Luchi Georgescu, cea care controlează afacerea cu mezeluri Meda, strigă în pustiu: Ajutoarele sociale date de stat au stricat piaţa muncii şi au contribuit la ceea ce se întâmplă acum. Cu toate că salariile cresc, oameni nu se găsesc.

    La polul opus, IT-ul aspiră toată crema care iese de pe băncile facultăţilor. La o medie salarială de 6.000 – 7.000 de lei net, cât poate să ia un programator doar cu câţiva ani vechime, multinaţionalele şi companiile din IT, cu birouri state of art, în mijlocul oraşului şi lângă malluri, sunt în topul preferinţelor pentru cei care caută de lucru.

    Nici sectorul bancar nu mai poate face faţă IT-ului, ca ofertă salarială. Acum sensul este invers, din bănci în IT.

    La finalul săptămânii trecute, compania americană Fitbit, cunoscută pentru celebrele gadgeturi de monitorizare a activităţilor fizice, a anunţat că recrutează 200 de oameni la Bucureşti, pe lângă cei 100 pe care îi are deja.

    Wipro, una dintre cele mai mari companii la nivel mondial în domeniul consultanţei şi serviciilor outsourcing, a anunţat că mută proiecte în România pentru a dezvolta sisteme multimedia şi are nevoie de 500 de ingineri.

    Cea mai mare bancă germană, Deutsche Bank, a iniţiat un program de repatriere a românilor din afară, care lucrează în multinaţionale, pentru centrul de tehnologie de la Bucureşti, unde trebuie să ajungă repede la 1.000 de oameni. Iar salariile oferite nu sunt chiar aşa mici.

    Microsoft are un centru la Bucureşti, care deserveşte Europa şi Africa, unde salariile oferite inginerilor depăşesc 2.000 de euro net.

    La cealaltă extremă, nimeni din celelalte industrii nu poate să se apropie în acest moment de ingineri şi IT-işti fără să-şi destabilizeze bugetele de salarii.

    Piaţa muncii este oglinda businessului: fie avem multinaţionale şi câteva companii româneşti mari şi foarte mari (sunt numai 3.100 de companii care depăşesc cifra de afaceri de 10 mil. euro), fie avem 600.000 de companii mici şi foarte mici, unde o cifră de afaceri de 100.000 de lei pe an este o excepţie.

    La mijloc există un gol de companii şi resursă umană care an de an este din ce în ce mai mare. Companiile româneşti pierd lupta pentru atragerea talente în favoarea multinaţionalelor, iar în acest fel pierd business şi contracte şi nu pot să ţină pasul cu piaţa.

    Foarte mulţi antreprenori români se întreabă unde este creşterea economică, cea mai mare din Europa, pentru că în conturile lor nu se vede nimic şi nu pot să facă faţă creşterilor salariale din piaţă şi de la stat.

    Conform unor studii făcute de eJobs, cel mai mare portal de recrutare online, aşteptările de creştere salarială ale noii generaţii sunt de 1.000 de lei net faţă de salariile actuale. Nu multe companii îşi permit aceste aşteptări salariale, iar în aceste condiţii vor pierde sânge.

    Din păcate, România este strivită între extreme, între paznici şi videochat şi IT-işti şi ingineri.

  • Cum au reuşit două tinere să strângă 200.000 de euro pentru a-şi deschide o afacere în Bucureşti

    “Am lucrat mai mult decât de obicei, timp de un an de zile, pentru că am fost motivate şi aveam un plan clar de viitor”, spune Alexandra Manole, antreprenor franciză Studio20.

    Franciza Studio20 Double D are 12 camere diferite şi o capacitate de 25 de modele, din care 6 au început deja activitatea, deşi deschiderea a avut loc în mai puţin de o lună. Fiecare cameră este dotată cu aparatură de ultimă generaţie, LED-uri şi camera web în valoare de 2.000 euro/bucata.

    Prin acest studio de videochat, antreprenoarele Alexandra şi Olimpia speră să-şi recupereze investiţia în cel mult doi ani. Lunar, studioul poate genera între 150 şi 250 de mii de dolari încasări, din care 25% în medie merg către statul român, iar marjele de profit în industrie sunt de 10-15%.

    “Ne-am dori ca job-ul de model online să fie considerat un job normal. Până la urmă, noi aducem bani din afara ţării şi îi investim aici în ţară! Noi “exportăm frumuseţe” şi plătim o mulţime de taxe, contribuim la PIB. Şi suntem chiar noi două o dovadă vie a faptului că un model serios, care munceşte 3-4 ani de zile, poate strânge bani pentru orice îşi doreşte, îşi poate cumpăra propria casă, deschide propria afacere. Sperăm că din ce în ce mai multe modele să ne urmeze exemplu”, continuă Olimpia Gidoiu.
     

    Pentru a ajunge un model de top, precum cele două antreprenoare, modelele trebuie să lucreze între 8 şi 10 ore pe zi, 5-6 zile pe săptămână. Ele pot ajunge la câştiguri de până la 9.99 dolari/minut, mai ales dacă îşi fidelizează membrii. Este o carieră dificilă, cu multe provocări şi multă muncă, dar şi beneficiile sunt pe măsură.

    “Este esenţial să devii populară, să te cunoască membrii. De exemplu, dacă un bărbat te place, devine <abonat> la tine, ştie când intri, ştie cum să comunice cu tine, se leagă o relaţie. Dacă întârzii sau nu intri când ar trebui, ori lipseşti pur şi simplu…se mută la alt model. Suntem uimite de numărul foarte mare de modele care vor să lucreze la Studio20 Double D, care vor să lucreze cu noi 2 pentru că ne-au văzut şi apreciat ca modele şi au încredere că alături de noi pot reuşi”, spune Alexandra Manole.

    Până în prezent, Studio20 operează 13 studiouri de videochat în Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Piteşti, Ploieşti, Oradea, Timişoara, Braşov, Cali (Columbia) si Los Angeles (SUA). Franciza Studio20 se poate multiplica în orice oraş mare sau mediu din România sau din lume.

    Piaţa mondială în care activează Studio20 este estimată la 10 miliarde de dolari pe an. Din calculele necesare constituirii caietului de franciză Studio20, reiese că piaţa autohtonă de profil se ridică la circa 300 de milioane de euro. Aceasta creşte permanent şi se poate dubla în următorii ani.
     

  • În ce au transformat două modele de videochat un fost sediu al Primăriei Capitalei. Acum FAC SUTE DE MII DE EURO

    “Am lucrat mai mult decât de obicei, timp de un an de zile, pentru că am fost motivate şi aveam un plan clar de viitor”, spune Alexandra Manole, antreprenor franciză Studio20.

    Franciza Studio20 Double D are 12 camere diferite şi o capacitate de 25 de modele, din care 6 au început deja activitatea, deşi deschiderea a avut loc în mai puţin de o lună. Fiecare cameră este dotată cu aparatură de ultimă generaţie, LED-uri şi camera web în valoare de 2.000 euro/bucata.

    Prin acest studio de videochat, antreprenoarele Alexandra şi Olimpia speră să-şi recupereze investiţia în cel mult doi ani. Lunar, studioul poate genera între 150 şi 250 de mii de dolari încasări, din care 25% în medie merg către statul român, iar marjele de profit în industrie sunt de 10-15%.

    “Ne-am dori ca job-ul de model online să fie considerat un job normal. Până la urmă, noi aducem bani din afara ţării şi îi investim aici în ţară! Noi “exportăm frumuseţe” şi plătim o mulţime de taxe, contribuim la PIB. Şi suntem chiar noi două o dovadă vie a faptului că un model serios, care munceşte 3-4 ani de zile, poate strânge bani pentru orice îşi doreşte, îşi poate cumpăra propria casă, deschide propria afacere. Sperăm că din ce în ce mai multe modele să ne urmeze exemplu”, continuă Olimpia Gidoiu.

    Pentru a ajunge un model de top, precum cele două antreprenoare, modelele trebuie să lucreze între 8 şi 10 ore pe zi, 5-6 zile pe săptămână. Ele pot ajunge la câştiguri de până la 9.99 dolari/minut, mai ales dacă îşi fidelizează membrii. Este o carieră dificilă, cu multe provocări şi multă muncă, dar şi beneficiile sunt pe măsură.

    “Este esenţial să devii populară, să te cunoască membrii. De exemplu, dacă un bărbat te place, devine <abonat> la tine, ştie când intri, ştie cum să comunice cu tine, se leagă o relaţie. Dacă întârzii sau nu intri când ar trebui, ori lipseşti pur şi simplu…se mută la alt model. Suntem uimite de numărul foarte mare de modele care vor să lucreze la Studio20 Double D, care vor să lucreze cu noi 2 pentru că ne-au văzut şi apreciat ca modele şi au încredere că alături de noi pot reuşi”, spune Alexandra Manole.

    Până în prezent, Studio20 operează 13 studiouri de videochat în Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Piteşti, Ploieşti, Oradea, Timişoara, Braşov, Cali (Columbia) si Los Angeles (SUA). Franciza Studio20 se poate multiplica în orice oraş mare sau mediu din România sau din lume.

    Piaţa mondială în care activează Studio20 este estimată la 10 miliarde de dolari pe an. Din calculele necesare constituirii caietului de franciză Studio20, reiese că piaţa autohtonă de profil se ridică la circa 300 de milioane de euro. Aceasta creşte permanent şi se poate dubla în următorii ani.