BusinessMagazin

Tag: Videanu

  • Adriean Videanu, audiat la DIICOT în dosarul Romgaz-Interagro

    Adriean Videanu a ajuns la sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) în jurul orei 10.40, fiind însoşit de avocatul său, Cristian Ene.

    Videanu a spus, la intrarea în sediul DIICOT, că a venit pentru a i se aduce la cunoştinţă extinderea urmăririi penale în dosarul Romgaz-Interagro.

    DIICOT a cerut din nou aviz preşedintelui, în 2 februarie, pentru urmărirea penală a lui Adriean Videanu, ministru al Economiei în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, în dosarul Romgaz – Interagro, pentru infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare.

    În 4 februarie, preşedintele Klaus Iohannis a transmis cererea de urmărire penală a lui Adriean Videanu, “pentru a se proceda conform legii”.

    În acelaşi dosar, procurorii au cerut şi aviz de la Senat pentru urmărirea penală a lui Varujan Vosganian, fost ministru al Economiei în perioada decembrie 2006 – decembrie 2008, tot pentru infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare.

    Senatul a respins, în 12 februarie, solicitarea de încuviinţare a începerii urmăririi penale în cazul lui Varujan Vosganian.

    În acelaşi dosar, DIICOT a mai solicitat o dată, în 2 septembrie 2013, Senatului şi, respectiv, şefului statului declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de începere a urmăririi penale în cazul foştilor miniştri Varujan Vosganian şi Adriean Videanu.

    În cazul lui Videanu, şeful statului de la acea vreme, Traian Băsescu, a transmis, în 8 septembrie 2013, cererea de urmărire penală. Pe de altă parte, plenul Senatului a respins, în 7 octombrie 2013, solicitarea privind începerea urmăririi penale în cazul lui Varujan Vosganian, votul fiind covârşitor împotriva cererii.

    Potrivit DIICOT, în perioada decembrie 2006 – decembrie 2008, Varujan Vosganian, şi în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, Adriean Videanu, în calitate de miniştri, au aprobat, semnat şi susţinut în Guvern un număr de şase ordine, respectiv trei memorandumuri.

    Cei doi foşti miniştri au avut drept scop sprijinirea intereselor financiare ale grupului infracţional constituit de către omul de afaceri Ioan Niculae şi au utilizat SNGN Romgaz SA, unitate naţională de interes strategic, în interesul privat al firmei lui Niculai, Interagro SA, rezultă din referatul procurorilor.

    Astfel, susţin anchetatorii, au fost acordate discount-uri comerciale substanţiale la livrarea de gaze naturale către Interagro, peste plafoanele practicate de SNGN Romgaz SA, precum şi gaze naturale exclusiv din producţia internă, fără a fi respectate dispoziţiilor legale şi în condiţiile în care firma omului de afaceri Ioan Niculae înregistra debite istorice la plata gazelor consumate.

    “Demersurile miniştrilor Varujan Vosganian şi Adriean Videanu s-au realizat în condiţiile în care SC Interagro SA înregistra o datorie reprezentând circa 70% din bugetul anual al societăţii naţionale, fiind grav afectate principalele activităţi ale SNGN Romgaz SA, societatea naţională fiind transformată practic într-un furnizor al unui client privat privilegiat şi fiind pus în pericol sistemul energetic naţional pe segmentul gazelor naturale”, potrivit DIICOT.

    Procurorii au suspiciuni că prin activitatea miniştrilor, respectiv prin vânzarea preferenţială către Interagro SA a unor cantităţi masive de gaze naturale, această societate a fost plasată într-o poziţie de monopol pe piaţa gazelor naturale. Mai mult, SNGN Romgaz SA şi Ministerul Economiei, fiind entităţi ale statului cu atribuţii în domeniul energetic, s-au creat riscuri semnificative în planul securităţii energetice a României.

    În actele procurorilor se mai arată că SNGN Romgaz SA a livrat către Interagro SA gaze naturale din producţia proprie în valoare de aproximativ 1,5 miliarde de lei, respectiv circa 500 de milioane de dolari, din care aproximativ 92 milioane de dolari reprezintă valoarea reducerilor comerciale acordate ilegal.

    “Impozitul pe profit datorat bugetului de stat de către SNGN Romgaz SA, aferent veniturilor diminuate cu cuantumul reducerilor comerciale acordate către SC Interagro SA, este de circa 43 de milioane de lei, respectiv circa 15 milioane de dolari, iar TVA este de circa 54 de milioane de lei, respectiv circa 19 milioane de dolari”, susţin procurorii DIICOT.

    Conform anchetatorilor, valoarea reducerilor comerciale de întreruptibilitate acordate către Interagro SA pentru achiziţiile de gaze naturale din producţia internă a SNGN Romgaz SA reprezintă un procent de 51% din totalul de aproximativ 500 milioane de lei aferent reducerilor comerciale acordate consumatorilor eligibili cu statut de consumatori întreruptibili în perioada februarie 2008 – decembrie 2010.

    Dosarul în care DIICOT a cerut aviz pentru începerea urmăririi penale a lui Videanu şi Vosganian este desprins din cel în care, în decembrie 2011, procurorii au început urmărirea penală în cazul a 40 de persoane cu funcţii de conducere din Romgaz, Ministerul Economiei şi Agenţia Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, pentru complot şi subminarea economiei naţionale.

    Omul de afaceri Ioan Niculae a fost audiat în 30 ianuarie la DIICOT, în dosarul Romgaz-Interagro, în care este urmărit penal pentru instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, sustragere de sub sechestru şi spălare de bani.

    Adriean Videanu este cercetat sub control judiciar într-un alt dosar, instrumentat de DNA, în care este implicat şi fostul şef al DIICOT Alin Bica.

  • Adriean Videanu, aflat sub control judiciar, a fost la Secţia 12 Poliţie

    Fostul ministru al Economiei Adriean Videanu a ajuns la Secţia 12 Poliţie mai devreme decât ora stabilită săptămâna trecută, cu poliţiştii supraveghetori. Conform programului stabilit în cadrul măsurii controlului judiciar, Videanu trebuie să se prezinte la Secţia 12 Poliţie în zilele de marţi şi joi, la ora 09.00.

    Videanu a fost eliberat din arest în 6 februarie, după ce instanţa supremă a dispus cercetarea fostului ministru sub control judiciar, în dosarul disjuns din cel al despăgubirii ilegale de la ANRP, în care este acuzat de complicitate la abuz în serviciu. Fostul ministru al Economiei a stat în arest preventiv din 31 ianuarie până în 6 februarie.

    În acelaşi dosar sunt arestaţi preventiv fosta şefă a DIICOT Alina Bica, consilierul acesteia Florentin Mihăilescu, Dorin şi Alin Cocoş.

    Pe durata controlului judiciar, respectiv din 6 februarie până la 6 aprilie inclusiv, Adriean Videanu are interdicţie să părăsească ţara fără încuviinţarea procurorilor şi să se apropie sau să comunice cu Alina Bica, Dorin Cocoş, Alin Cocoş şi Ionuţ Mihăilescu, precum şi cu martorul Mihai Cristian Atănăsoaei.

    De asemenea, Videanu este obligat să se prezinte la Poliţie în zilele stabilite prin programul de supraveghere, să meargă la procurori şi în instanţă ori de câte ori este chemat şi să anunţe dacă îşi schimbă locuinţa.

    Adriean Videanu este urmărit penal pentru complicitate la abuz în serviciu. Potrivit procurorilor, Alina Bica, în februarie 2014, printr-o ordonanţă dată ca procuror-şef al DIICOT, cu încălcarea prevederilor legale de competenţă, a ridicat sechestrul asigurator asupra unui număr de 80 de acţiuni ale lui Videanu, care fusese dispus de procurorul ce instrumenta dosarul Romgaz-Interagro, în care fostul ministru este cercetat.

  • Adriean Videanu, aflat sub control judiciar, s-a prezentat la Secţia 12 Poliţie

    Fostul ministru al Economiei Adriean Videanu a ajuns la Secţia 12 Poliţie în jurul orei 10.30, la câteva ore după ce a fost lăsat să plece din Arestul Poliţiei Capitalei, în urma deciziei instanţei supreme de cercetare a sa sub control judiciar, în dosarul disjuns din cel al despăgubirii ilegale de la ANRP, în care este acuzat alături de fostul şef al DIICOT Alina Bica şi de Dorin şi Alin Cocoş.

    Videanu va stabili cu poliţiştii supraveghetori zilele în care se va prezenta la Poliţie în cadrul măsurii controlului judiciar.

    Instanţa supremă a admis, vineri, contestaţia lui Adriean Videanu la decizia din 31 ianuarie prin care s-a dispus arestarea sa preventivă şi a dispus eliberarea sa din arest şi cercetarea sub control judiciar, în dosarul în care este cercetat pentru complicitate la abuz în serviciu.

    În acelaşi dosar, fosta şefă a DIICOT Alina Bica, consilierul acesteia Florentin Mihăilescu, Dorin şi Alin Cocoş au rămas în arest, instanţa supremă menţinâd decizia din 31 ianuarie.

    Pe durata controlului judiciar, respectiv din 6 februarie până la 6 aprilie inclusiv, Adriean Videanu are interdicţie să părăsească ţara fără încuviinţarea procurorilor şi să se apropie sau să comunice cu Alina Bica, Dorin Cocoş, Alin Cocoş şi Ionuţ Mihăilescu, precum şi cu martorul Mihai Cristian Atănăsoaei.

    De asemenea, Videanu este obligat să se prezinte la Poliţie în zilele stabilite prin programul de supraveghere, să meargă la procurori şi în instanţă ori de câte ori este chemat şi să anunţe dacă îşi schimbă locuinţa.

    Adriean Videanu este urmărit penal pentru complicitate la abuz în serviciu. Potrivit procurorilor, Alina Bica, în februarie 2014, printr-o ordonanţă dată ca procuror-şef al DIICOT, cu încălcarea prevederilor legale de competenţă, a ridicat sechestrul asigurator asupra unui număr de 80 de acţiuni ale lui Videanu, care fusese dispus de procurorul ce instrumenta dosarul Romgaz-Interagro, în care fostul ministru este cercetat.

     

  • Fostul ministru Adriean Videanu a fost eliberat şi este cercetat sub control judiciar

    Decizia a fost luată în cursul nopţii de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), la contestaţiile inculpaţilor privind măsura arestării preventive dispusă pe 31 ianuarie în acest dosar.

    Astfel, instanţa a decis ca Videanu să fie cercetat sub control judiciar cu interdicţia de a părăsi ţara, în timp ce Alinei Bica, consilierul acesteia Florentin Mihăilescu, Dorin şi Alin Cocoş vor rămâne în arest, a precizat avocatul lui Videanu.

    Hotărârea este definitivă.

    În dosarul disjuns din cel al despăgubirii ilegale, Bica este urmărită penal pentru luare de mită (două infracţiuni), abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (două infracţiuni) şi favorizarea făptuitorului.

    Videanu este acuzat de complicitate la abuz în serviciu, după ce Alina Bica, în februarie 2014, printr-o ordonanţă dată ca procuror-şef al DIICOT, cu încălcarea prevederilor legale de competenţă, a ridicat sechestrul asigurator asupra unui număr de 80 de acţiuni ale acestuia, dispus de procurorul care instrumenta dosarul Romgaz -Interagro în care era cercetat Videanu.

    Astfel, arată procurorii, Bica i-ar fi facilitat lui Videanu reintroducerea în circuitul economic a celor 80 de acţiuni, creând posibilitatea înstrăinării lor către persoane interpuse şi sustragerea de la acoperirea prejudiciului, lucru care s-a şi întâmplat.

    În acel dosar instrumentat de DIICOT, Videanu este cercetat pentru că l-ar fi favorizat pe omul de afaceri Ioan Niculae, iar prin intervenţiile sale în sprijinul firmei Interagro ar fi fost pus în pericol sistemul energetic naţional pe segmentul gazelor naturale.

    Procurorii DNA mai arată că, în cursul anului 2013, după preluarea funcţiei de procuror-şef al DIICOT, Alina Bica, în urmărirea intereselor lui Ovidiu Tender, de a nu fi condamnat la o pedeapsă cu executare în dosarul Carom, a dispus măsuri abuzive care să direcţioneze concluziile şi poziţia judiciară a DIICOT în faţa instanţei de judecată în cauza respectivă, de o manieră în care acesta să nu fie pasibil de o pedeapsă cu executare în regim de detenţie.

    În acelaşi dosar, omul de afaceri Dorin Cocoş este urmărit penal pentru trafic de influenţă şi dare de mită, fiul său Alin Cocoş este cercetat pentru dare de mită şi trafic de influenţă, pentru că ar fi intervenit la comisia din ANRP din care făcea parte şi Alina Bica pentru ca omul de afaceri Gheorghe Stelian să primească, în 2011, despăgubiri pentru un teren supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

  • Adriean Videanu, adus din arest la DIICOT pentru a fi audiat în dosarul Romgaz-Interagro

    Adriean Videanu a ajuns la sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism în jurul orei 10.20, fiind însoţit de poliţiştii care l-au adus din arestul Poliţiei Capitalei, unde a fost încarcerat după ce pe numele lui a fost emis un mandat de arestare, în dosarul de la DNA disjuns din cel al despăgubirii ilegale de la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

    Omul de afaceri Ioan Niculae a fost audiat de procurorii DIICOT în 30 ianuarie, în dosarul Romgaz-Interagro, în care este urmărit penal pentru instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, sustragere de sub sechestru şi spălare de bani.

    DIICOT a cerut din nou aviz, luni, de la Senat şi, respectiv, preşedintele Klaus Iohannis, pentru urmărirea penală a foştilor miniştri ai Economiei Varujan Vosganian şi Adriean Videanu, în dosarul Romgaz-Interagro.

    Senatorul Varujan Vosganian, ministru al Economiei în perioada decembrie 2006 – decembrie 2008, şi Adriean Videanu, ministru al Economiei în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, sunt suspectaţi de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare.

    Potrivit DIICOT, în perioada decembrie 2006 – decembrie 2008, Varujan Vosganian, şi în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, Adriean Videanu, în calitate de miniştri, au aprobat, semnat şi susţinut în Guvern un număr de şase ordine, respectiv trei memorandumuri.

    Cei doi foşti miniştri au avut drept scop sprijinirea intereselor financiare ale grupului infracţional constituit de către omul de afaceri Ioan Niculae şi au utilizat SNGN Romgaz SA, unitate naţională de interes strategic, în interesul privat al firmei lui Niculai, Interagro SA, rezultă din referatul procurorilor.

    Astfel, susţin anchetatorii, au fost acordate discount-uri comerciale substanţiale la livrarea de gaze naturale către Interagro, peste plafoanele practicate de SNGN Romgaz SA, precum şi gaze naturale exclusiv din producţia internă, fără a fi respectate dispoziţiilor legale şi în condiţiile în care firma omului de afaceri Ioan Niculae înregistra debite istorice la plata gazelor consumate.

    “Demersurile miniştrilor Varujan Vosganian şi Adriean Videanu s-au realizat în condiţiile în care SC Interagro SA înregistra o datorie reprezentând circa 70% din bugetul anual al societăţii naţionale, fiind grav afectate principalele activităţi ale SNGN Romgaz SA, societatea naţională fiind transformată practic într-un furnizor al unui client privat privilegiat şi fiind pus în pericol sistemul energetic naţional pe segmentul gazelor naturale”, potrivit DIICOT.

    Procurorii au suspiciuni că prin activitatea miniştrilor, respectiv prin vânzarea preferenţială către Interagro SA a unor cantităţi masive de gaze naturale, această societate a fost plasată într-o poziţie de monopol pe piaţa gazelor naturale. Mai mult, SNGN Romgaz SA şi Ministerul Economiei, fiind entităţi ale statului cu atribuţii în domeniul energetic, s-au creat riscuri semnificative în planul securităţii energetice a României.

    În actele procurorilor se mai arată că SNGN Romgaz SA a livrat către Interagro SA gaze naturale din producţia proprie în valoare de aproximativ 1,5 miliarde de lei, respectiv circa 500 de milioane de dolari, din care aproximativ 92 milioane de dolari reprezintă valoarea reducerilor comerciale acordate ilegal.

    “Impozitul pe profit datorat bugetului de stat de către SNGN Romgaz SA, aferent veniturilor diminuate cu cuantumul reducerilor comerciale acordate către SC Interagro SA, este de circa 43 de milioane de lei, respectiv circa 15 milioane de dolari, iar TVA este de circa 54 de milioane de lei, respectiv circa 19 milioane de dolari”, susţin procurorii DIICOT.

    Conform anchetatorilor, valoarea reducerilor comerciale de întreruptibilitate acordate către Interagro SA pentru achiziţiile de gaze naturale din producţia internă a SNGN Romgaz SA reprezintă un procent de 51% din totalul de aproximativ 500 milioane de lei aferent reducerilor comerciale acordate consumatorilor eligibili cu statut de consumatori întreruptibili în perioada februarie 2008 – decembrie 2010.

    În acelaşi dosar, procurorul general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a mai solicitat o dată, în 2 septembrie 2013, Senatului şi, respectiv, şefului statului declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de începere a urmăririi penale în cazul foştilor miniştri Varujan Vosganian şi Adriean Videanu.

    În cazul lui Videanu, şeful statului de la acea vreme, Traian Băsescu, a transmis, în 8 septembrie 2013, cererea de urmărire penală. Pe de altă parte, plenul Senatului a respins, în 7 octombrie 2013, solicitarea privind începerea urmăririi penale în cazul lui Varujan Vosganian, votul fiind covârşitor împotriva cererii.

    Dosarul în care DIICOT a cerut aviz pentru începerea urmăririi penale a lui Videanu şi Vosganian este desprins din cel în care, în decembrie 2011, procurorii au început urmărirea penală în cazul a 40 de persoane cu funcţii de conducere din Romgaz, Ministerul Economiei şi Agenţia Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, pentru complot şi subminarea economiei naţionale.

  • DIICOT cere din nou aviz pentru urmărirea lui Videanu şi Vosganian, în dosarul Romgaz-Interagro

    Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a solicitat, luni, procurorului general al României să ceară Senatului avizarea cererii de urmărire penală pe numele lui Varujan Vosganian, ministru al Economiei în perioada decembrie 2006 – decembrie 2008, sub aspectul infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare.

    În cazul lui Adriean Videanu, ministru al Economiei în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, solicitarea ar urma să ajungă la şeful statului, prin intermediul procurorului general al României, DIICOT cerând avizarea urmăririi penale pentru infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare.

    Potrivit DIICOT, în perioada decembrie 2006 – decembrie 2008, Varujan Vosganian, şi în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, Adriean Videanu, în calitate de miniştri, au aprobat, semnat şi susţinut în Guvern un număr de şase ordine, respectiv trei memorandumuri.

    Cei doi foşti miniştri au avut drept scop sprijinirea intereselor financiare ale grupului infracţional constituit de către omul de afaceri Ioan Niculae şi au utilizat SNGN Romgaz SA, unitate naţională de interes strategic, în interesul privat al firmei lui Niculai, Interagro SA, rezultă din referatul procurorilor.

    Astfel, susţin anchetatorii, au fost acordate discount-uri comerciale substanţiale la livrarea de gaze naturale către Interagro, peste plafoanele practicate de SNGN Romgaz SA, precum şi gaze naturale exclusiv din producţia internă, fără a fi respectate dispoziţiilor legale şi în condiţiile în care firma omului de afaceri Ioan Niculae înregistra debite istorice la plata gazelor consumate.

    “Demersurile miniştrilor Varujan Vosganian şi Adriean Videanu s-au realizat în condiţiile în care SC Interagro SA înregistra o datorie reprezentând circa 70% din bugetul anual al societăţii naţionale, fiind grav afectate principalele activităţi ale SNGN Romgaz SA, societatea naţională fiind transformată practic într-un furnizor al unui client privat privilegiat şi fiind pus în pericol sistemul energetic naţional pe segmentul gazelor naturale”, potrivit DIICOT.

    Procurorii au suspiciuni că prin activitatea miniştrilor, respectiv prin vânzarea preferenţială către Interagro SA a unor cantităţi masive de gaze naturale, această societate a fost plasată într-o poziţie de monopol pe piaţa gazelor naturale. Mai mult, SNGN Romgaz SA şi Ministerul Economiei, fiind entităţi ale statului cu atribuţii în domeniul energetic, s-au creat riscuri semnificative în planul securităţii energetice a României.

    În actele procurorilor se mai arată că SNGN Romgaz SA a livrat către Interagro SA gaze naturale din producţia proprie în valoare de aproximativ 1,5 miliarde de lei, respectiv circa 500 de milioane de dolari, din care aproximativ 92 milioane de dolari reprezintă valoarea reducerilor comerciale acordate ilegal.

    “Impozitul pe profit datorat bugetului de stat de către SNGN Romgaz SA, aferent veniturilor diminuate cu cuantumul reducerilor comerciale acordate către SC Interagro SA, este de circa 43 de milioane de lei, respectiv circa 15 milioane de dolari, iar TVA este de circa 54 de milioane de lei, respectiv circa 19 milioane de dolari”, susţin procurorii DIICOT.

    Conform anchetatorilor, valoarea reducerilor comerciale de întreruptibilitate acordate către Interagro SA pentru achiziţiile de gaze naturale din producţia internă a SNGN Romgaz SA reprezintă un procent de 51% din totalul de aproximativ 500 milioane de lei aferent reducerilor comerciale acordate consumatorilor eligibili cu statut de consumatori întreruptibili în perioada februarie 2008 – decembrie 2010.

    În acelaşi dosar, procurorul general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a mai solicitat o dată, în 2 septembrie 2013, Senatului şi, respectiv, şefului statului declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de începere a urmăririi penale în cazul foştilor miniştri Varujan Vosganian şi Adriean Videanu.

    În cazul lui Videanu, şeful statului de la acea vreme, Traian Băsescu, a transmis, în 8 septembrie 2013, cererea de urmărire penală. Pe de altă parte, plenul Senatului a respins, în 7 octombrie 2013, solicitarea privind începerea urmăririi penale în cazul lui Varujan Vosganian, votul fiind covârşitor împotriva cererii.

    Dosarul în care DIICOT a cerut aviz pentru începerea urmăririi penale a lui Videanu şi Vosganian este desprins din cel în care, în decembrie 2011, procurorii au început urmărirea penală în cazul a 40 de persoane cu funcţii de conducere din Romgaz, Ministerul Economiei şi Agenţia Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, pentru complot şi subminarea economiei naţionale.

    În prezent, Varujan Vosganian este senator PNL, iar Adriean Videanu este arestat într-un alt dosar, în care este implicat şi fostul şef al DIICOT Alin Bica.

    Omul de afaceri Ioan Niculae a fost audiat vineri la DIICOT, în dosarul Romgaz-Interagro, în care este urmărit penal, alături de apropiaţi ai săi, pentru instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, sustragere de sub sechestru şi spălare de bani. Fostul ministru al Economiei Adriean Videanu este acuzat de abuz în serviciu pentru că l-ar fi favorizat pe omul de afaceri.

  • Videanu, Bica, Mihăilescu, Dorin şi Alin Cocoş au fost arestaţi

    UPDATE 10:40 – Adriean Videanu, adus de poliţişti în arestul Capitalei

    Adriean Videanu a fost adus, sâmbătă dimineaţă, în arestul Poliţiei Capitalei de către poliţişti, care l-au ridicat de la locuinţa sa din judeţul Ilfov, după ce instanţa supremă a emis pe numele lui mandatul de arestare peventivă pentru 30 de zile.

    Fostul ministru al Economiei Adriean Videanu a ajuns la arestul Poliţiei Capitalei în jurul orei 10.15, acesta fiind însoţit de poliţişti.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că Adriean Videanu a fost ridicat de la locuinţa sa din judeţul Ilfov, după ce instanţa supremă a dispus arestarea preventivă a acestuia. Videanu a fost dus la sediul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Ilfov, de unde a fost transportat cu o maşină în arestul Poliţiei Capitalei.

    UPDATE 09:40 – Alin Cocoş şi Mihăilescu sunt în arest, Adriean Videanu, dus de la IPJ Ilfov la arestul Capitalei

    Alin Cocoş a fost dus de poliţişti în arest, Florentin Mihăilescu s-a predat la arestul Poliţiei Capitalei, iar Adriean Videanu urmează să fie încarcerat, fiind dus de la Poliţia Ilfov, după ce instanţa supremă a emis pe numele lor mandate de arestare preventivă, potrivit unor surse din Poliţie.

    Sursele citate au declarat sâmbătă, pentru MEDIAFAX, că Alin Cocoş a fost ridicat de poliţişti şi dus în arestul Poliţiei Capitalei, după ce instanţa supremă a emis mandatele de arestare preventivă.

    Fostul consilier al Alinei Bica, Florentin Mihăiescu, s-a predat la arestul Poliţiei Capitalei, după decizia instanţei de arestare pentru 30 de zile.

    Adriean Videanu este dus şi el la arestul Poliţiei Capitalei, de la sediul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Ilfov, au precizat sursele citate.

    În dosarul disjuns din cel al despăgubirii ilegale, Bica este urmărită penal pentru luare de mită (două infracţiuni), abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (două infracţiuni) şi favorizarea făptuitorului.

    În acelaşi dosar, omul de afaceri Dorin Cocoş este urmărit penal pentru trafic de influenţă şi dare de mită, fiul său Alin Cocoş este cercetat pentru dare de mită şi trafic de influenţă, Adriean Videanu, pentru complicitate la abuz în serviciu, iar Florentin Mihăilescu, pentru complicitate la luare de mită.

    În 15 decembrie 2014, Alina Bica a fost trimisă în judecată pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, împreună cu ceilalţi membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

    Potrivit procurorilor în perioada ianuarie 2011-2012, Dorin Cocoş a promis, pretins şi primit, de la beneficiarul unor drepturi litigioase suma totală de 16 milioane de euro, în tranşe, în schimbul influenţei exercitate asupra a doi membri ai Comisiei Centrale a ANRP: Alina Bica şi Sergiu Diacomatu, pentru asigurarea soluţionării a două dosare de despăgubire, dintre care unul în care valoarea unui teren în suprafaţă peste 13 hectare a fost stabilită la suma de 377.282.300 lei.

    Pentru urgentarea soluţionării acestui dosar de despăgubire, Cocoş i-a dat Alinei Bica o cotă dintr-un teren situat în localitatea Snagov, judeţul Ilfov, în suprafaţă de 4.425 de metri pătraţi, potrivit procurorilor.

    Totodată, beneficiarul drepturilor litigioase, motivat şi de valoarea uriaşă a sumei pe care urma să o primească, a acceptat solicitarea lui Alin Cocoş de a cesiona 25% din drepturile de despăgubire la trei persoane, indicate de acesta, în schimbul susţinerii cauzei sale la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.

    În acest demers s-ar fi implicat şi Florentin Mihăilescu, un apropiat al lui Alin Cocoş, care a intermediat relaţia cu Bica, pentru rezolvarea favorabilă a dosarului de despăgubire, spun procurorii.

    Potrivit unor documente ale DNA privind dosarul disjuns, publicate de jurnalistul Robert Turcescu pe blogul său la sfârşitul anului trecut, Alina Bica este acuzată că ar fi primit o cotă-parte dintr-un teren în Snagov, aparţinând primei soţii a lui Dorin Cocoş, Olguţa Chiriac, iar omul de afaceri, fiul său Alin Cocoş şi Elena Udrea ar fi primit bani, în urma implicării în despăgubirea lui Gheorghe Stelian pentru terenul supraevaluat.

    Marţi a fost audiată în acest dosar şi Olguţa Chiriac.

    Videanu este acuzat de complicitate la abuz în serviciu, după ce Alina Bica, în februarie 2014, printr-o ordonanţă dată ca procuror-şef al DIICOT, cu încălcarea prevederilor legale de competenţă, a ridicat sechestrul asigurator asupra unui număr de 80 de acţiuni ale acestuia, dispus de procurorul care instrumenta un dosar al lui Videanu.

    Astfel, arată procurorii, Bica i-ar fi facilitat lui Videanu reintroducerea în circuitul economic a celor 80 de acţiuni, creând posibilitatea înstrăinării lor către persoane interpuse şi sustragerea de la acoperirea prejudiciului, lucru care s-a şi întâmplat.

    În acel dosar instrumentat de DIICOT, Videanu este cercetat pentru că l-ar fi favorizat pe omul de afaceri Ioan Niculae, iar prin intervenţiile sale în sprijinul firmei Interagro ar fi fost pus în pericol sistemul energetic naţional pe segmentul gazelor naturale.

    Procurorii DNA mai arată, într-un comunicat emis vineri, că, în cursul anului 2013, după preluarea funcţiei de procuror-şef al DIICOT, Alina Bica, în urmărirea intereselor unui inculpat, de a nu fi condamnat la o pedeapsă cu executare, a dispus măsuri abuzive care să direcţioneze concluziile şi poziţia judiciară a DIICOT în faţa instanţei de judecată în cauza respectivă, de o manieră în care acesta să nu fie pasibil de o pedeapsă cu executare în regim de detenţie.

    Pentru sprijinul acordat în scopul arătat mai sus, Bica, pe lângă unele beneficii financiare, i-a solicitat persoanei respective să-l angajeze pe Florentin Mihăilescu (fostul său consilier) la una dintre firmele sale. Acestuia din urmă i s-a acordat, de către inculpatul interesat de demersurile Alinei Bica, beneficiul unui card bancar în care îi erau virate diferite sume de bani.

    Potrivit unor surse, Alina Bica ar fi primit mită de la omul de afaceri Ovidiu Tender, care era judecat în dosarul RAFO-Carom, instrumentat chiar de ea, când era procuror-şef de birou în cadrul DIICOT.

    Astfel, Tender ar fi apelat la doi dintre consilierii Alinei Bica, Florentin Mihăilescu şi judecătorul Mihail Udroiu, pentru a fi consiliat în sensul formulării unei apărări favorabile în dosarul Carom.

    În acest scop, omul de afaceri i-a dat lui Mihăilescu documente din dosar, pe care acesta să le consulte împreună cu Bica. În schimbul ajutorului, Tender le-ar fi dat lui Mihăilescu şi Bica un teren, fostul ofiţer de Poliţie judiciară primind şi bani pe card. În cele din urmă, în decembrie 2014, Ovidiu Tender a fost condamnat în dosarul Carom la 11 ani şi patru luni de închisoare, decizia nefiind însă definitivă.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că omul de afaceri Ovidiu Tender a făcut vineri un denunţ împotriva Alinei Bica, legat de o mită pe care i-ar fi dat-o acesteia sub formă de acţiuni, printr-un intermediar care s-ar fi adresat iniţial soţului procurorului.

     

  • Videanu, Bica, Mihăilescu, Dorin şi Alin Cocoş au fost arestaţi

    UPDATE 10:40 – Adriean Videanu, adus de poliţişti în arestul Capitalei

    Adriean Videanu a fost adus, sâmbătă dimineaţă, în arestul Poliţiei Capitalei de către poliţişti, care l-au ridicat de la locuinţa sa din judeţul Ilfov, după ce instanţa supremă a emis pe numele lui mandatul de arestare peventivă pentru 30 de zile.

    Fostul ministru al Economiei Adriean Videanu a ajuns la arestul Poliţiei Capitalei în jurul orei 10.15, acesta fiind însoţit de poliţişti.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că Adriean Videanu a fost ridicat de la locuinţa sa din judeţul Ilfov, după ce instanţa supremă a dispus arestarea preventivă a acestuia. Videanu a fost dus la sediul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Ilfov, de unde a fost transportat cu o maşină în arestul Poliţiei Capitalei.

    UPDATE 09:40 – Alin Cocoş şi Mihăilescu sunt în arest, Adriean Videanu, dus de la IPJ Ilfov la arestul Capitalei

    Alin Cocoş a fost dus de poliţişti în arest, Florentin Mihăilescu s-a predat la arestul Poliţiei Capitalei, iar Adriean Videanu urmează să fie încarcerat, fiind dus de la Poliţia Ilfov, după ce instanţa supremă a emis pe numele lor mandate de arestare preventivă, potrivit unor surse din Poliţie.

    Sursele citate au declarat sâmbătă, pentru MEDIAFAX, că Alin Cocoş a fost ridicat de poliţişti şi dus în arestul Poliţiei Capitalei, după ce instanţa supremă a emis mandatele de arestare preventivă.

    Fostul consilier al Alinei Bica, Florentin Mihăiescu, s-a predat la arestul Poliţiei Capitalei, după decizia instanţei de arestare pentru 30 de zile.

    Adriean Videanu este dus şi el la arestul Poliţiei Capitalei, de la sediul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Ilfov, au precizat sursele citate.

    În dosarul disjuns din cel al despăgubirii ilegale, Bica este urmărită penal pentru luare de mită (două infracţiuni), abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (două infracţiuni) şi favorizarea făptuitorului.

    În acelaşi dosar, omul de afaceri Dorin Cocoş este urmărit penal pentru trafic de influenţă şi dare de mită, fiul său Alin Cocoş este cercetat pentru dare de mită şi trafic de influenţă, Adriean Videanu, pentru complicitate la abuz în serviciu, iar Florentin Mihăilescu, pentru complicitate la luare de mită.

    În 15 decembrie 2014, Alina Bica a fost trimisă în judecată pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, împreună cu ceilalţi membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

    Potrivit procurorilor în perioada ianuarie 2011-2012, Dorin Cocoş a promis, pretins şi primit, de la beneficiarul unor drepturi litigioase suma totală de 16 milioane de euro, în tranşe, în schimbul influenţei exercitate asupra a doi membri ai Comisiei Centrale a ANRP: Alina Bica şi Sergiu Diacomatu, pentru asigurarea soluţionării a două dosare de despăgubire, dintre care unul în care valoarea unui teren în suprafaţă peste 13 hectare a fost stabilită la suma de 377.282.300 lei.

    Pentru urgentarea soluţionării acestui dosar de despăgubire, Cocoş i-a dat Alinei Bica o cotă dintr-un teren situat în localitatea Snagov, judeţul Ilfov, în suprafaţă de 4.425 de metri pătraţi, potrivit procurorilor.

    Totodată, beneficiarul drepturilor litigioase, motivat şi de valoarea uriaşă a sumei pe care urma să o primească, a acceptat solicitarea lui Alin Cocoş de a cesiona 25% din drepturile de despăgubire la trei persoane, indicate de acesta, în schimbul susţinerii cauzei sale la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.

    În acest demers s-ar fi implicat şi Florentin Mihăilescu, un apropiat al lui Alin Cocoş, care a intermediat relaţia cu Bica, pentru rezolvarea favorabilă a dosarului de despăgubire, spun procurorii.

    Potrivit unor documente ale DNA privind dosarul disjuns, publicate de jurnalistul Robert Turcescu pe blogul său la sfârşitul anului trecut, Alina Bica este acuzată că ar fi primit o cotă-parte dintr-un teren în Snagov, aparţinând primei soţii a lui Dorin Cocoş, Olguţa Chiriac, iar omul de afaceri, fiul său Alin Cocoş şi Elena Udrea ar fi primit bani, în urma implicării în despăgubirea lui Gheorghe Stelian pentru terenul supraevaluat.

    Marţi a fost audiată în acest dosar şi Olguţa Chiriac.

    Videanu este acuzat de complicitate la abuz în serviciu, după ce Alina Bica, în februarie 2014, printr-o ordonanţă dată ca procuror-şef al DIICOT, cu încălcarea prevederilor legale de competenţă, a ridicat sechestrul asigurator asupra unui număr de 80 de acţiuni ale acestuia, dispus de procurorul care instrumenta un dosar al lui Videanu.

    Astfel, arată procurorii, Bica i-ar fi facilitat lui Videanu reintroducerea în circuitul economic a celor 80 de acţiuni, creând posibilitatea înstrăinării lor către persoane interpuse şi sustragerea de la acoperirea prejudiciului, lucru care s-a şi întâmplat.

    În acel dosar instrumentat de DIICOT, Videanu este cercetat pentru că l-ar fi favorizat pe omul de afaceri Ioan Niculae, iar prin intervenţiile sale în sprijinul firmei Interagro ar fi fost pus în pericol sistemul energetic naţional pe segmentul gazelor naturale.

    Procurorii DNA mai arată, într-un comunicat emis vineri, că, în cursul anului 2013, după preluarea funcţiei de procuror-şef al DIICOT, Alina Bica, în urmărirea intereselor unui inculpat, de a nu fi condamnat la o pedeapsă cu executare, a dispus măsuri abuzive care să direcţioneze concluziile şi poziţia judiciară a DIICOT în faţa instanţei de judecată în cauza respectivă, de o manieră în care acesta să nu fie pasibil de o pedeapsă cu executare în regim de detenţie.

    Pentru sprijinul acordat în scopul arătat mai sus, Bica, pe lângă unele beneficii financiare, i-a solicitat persoanei respective să-l angajeze pe Florentin Mihăilescu (fostul său consilier) la una dintre firmele sale. Acestuia din urmă i s-a acordat, de către inculpatul interesat de demersurile Alinei Bica, beneficiul unui card bancar în care îi erau virate diferite sume de bani.

    Potrivit unor surse, Alina Bica ar fi primit mită de la omul de afaceri Ovidiu Tender, care era judecat în dosarul RAFO-Carom, instrumentat chiar de ea, când era procuror-şef de birou în cadrul DIICOT.

    Astfel, Tender ar fi apelat la doi dintre consilierii Alinei Bica, Florentin Mihăilescu şi judecătorul Mihail Udroiu, pentru a fi consiliat în sensul formulării unei apărări favorabile în dosarul Carom.

    În acest scop, omul de afaceri i-a dat lui Mihăilescu documente din dosar, pe care acesta să le consulte împreună cu Bica. În schimbul ajutorului, Tender le-ar fi dat lui Mihăilescu şi Bica un teren, fostul ofiţer de Poliţie judiciară primind şi bani pe card. În cele din urmă, în decembrie 2014, Ovidiu Tender a fost condamnat în dosarul Carom la 11 ani şi patru luni de închisoare, decizia nefiind însă definitivă.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că omul de afaceri Ovidiu Tender a făcut vineri un denunţ împotriva Alinei Bica, legat de o mită pe care i-ar fi dat-o acesteia sub formă de acţiuni, printr-un intermediar care s-ar fi adresat iniţial soţului procurorului.

     

  • Adriean Videanu, audiat la Direcţia Naţională Anticorupţie, în dosarul Microsoft

    Fostul ministru al Economiei Adriean Videanu a intrat în sediul DNA în momentul în care din clădire a ieşit preşedintele PMP, deputatul Elena Udrea, care a fost adusă cu mandat pentru a fi audiată în dosarul Microsoft.

    Potrivit unor documente ale procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, obţinute de MEDIAFAX, Elena Udrea a fost pusă sub acuzare pentru spălare de bani şi fals în declaraţii de avere, întrucât nu a menţionat împrumuturi acordate de fostul său soţ, Dorin Cocoş, firmei acestuia SC Euro Hotels International Co SRL, în condiţiile în care Udrea declara încasarea de dividende de la această societate.

    Dorin Cocoş este arestat preventiv în dosarul Microsoft, alături de primarul suspendat al municipiului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan. În arest preventiv au fost, până în 25 ianuarie, şi fostul ministru al Comunicaţiilor Gabriel Sandu şi omul de afaceri Dumitru Nicolae, aceştia fiind în prezent în arest la domiciliu.

    Fostul ministru al Comunicaţiilor Gabriel Sandu a fost miercuri la DNA, pentru a da noi declaraţii în dosarul Microsoft, el fiind audiat şi zilele trecute de către procurorii anticorupţie, potrivit unor surse judiciare.

    Numele lui Adriean Videanu ar fi fost menţionat de fostul ministru Gabriel Sandu în declaraţiile date de acesta în dosarul Microsoft.

    Gabriel Sandu le-ar fi spus procurorilor că el a aflat, în prima parte a anului 2009, că pentru finanţarea PDL şi a campaniei electorale a partidului ar fi fost create mecanisme care colectau fonduri din companii înregistrate în jurisdicţii internaţionale, iar de aceste operaţiuni s-ar fi ocupat persoane bine pregătite şi de încredere, “care reprezintă interesele unor corporaţii”, declaraţiile fiind prezentate în documente citate de televiziunea Antena 3.

    “Până la finalul anului 2009, am aflat şi înţeles exact aceste mecanisme. Sunt reale, eficiente şi bine structurate, iar sursele fondurilor aproape exclusiv sunt bani publici obţinuţi prin metode ilegale”, le-ar fi spus Sandu procurorilor.

    “Personal, dar raportat la derularea acţiunilor electorale şi complexitatea lor, am executat mereu indicaţiile care mi-au fost transmise de la partid, PDL, iar următoarele persoane îmi comunicau destinaţiile utilizării banilor: Emil Boc, prim-ministru, Vasile Blaga, ministru şi şeful campaniei electorale, Adriean Videanu, Radu Berceanu, Roberta Anastase, dar şi Alin Albu, trezorierul şi administratorul PDL, împreună cu staff-ul său”, ar fi declarat Gabriel Sandu în faţa procurorilor DNA.

    Conform sursei citate, imediat după numirea la Ministerul Comunicaţiilor, Gabriel Sandu ar fi avut o discuţie atât cu persoanele din conducerea PDL pe plan naţional, cât şi cu şefii câtorva organizaţii judeţene ale partidului, între care George Scripcaru (PDL Braşov), Gheorghe Ştefan (PDL Neamţ), Florian Aurelian Popescu (PDL Dâmboviţa), Roberta Anastase (PDL Prahova) şi Cezar Preda (PDL Brăila).

    “Din discuţiile purtate s-a desprins ideea că trebuie să fiu foarte atent şi să le ascult sfaturile, ca pe anumite funcţii-cheie din minister să punem oameni de încredere şi să-i sprijinim, însă am realizat ulterior că aceste numiri vizau multiple funcţii din administraţia publică, dar şi parlamentari şi europarlamentari. Pentru asta aşteptările liderilor politici ai PDL era să sprijin campaniile electorale”, ar mai fi spus Sandu.

    Astfel, potrivit sursei menţionate, toate cheltuielile şi obligaţiile cu acest scop ar fi fost făcute sub presiuni efectuate de conducerea PDL, respectiv de Emil Boc, Elena Udrea, Vasile Blaga, Adriean Videanu, Radu Berceanu, Roberta Anastase, Alin Albu şi Gheorghe Ştefan.

    Sandu ar mai fi spus că asumarea acestor obligaţii viza condiţionarea pentru menţinerea sa în funcţia de ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

    Fostul ministru susţinea că Gheorghe Ştefan şi Dorin Cocoş i-ar fi oferit o variantă în rezolvarea deficitului, promiţând că-i vor garanta asigurarea din surse proprii, dar temporar, a contribuţiei sale la cele două campanii din anul 2009.

    “Îmi amintesc că fiecare îmi oferea un sprijin de aproximativ 2 milioane de euro. În schimb îmi solicitau să obţin semnăturile necesare aprobării HG nr. 460/2009, pentru aprobarea achiziţiei licenţelor Microsoft necesare în perioada 2009 – 2012, precum şi să obţin bugetarea aferentă derulării contractului”, ar mai fi spus Gabriel Sandu.

    Fostul ministru ar fi adăugat că întrucât erau de onorat obligaţii financiare încă din anul 2009, suma respectivă s-a distribuit în trei părţi. Prima parte ar fi fost obligaţiile restante, inclusiv compensări ale unor împrumuturi şi cheltuieli aferente campaniei din anul 2008 şi a celor parlamentare. Cea de-a doua parte ar fi reprezentat obligaţii pentru europarlamentarele din mai – iunie 2009, în timp ce partea a treia au fost obligaţii pentru campania prezidenţială din 2009, “poate cea mai scumpă dintre toate, deoarece sumele de bani s-au distribuit atât pentru campania proprie a preşedintelui Traian Băsescu, cât şi pe cea a PDL-ului pentru Preşedinte”, ar mai fi spus Sandu.

    Potrivit informaţiilor apărute în presă, Gabriel Sandu le-ar fi declarat anchetatorilor, în susţinerea solicitării sale de plasare în arest la domiciliu, că pe întreaga durată a mandatului său de ministru al Comunicaţiilor ar fi finanţat lunar PDL cu sume însumând aproximativ 300.000 de euro.

    El ar mai fi susţinut că i-ar fi înmânat aceşti bani direct şefului său, premierul de la acea vreme Emil Boc.

    Potrivit DNA, Dorin Cocoş ar fi cerut 17,5 milioane de euro pentru el, Gheorghe Ştefan şi Gabriel Sandu, pentru a interveni în achiziţionarea dreptului de utilizare a licenţelor Microsoft, din care 15,7 milioane de euro ar fi ajuns în contul unor firme controlate de cei trei, direct sau prin intermediari.

    Omul de afaceri Nicolae Dumitru, care controlează grupul de firme Niro, a cerut şi primit, prin firma sa, 7,65 milioane de dolari provenind de la Fujitsu Siemens Computers pentru a interveni la Şerban Mihăilescu şi Dan Nica, membri ai Guvernului la data faptelor, pentru a obţine încheierea contractului de închiriere a licenţelor Microsoft, susţin anchetatorii.

    În dosarul Microsoft sunt vizaţi alţi opt foşti miniştri: senatorii Şerban Mihăilescu şi Ecaterina Andronescu, deputatul Valerian Vreme, europarlamentarul Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu şi Adriana Ţicău.

  • Ioan Niculae, chemat la DIICOT în dosarul în care Adriean Videanu este acuzat de abuz în serviciu

    “Ne-au chemat să ne aducă la cunoştinţă că s-a dispus o expertiză şi ne-a dat un termen până la care să venim cu completări, observaţii la obiectivele de expertiză. (…) Eu ştiu acum două firme străine care iau discount, să nu-i zicem discount, preţ, cu 137 de dolari mai ieftin, e adevărat că-s două firme străine în România şi pentru care nu a început niciun fel de anchetă împotriva lor, iar noi, pentru faptul că am respectat o decizie legală, o lege trecută prin Parlament, suntem chemaţi la DIICOT”, a declarat Niculae, la ieşirea din sediul parchetului.

    În a doua jumătate a lunii februarie, procurorii DIICOT au schimbat faptele pentru care este urmărit Adriean Videanu, din complot şi subminarea economiei, în constituire a unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu. Schimbarea încadrării juridice în cazul lui Adriean Videanu a fost făcută ca urmare a intrării în vigoare a noului Cod penal, potrivit Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).

    Procurorul general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a solicitat, în 2 septembrie 2013, Senatului şi, respectiv, şefului statului declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de începere a urmăririi penale în cazul lui Varujan Vosganian şi, respectiv, Adriean Videanu, pentru complot şi subminarea economiei naţionale.

    Preşedintele Traian Băsescu a transmis, în 8 septembrie 2013, ministrului Justiţiei cererea de urmărie penală pentru Adriean Videanu.

    În 12 septembrie 2013, Adriean Videanu a fost informat de procurorii DIICOT că este urmărit penal pentru complot şi subminarea economiei naţionale, în legătură cu favorizarea intereselor firmei Interagro.

    Videanu declara că, după discuţia cu anchetatorii, că a înţeles că are toate argumentele şi probele necesare dovedirii nevinovăţiei sale în acest dosar, pe care le va înmâna procurorilor pe parcursul anchetei.

    Ulterior, în 30 septembrie 2013, DIICOT a instituit sechestru asigurător pe cinci imobile ale lui Adriean Videanu din Bucureşti, Ilfov şi Constanţa, până la concurenţa sumei de 277 de milioane de lei, pe 66.906 acţiuni de la trei firme şi pe sumele din conturile deschise la două unităţi bancare.

    În 7 octombrie 2013, plenul Senatului a respins solicitarea privind începerea urmăririi penale în cazul lui Varujan Vosganian, votul fiind covârşitor împotriva cererii procurorului general al Parchetului ICCJ. În aceeaşi zi, Varujan Vosganian şi-a anunţat demisia din funcţia de ministru al Economiei.

    Potrivit procurorilor, Varujan Vosganian şi Adriean Videanu, în perioada în care au fost miniştri ai Economiei, au aprobat şi susţinut în Guvern mai multe acte pentru a sprijini interesele financiare ale lui Ioan Niculae şi au folosit unitatea naţională de interes strategic SNGN Romgaz în interesul privat al SC Interagro SA, producând un prejudiciu de aproximativ 130 milioane de dolari.

    Procurorii DIICOT susţin că SNGN Romgaz SA a livrat către Interagro gaze naturale din producţia proprie în valoare de aproximativ 1,5 miliarde de lei, respectiv aproximativ 500 de milioane de dolari, din care 270 de milioane de lei, respectiv 92 de milioane de dolari, reprezintă “valoarea reducerilor comerciale acordate ilegal”.

    Demersul miniştrilor Vosganian şi Videanu s-a realizat în condiţiile în care SC Interagro SA înregistra o datorie reprezentând aproximativ 70 la sută din bugetul anual al societăţii naţionale, au precizat procurorii.

    Dosarul este desprins din cel în care, în decembrie 2011, procurorii au început urmărirea penală în cazul a 40 de persoane cu funcţii de conducere din Romgaz, Ministerul Economiei şi Agenţia Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, pentru complot şi subminarea economiei naţionale.