“E vizita mea anuală”, i-a spus, mai în glumă mai în serios, Victoria Nuland şefului diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, la debutul întrevederii de la sediul MAE.
Vizita de acum a asistentului pentru afaceri europene şi eurasiatice al secretarului american de stat (13-14 februarie) s-a produs la exact un an de la precedenta vizită (10-11 ianuarie).
Parte a unor turnee europene, cele două vizite au avut loc în contexte complet diferite.
În ianuarie anul trecut, Nuland ateriza la Bucureşti la scurt timp după “Marţea Neagră” – 10 decembrie 2013, o zi de marţi în care deputaţii au votat propunerea legislativă privind amnistierea unor infracţiuni şi graţierea unor pedepse şi au adus modificări Codului Penal prin care preşedintele şi parlamentarii erau scoşi din categoria funcţionarilor publici.
Votul a stârnit critici acerbe, mai multe ambasade de la Bucureşti solicitând întrevederi cu liderii parlamentari pentru a cere lămuriri în legătură cu modificările despre care preşedintele Traian Băsescu avertiza că ar putea scoate România din criteriile de la Copenhaga.
Pe fondul acestor critici, Victoria Nuland a făcut, pe 10 ianuarie 2014, un tur de forţă, având întrevederi cu preşedintele Traian Băsescu, cu ministrul de Externe, Titus Corlăţean, cu procurorul-şef al DNA, Laura Kovesi, dar şi cu reprezentanţi ai partidelor politice şi ai societăţii civile şi cu jurnalişti români. Nu şi cu premierul Victor Ponta, aflat, printr-o “coincidenţă” – după cum s-a exprimat diplomatul SUA – într-o vizită privată în Italia.
Accentul, în toate întrevederile avute, a fost pus pe întărirea statului de drept şi a independenţei justiţiei.
Nuland a lansat atunci câteva mesaje tranşante pentru politicienii români: comunitatea internaţională nu este de acord cu modificările legislative din “Marţea Neagră”, provocările politice la adresa independenţei sistemului judiciar sunt “îngrijorătoare”. S-a întâlnit cu societatea civilă pentru a afla părerea acesteia despre “atitudinea generală” a politicienilor, despre modul netransparent în care se iau unele decizii politice.
I-a îndemnat, totodată, pe români “să lupte din greu pentru a proteja şi apăra independenţa sistemului de justiţie şi pentru a nu permite amestecul politic”.
Vizita de marţi şi miercuri s-a derulat într-un context complet diferit, atât de plan intern – un nou preşedinte, cât şi extern – intervenţia militară a Rusiei în Ucraina şi atentatele teroriste din Franţa.
În interior, faţă de ianuarie 2014 Bucureştiul a făcut o serie de progrese, inclusiv prin renunţarea la modificările controversate, iar la Palatul Cotroceni se află un nou preşedinte, Klaus Iohannis. Căruia i se datorează, parţial, vizita, după cum a recunoscut şi Victoria Nuland, când a fost primită de şeful statului.
De data aceasta premierul s-a aflat în ţară şi s-a întâlnit la Palatul Victoria cu emisarul american. Care le-a cerut preşedintelui şi premierului să colaboreze.
În şedinţa de guvern de miercuri, premierul Victor Ponta le-a spus miniştrilor săi că “mesajul principal” al partenerilor americani a vizat schimbarea culturii politice în România, în sensul colaborării şi al lucrului împreună. Mesaj punctat, într-un interviu acordat MEDIAFAX, şi de Victoria Nuland, care a declarat că a observat “o îmbunătăţire” a culturii politice din România.
Un al mesaj important al vizitei a fost continuarea luptei împotriva corupţiei.
Asistentul secretarului american de stat a explicat pentru MEDIAFAX că 2014 a fost un an mai bun decât 2013 pentru România, dar a atras atenţia asupra impactului pe care fenomenul corupţiei îl are asupra societăţii dar şi asupra securităţii unei ţări.
De altfel, Nuland le-a explicat politicienilor români “pe viu” noua abordare regională a SUA privind combaterea corupţiei, enunţată în cursul anului trecut, în contextul crizei de la est de România.
Combaterea corupţiei este o chestiune “ce ţine de consolidarea democraţiei într-o ţară”, dar are legătură şi cu securitatea naţională, deoarece “oferă pârghii pentru pătrunderea unor influenţe străine răuvoitoare în ţara voastră”, a precizat Victoria Nuland in interviul MEDIAFAX.
Tot în contextul evenimentelor externe, în discuţiile oficialului american cu politicienii români a fost evocat şi subiectul aşa-numitei legi Big Brother.
Ca şi în 2014, din declaraţiile politicienilor care s-au întâlnit cu Nuland reiese că aceştia au înţeles cel puţin o parte din mesajele transmise de aceasta.
Au înţeles că este nevoie de consens şi colaborare pe anumite chestiuni, dar nu reiese dacă au înţeles că este nevoie de mai puţine ordonanţe de urgenţă, un mesaj transmis, de altfel, în ambele vizite. Şi că mai au multe de făcut, inclusiv soluţionarea atitudinii Parlamentului, care nu reuşeşte în toate cazurile să ridice imunitatea parlamentarilor cu probleme în justiţie.