BusinessMagazin

Tag: victor babes

  • Managerul spitalului Victor Babeş Bucureşti: Eu zic să vă vaccinaţi, mai bine ne înjuraţi sănătoşi

    Medicul Simin Aysel Florescu, managerul spitalului Victor Babeş Bucureşti, a prezentat situaţia în care se află unitatea medicală pe care o conduce.

    „Trei pacienţi cu vârste de 30 şi un pic de ani în terapie intensivă în ultimele 2 săptămâni, fără factori de risc şi comorbidităţi; alături de alţii de 50 şi un pic, 70 şi un pic…; la doi din cei de treizeci şi de ani lupta noastră a fost în van; au venit la 10 zile de la debutul COVID, direct cu insuficienţă respiratorie. Au primit tot ce există în materie de tratament şi suport vital… nu i-am putut întoarce, spre disperarea noastră şi a familiilor lor… Au circulat peste tot, au fost la mare… au venit în contact cu o grămadă de lume. Şi da, toţi erau nevaccinaţi. Da, tulpina Delta determină cazuri mai severe. Da, tulpina Delta este acoperită de vaccin. Vaccinaţii nu fac deloc boala sau fac forme uşoare, în nici un caz de terapie intensivă”, a scris medicul Simin Aysel Florescu pe Facebook.

    Managerul spitalului bucureştean le cere românilor să se vaccineze chiar dacă ştie că numeroase persoane refuză această soluţie.

    „Ştiu că acum va urma un val de înjurături şi ameninţări. Mai bine astea decât un val pandemic… dar nu merge aşa. Eu zic să vă vaccinaţi. Să vă menţineţi sănătatea. Nu vrem să vă vedem bolnavi, mai bine ne înjuraţi sănătoşi. Aşa am ajuns să reacţionăm… doctorii ăştia care omoară oameni şi mint pentru bigfarma, şi alte enormităţi din astea”, a adăugat Simin Aysel Florescu, managerul de la spitalul Victor Babeş.

    Mesajul transmis pe pagina oficială RO Vaccinare este însoţită de numeroase comentarii, cele mai multe critice la adresa medicului.

    „Minciuni, induceţi în eroare şi teroare. Cât este comisionul vostru? Dormiţi bine? Aveţi conştiinţa împăcată?”, a scris o femeie care a fost completată de alta: „E de necrezut cât tupeu au să prostească lumea cu astfel de afirmaţii”.

    Marţi, autorităţile au raportat în 24 de ore aproape 4.000 de noi cazuri şi 96 de decese din cauza COVID 19.

  • Dosar penal pentru ucidere din culpă după tragedia de la „Victor Babeş”. Şapte persoane audiate

    Audierile în cazul dosarului penal deschis după tragedia de la Spitalul „Victor Babeş” din Capitală continuă marţi, după ce, în timpul nopţii au fost audiate şapte persoane, potrivit procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

    „În cursul nopţii cu fost audiate 7 persoane. Astăzi (marţi – n.r.) urmează să fie reluate audierile. A fost deschis dosar pentru ucidere din culpă”, au spus, pentru Aleph News, procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

    O defecţiune la instalaţia de oxigen a TIR-ului de Terapie Intensivă de la Spitalul Victor Babeş a dus la decesul a trei pacienţi, luni seara. Alţi cinci pacienţi au fost transferaţi.

     

  • Virgil Musta, spitalul Victor Babeş din Timişoara: Colaborarea dintre medici şi comunitate a fost un element cheie în reuşita noastră

    Medicul Virgil Musta, şeful secţiei de boli infecţioase de la Spitalul Victor Babeş din Timişoara, afirmă că unitatea colectivului şi colaborarea dintre medici şi comunitate au reprezentat principalele elemente care au contribuit până acum la gestionarea cu succes a situaţiei din cadrul unităţii în care activează, în contextul pandemiei de COVID-19.

    “Colaborarea dintre medici şi comunitatea care s-a mobilizat să ne ajute a fost un element important în reuşita noastră până în acest moment”, a spus medicul Virgil Musta în cadrul videoconferinţei ZF Health&Pharma Summit’20.

    Alte declaraţii:

    În decursul celor şapte luni de pandemie am avut multe lucruri de învăţat. Am pornit de la o situaţie necunoscută: nu ne-am confruntat niciodată cu o situaţie de contaminare la nivelul medicilor şi pacienţilor. Primul obiectiv pentru noi a fost să asigurăm protecţia cadrelor medicale. Am reorganizat funcţional şi structural spitalul în acest sens.

    Am ales un nivel de biosecuritate, am realizat trei zone distanţate, am organizat activitatea in echipe mici, astfel încât dacă cineva se îmbolnăvea, să nu ducă la ieşirea din joc a multor persoane.

    Apoi am obţinut echipamete de protecţie. Avem o asociaţie care sprijină activitatea spitalului şi care, printr-un apel la nivelul comunităţii, a obţinut multe dintre materialele de care aveam nevoie în primî fază.

    Am organizat îmbunătăţirea saloanelor de pacienţi. Am folosit lucruri de unică folosinţă pentru fiecare dintre acesţia şi le-am pus la dispoziţie tot ce înseamnă materiale de igienă.

    Cu ajutorul primăriei, printr-un parteneriat public-privat, ne-am dotat cu tot ceea ce este nevoie ca să putem trata la o înaltă performanţă.

    Toate aceste lucruri au dat rezultate şi au dat încredere medicilor şi pacienţilor. Un alt element cheie a fost comunicarea constantă pe multe canale, inclusiv pe cele de social media.

    Într-un timp record am obţinut o platformă – Pandemic Controler- pentru evaluarea pacienţiolor cu COVID-19 şi tratamentul necesar. Sistemul oferă informaţii legate de stadiul bolii unui pacient, factori de risc, dar şi schema de tratament. Astfel am început să împărţim pacienţii pe mai multe categorii, şi ne-a permis să tratăm particularitatea bolii fiecărui pacient în parte.

    La nivelul de organizare al spitelelor din ţară trebuie să începem să gândim construcţia saloanelor astfel încât să fie pregătite pentru astfel de situaţii de natură infecto-contagioase. În momentul de faţă saloanele noastre sunt foarte deschise, nu sunt gândite pentru astfel de cazuri. Evoluţia pacientului este mult mai bună atunci când nu sunt amestecate formele clinice.

    În momentul actual Timişul se află pe un platou din punctul de vedere al evoluţiei pandemiei. În ultima săptămănă s-a înregistrat un număr mai mic, dar odată cu începerea şcolilor acest lucru se va modifica. La momentul actual spitalul este aproape plin.

    Pacienţii cu forme grave au o perioadă de recuperare în medie de peste trei săptămâni de internare.

    Următoarele 2-3 săptămâni vor fi mai dificile, de aceea se impun în continuare distanţarea socială, purtarea măştii şi igiena tegumentului.

    Până acum România a făcut faţă pandemiei. Trebuie ca toţi oamenii să fie responsabili astfel încât să reuşim să facem faţă şi de acum încolo.

     

     

     

  • O companie din Timişoara donează tot profitul realizat anul acesta în Banat spitalului Victor Babeş

    Furnizorul român de energie electrică şi gaze naturale pentru societăţi comerciale şi locuinţe Restart Energy donează tot profitul realizat anul acesta spitalului Victor Babeş din Timişoara, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Initiativa si decizia de implicare apartine antreprenorului Armand Doru Domuta, care, de-a lungul timpului, a sprijinit domenii ca sanatatea, educatia si mediul inconjurator şi, in anul 2014, a contribuit la reabilitarea si modernizarea Salonului Elias din Maternitatea Bega din Timisoara, spun reprezentanţii companiei în comunicatul de presă.

    „Credem cu tarie ca acesta este un moment critic, in care orice implicare salveaza vieti. Ne dorim sa sprijinim, cu tot ce putem, medicii si personalul medical, deoarece ei lupta in linia intai zilele acestea, si isi pun in pericol propria sanatate si siguranta pentru noi, toti ceilalti. Asadar, am hotarat sa donam tot profitul realizat in Banat, de la inceputul anului, cat si pe toata perioada crizei actuale, catre Spitalul de Boli Infectioase “Victor Babes” din Timisoara, in scopul achizitiei de consumabile si echipamente necesare ingrijirii pacientilor internati, pentru dotarea cu echipamente de protectie a medicilor si pentru programe de limitare a epidemiei Covid-19. Estimam ca valoarea totala a donatiei pentru anul 2020 sa se ridice la aproximativ 50,000 euro si speram ca modelul nostru de implicare să fie preluat si de alti antreprenori si de cat mai multe companii, pentru ca doar uniti reusim sa trecem peste aceasta provocare.” a declarat Armand Doru Domuta, director Restart Energy.

    Totodata, incepand cu data de 16 martie, Restart Energy a creat o linie telefonica speciala prin care clientii din Timisoara si zonele limitrofe, aflati in autoizolare, pot solicita plata facturii la domiciliu, iar persoanele varstnice pot solicita sprijin in realizarea cumparaturilor de alimente sau medicamente.

    Restart Energy este un furnizor national si independent de energie electrica si gaze naturale pentru locuinte si companii, cu 100% capital romanesc, infiintat in Timisoara, in timpul perioadei de liberalizare a acestui sector in Romania. 

    Pentru mai multi ani la rand, a fost furnizorul cu cea mai mare rata de crestere din Romania. Impreuna cu serviciile de furnizare, Restart Energy ofera acces si la platforma Restart Energy Democracy, o platforma care permite schimburile directe de energie intre producatori si consumatori.
     

     

  • A coordonat echipe medicale în Afganistan, Irak şi Somalia, iar acum este director la unul dintre cei mai mari operatori privaţi de sănătate

    Florinela Cîrstina a preluat în 2016 conducerea departamentului de calitate şi reglementare şi poziţia de director medical al grupului Medicover în România, iar un an mai târziu a început să administreze spitalul Medicover din Bucureşti, care are în prezent 250 de angajaţi. Pe lângă responsabilităţile care ţin de aria managementului sanitar, a managementului calităţii, de administrarea spitalului şi a celor 25 de clinici Medicover din Bucureşti şi din ţară, este şi preşedintele Asociaţiei Medicover, care sprijină proiectele caritabile şi iniţiativele legate de prevenţia medicală şi dezvoltă programe de conştientizare cu privire la importanţa unui stil de viaţă sănătos.

    De profesie medic, ca urmare a absolvirii Universităţii de Medicină şi Farmacie Victor Babeş din Timişoara (specializarea chirurgie vasculară), în decursul carierei sale a implementat politici şi bune practici medicale în ţări în curs de dezvoltare sau în zone de război.
    Astfel, în perioada 2009-2015 a coordonat echipe mobilizate în Afganistan, Irak, Somalia, Papua Noua Guinee sau Sierra Leone, cu scopul de a răspunde la situaţiile de criză existente în conformitate cu standardele medicale şi de siguranţă internaţionale. „Anii în care am făcut evacuare din zone de război au reprezentat o provocare, dar nu aş spune că au fost momente dificile, deoarece m-au ajutat să devin ceea ce sunt astăzi. Ca să dau doar câteva exemple, disciplina, organizarea şi lucrul cu oamenii au fost printre lucrurile învăţate atunci şi care mă ajută în activitatea pe care o desfăşor astăzi”, descrie ea câştigurile obţinute în timpul stagiilor desfăşurate peste hotare.

    De perioada respectivă se leagă de altfel şi una dintre cele mai mari reuşite ale carierei sale: în 2014-2015, în timpul unei epidemii de Ebola, s-a ocupat de proiectarea, implementarea şi monitorizarea planurilor de urgenţă şi de prevenire a bolii în Sierra Leone. „În 18 luni în mijlocul epidemiei, am reuşit să nu am nicio victimă, echipa pe care o coordonam şi angajaţii companiei în cadrul căreia lucram rămânând în deplină siguranţă”, spune ea.

    Alături de provocările aduse de munca în zone de război, unul dintre cele mai dificile momente a fost cel în care a renunţat să practice profesia de bază, medicina, şi s-a axat către management. „Deşi a fost o evoluţie firească, din păcate acum timpul nu îmi mai permite să fac acest lucru şi sunt momente în care îmi lipseşte”, spune ea.

    Pe termen lung, în pofida unei experienţe internaţionale anterioare, şi-a propus să îşi dezvolte cariera în România: „Deşi în domeniul în care lucrez nu există un grad ridicat de predictibilitate, vreau să cred că peste zece ani voi fi tot în România şi că voi continua să aplic ce am învăţat de-a lungul timpului în străinătate în realitatea românească”.

    Speră că în următorul deceniu România va depăşi dificultăţile existente în sistemul de sănătate şi decalajele faţă de pieţele de servicii medicale private mai dezvoltate din Europa: „Deşi este un demers ambiţios, aş vrea să îmi pot aduce într-un fel contribuţia, indiferent că vorbim de eficientizarea proceselor sau de implementarea unor strategii pe termen lung”.

    Din rândul celor mai recente realizări în rolurile actuale, menţionează diversificarea din ultimul an a ofertei spitalului Medicover din Bucureşti, prin adăugarea unor noi specialităţi medicale în portofoliu (chirurgie oncologică, chirurgie bariatrică) şi extinderea echipei de medici colaboratori. Astfel, în prezent, spitalul include toate departamentele: ambulator, spitalizare de zi, o gamă complexă de specialităţi medicale şi chirurgicale – oncologie medicală, chirurgie generală, chirurgie bariatrică, chirurgie ginecologică, chirurgie ortopedică, chirurgie plastică, precum şi maternitate, medicină materno-fetală, neonatologie şi pediatrie.

    În 2017, pe lângă extinderea de la nivel regional, prin achiziţionarea clinicilor medicale Iowemed din judeţul Constanţa, grupul Medicover a continuat să îşi dezvolte reţeaua din Bucureşti şi a inaugurat o nouă clinică în nordul capitalei, în Oregon Park. Astfel, veniturile totale ale Medicover şi Synevo din România au crescut cu 19,6% în anul 2017, până la 73,8 milioane euro, faţă de valoarea de 61,7 milioane euro raportată în 2016.

    Potrivit informaţiilor oferite de reprezentanţii companiei, şi 2018 a început favorabil, cu o creştere a veniturilor organice de 14,1% şi o evoluţie a EBITDA de 13,6%. Polonia şi România sunt pieţele cu cea mai rapidă creştere, toate liniile de business având o evoluţie pozitivă, sprijinită şi de condiţiile de piaţă stabile.

    La nivel de grup, în primul trimestru al anului, divizia de servicii medicale a înregistrat o creştere a veniturilor de 19%, până la 80,3 mili­oane de euro şi un un plus de 52.000 de abonaţi comparativ cu finalul anului 2017. Divizia de servicii de diagnostic a avut de asemenea venituri mai mari cu 9,9%, până la 84,4 milioane de euro.

    În România, veniturile grupului au crescut în primul trimestru al acestui an cu 19,1%, până la 21,2 milioane de euro, faţă de valoarea de 17,8 milioane euro raportată în perioada similară a anului trecut. Veniturile obţinute în România reprezintă 13% din rezultatele Medicover, România fiind a treia piaţă ca pondere a veniturilor, după Polonia şi Germania.

    Piaţa serviciilor medicale private a crescut de la 2,8 miliarde de lei în 2008, la 7 miliarde de lei în 2016, potrivit estimărilor, cele mai mari afaceri de profil fiind reţelele MedLife, Regina Maria, Medicover şi Sanador.

  • Două spitale din Capitală, în carantină din cauza cazurilor multe de gripă

    “Sunt două: Victor Babeş şi Matei Balş pentru că au un număr foarte mare de cazuri, sunt măsuri de precauţie pe care spitalele aleg să le ia. Sunt focare în Bucuresti, Iaşi şi Constanţa”, a precizat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătăţii (MS), Oana Grigore.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro