BusinessMagazin

Tag: vicol

  • Dosarul Nordis: Laura Vicol şi Vladimir Ciorbă au fost eliberaţi

    Fosta preşedintă a Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, Laura Vicol, şi soţul ei, Vladimir Ciorbă, au fost eliberaţi din arest, după decizia de vineri a Instanţei Supreme. Cei doi erau în arest preventiv, în dosarul Nordis. Vicol iese fără măsură preventivă, iar Ciorbă, sub control judiciar.

    Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a admis contestaţiile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală – Secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate şi de inculpaţii Răzvan Vladimir Ciorbă, Laura Cătălina Vicol Ciorbă, Gheorghe Emanuel Poştoacă, Nicolae Cristian Poştoacă, Florin Alexandru Poştoacă, Bogdan Adalbert Şaitoş, Sanda Răileanu, Oana Claudia Oprea şi George Marian Ivan împotriva încheierii din data de 5 februarie 2025, pronunţate de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală.

    Instanţa Supremă a desfiinţat în totalitate încheierea atacată şi a rejudecat cauza. Astfel, a respins ca nefondată propunerea de luare a măsurii arestării preventive formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală – Secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate cu privire la inculpaţii Răzvan Vladimir Ciorbă, Laura Cătălina Vicol Ciorbă, Gheorghe Emanuel Poştoacă, Nicolae Cristian Poştoacă, Florin Alexandru Poştoacă, Bogdan Adalbert Şaitoş, Sanda Răileanu, Oana Claudia Oprea şi George Marian Ivan, Gabriela Alina Vasile şi Cristian Andrei Matei.

    ÎCCJ a dispus comtrol judiciar pentru 60 de zile pentru Vladimir Răzvan Ciorbă, Gheorghe Emanuel Poştoacă, Nicolae Cristian Poştoacă, şi Florin Alexandru Poştoacă. Controlul judiciar începe vineri, 14 februarie şi este valabil până în 14 aprilie 2025 inclusiv. Pe timpul cât se află sub control judiciar, aceştia trebuie să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de drepturi şi libertăţi, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori sunt chemaţi; să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei; să se prezinte la secţia de poliţie în raza căreia locuiesc, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori sunt chemaţi. Instanţa le-a impus lui Vladimir Ciorbă, Gheorghe Poştoacă, Nicolaer Poştoacă şi Florin Poştoacă să nu depăşească limita teritorială a României, decât cu încuviinţarea prealabilă a organului judiciar şi să poarte permanent un dispozitiv electronic de supraveghere. De asemenea, ei trebuie să comunice periodic informaşii relevante despre mijloacele acestora de existenţă.

    Totodată. instanţa a dispus punerea de îndată în libertate a lui Vladimir Ciorbă, Laura Vicol, Gheorghe Poştoacă, Nicolae Poştoacă şi Florin Poştoacă.

    Deczia ÎCCJ este definitivă.

    Decizia a fost dată cu opinie separată a judecătoarei Elena Barbu, în sensul admiterii contestaţiilor formulate de inculpaţii Poştoacă Florin Alexandru, Poştoacă Nicolae Cristian şi Vicol Ciorbă Laura Cătălina împotriva încheierii/DL din 5 februarie 2025 pronunţate în dosarul penal nr. 652/2/2025 de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, al desfiinţării acesteia cu privire la admiterea propunerii de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DIICOT – Structura Centrală – Secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate privind pe inculpaţii mai sus menţionaţi şi, în urma rejudecării, în temeiul art. 227 alin. 2 Cod procedură penală, raportat la art. 202 alin. 1, 3 şi 4 lit. d Cod procedură penală şi art. 218 Cod procedură penală, al luării măsurii arestului la domiciliu faţă de aceştia. A respins contestaţiile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DIICOT – structura centrală – Secţia de Combatere a a Criminalităţii Organizate şi de inculpaţii Poştoacă Gheorghe Emanuel, Ciorbă Vladimir Răzvan, Răileanu Sanda, Oprea Oana Claudia, Şaitoş Bogdan Adalbert şi Ivan George Marian.

    Ancheta vizează în total 40 de persoane şi 32 de companii. Investigatorii spun că grupul Nordis era organizat în trei nivele şi a folosit un sistem complex prin care au strâns peste 195 de milioane de euro de la clienţi pentru proiecte imobiliare, bani pe care apoi i-au deturnat în loc să-i folosească pentru construcţii. În dosar sunt cercetaţi şi doi notari cunoscuţi: Ioana Băsescu, fiica fostului preşedinte Traian Băsescu, şi Andreea Cosma, fost parlamentar.

    Judecătorii care au decis arestarea au arătat că Laura Vicol aflase dinainte de percheziţii şi a încercat să ascundă telefonul pe care îl folosea de obicei, prezentându-se la anchetă cu un alt telefon.

     

  • Laura Vicol şi soţul ei, Vladimir Ciorbă, arestaţi preventiv

    Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au decis arestarea preventivă a trei persoane din dosarul Nordis. Este vorba de Laura Vicol, Vladimir Ciorbă şi Gheorghe Poştoacă.

    Alte 8 persoane au primit arest la domiciliu sau control judiciar.

    Decizia Curţii de Apel Bucureşti nu este definitivă şi poate fi atacată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

  • Ce spune Grindeanu, despre familia Vicol-Ciorbă

    E un moment extraordinar de bun pentru cei care au cel mai mic indiciu că Sorin Grindeanu a încălcat legea, să facă denunţuri, inclusiv familia aflată acum în stare de arest, spune ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.

    „Eu am spus să se ancheteze. Cine vrea să ancheteze, să ancheteze”, afirmă Sorin Grindeanu, întrebat despre activitatea comisiei parlamentare de anchetă a cazului Nordis.

    El a fost întrebat dacă a primit ameninţări din partea familiei Vicol-Ciorbă cu denunţuri.

    „Este un moment extraordinar de bun, dincolo de insinuări, că eu înţeleg insinuările, dar e un moment extraordinar de bun pentru cei care au cel mai mic indiciu că Sorin Grindeanu a încălcat legea, să facă denunţuri, inclusiv familia aflată acum în stare de arest. (…) Să facă. Eu nu ştiu de aşa ceva, dar dacă ai cele mai mici date legate de o eventuală încălcare a legii de mine, de Sorin Grindeanu, îi îndemn să facă… Nu pot să spun altceva”, încheie Grindeanu.

    Potrivit unor surse judiciare, Ciorbă a făcut numeroase denunţuri care vizează diverşi demnitari.

    Procurorii DIICOT au reţinut 11 persoane implicate în dosarul Nordis, care urmează să fie prezentate marţi judecătorilor, cu propunerea de arestare preventivă. Au fost ridicate de la domiciliile acestora peste 50 de laptopuri, telefoane, bani şi obiecte de lux, precum şi alte mijloace de probă.

  • Laura Vicol, după percheziţiile din cazul Nordis: A început spectacolul!

    „A început spectacolul”, a scris luni dimineaţă pe Facebook Laura Vicol.

    Reacţia ei vine după ce DIICOT a anunţat că fac zeci de percheziţii în România şi Monaco. Surse judiciare spun pentru MEDIAFAX că este vorba despre cazul Nordis, companie al cărei patron este Vladimir Ciorbă, soţul Laurei Vicol.

    Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală împreună cu ofiţeri din cadrul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate, pun în aplicare 65 de mandate de percheziţie domiciliară pe teritoriul României şi a Principatului Monaco ( 63 pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţelor Ilfov, Constanţa, Galaţi, Giurgiu, Bistriţa Năsăud şi Prahova), într-un dosar penal privind săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, toate în formă continuată”, potrivit unui comunicat de presă.

    Conform sursei citate, cercetările efectuate până la această dată, vizând un număr de 72 de suspecţi ( 40 de persoane fizice şi 32 de persoane juridice) au relevat că, începând cu anul 2018, trei dintre suspecţi au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat, structurat pe un model piramidal cu trei paliere, care a conceput şi pus în aplicare un mecanism infracţional complex, constând în promovarea şi dezvoltarea unor proiecte imobiliare sub acoperirea mai multor societăţi comerciale, urmate de încasarea de sume de bani de la clienţi (cumpărători), delapidarea fondurilor societăţilor, inducerea în eroare a cumpărătorilor cu ocazia executării ante-contractelor şi contractelor de vânzare-cumpărare, evidenţierea de operaţiuni fictive în contabilitatea societăţilor controlate în scopul sustragerii de la plata taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat şi stabilirea cu rea-credinţă a taxelor (T.V.A.), având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul de stat ori compensări datorate bugetului general cauzându-se prejudicii societăţilor comerciale, clienţilor cumpărători şi bugetului de stat. Fondurile financiare ilicite astfel obţinute au fost supuse procesului de spălarea banilor.

    „Din investigaţiile efectuate a rezultat că eşalonul secund al grupării de criminalitate organizată a fost format din persoane apropiate liderilor ( aflate în relaţie de rudenie sau prietenie), care au aderat la grupare şi au sprijinit-o activ, prin diverse modalităţi, sub controlul şi îndrumarea acestora, iar ultimul palier a sprijinit grupul infracţional organizat, pe anumite componente sau în anumite perioade, având atribuţii de a întocmi documentaţia aferentă operaţiunilor de vânzare a imobilelor, apartamentare, intabulare sau consultanţă juridică (notari şi avocaţi) şi de a încasa sume de bani provenite din săvârşirea infracţiunii de delapidare, sub diferite titluri justificative. Actele de urmărire penală au condus la constatarea faptului că, în perioada 2019-2024 liderii grupului infracţional organizat, prin intermediul a 5 societăţi comerciale, au încasat de la clienţi persoane fizice sau juridice cu titlu de avans în cadrul unor promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, respectiv contracte de vânzare-cumpărare (apartamente/parcări şi mobilier), suma de peste 957.000.000 lei (peste 195 milioane euro). Fondurile astfel constituite au fost delapidate, de regulă într-un interval scurt de timp, prin transferuri către persoane fizice, membri ai grupului infracţional organizat, transferuri către persoane juridice, societăţi afiliate structurii criminale, plata de salarii, dar şi diverse cheltuieli voluptorii, în suma de aproximativ 346.000.000 lei şi 2.400.000 euro. În primele două situaţii, în majoritatea cazurilor, externalizarea fondurilor a avut la bază pretinse documente justificative, care să dea aparenţa legalităţii operaţiunilor prin care sumele de bani au ieşit din patrimoniul societăţilor (avans, dividende, restituire împrumut, cesiune părţi sociale, respectiv înfiinţarea şi/sau preluarea a zeci de societăţi pentru a simula operaţiuni economice, astfel încât fonduri consistente având ca provenienţă avansurile achitate de către clienţi să poate fi externalizate sub aparenţa unor contracte de prestări servicii sau achiziţii de bunuri). Indiferent de traseul parcurs, sumele de bani au urmat aceeaşi destinaţie, conturile membrilor grupării şi retragerea în numerar”, se mai arată în comunicatul DIICOT.

    Procurorii DIICOT susţin că, în acelaşi interval de timp, suspecţii au indus în eroare, cu ocazia executării unor promisiuni de vânzare-cumpărare, acte adiţionale şi contracte de vânzare cumpărare având ca obiect imobile (apartamente) în cadrul unor ansambluri rezidenţiale, mai multe persoane fizice şi juridice, în mod direct sau indirect, prin intermediul angajaţilor societăţilor cu atribuţii în vânzări, prin prezentarea ca adevărată a unor fapte mincinoase constând în finalizarea unor etape ale proiectelor, predarea apartamentelor către un număr mare de clienţi, afirmarea unor procente mari de vânzări, respectiv epuizarea acestora, amânarea nejustificată şi repetată a semnării contractelor prin prezentarea deformată a realităţii obiective şi prin presarea clienţilor cumpărători să accepte alte termene şi condiţii dezavantajoase, invocarea unor impedimente inexistente la semnarea contractelor (neplata taxelor şi impozitelor, argumente false privind întârzierea lucrărilor – vreme nefavorabilă, pandemie sau conflictul armat de la graniţa cu Ucraina). Manoperele frauduloase folosite de membrii grupării de criminalitate organizată în raport cu clienţii au constat şi în vânzarea imobilelor către alte persoane, condiţionarea semnării contractelor de vânzare-cumpărare de asumarea unor noi obligaţii neinserate iniţial în promisiunea de vânzare, cum ar fi cedarea folosinţei locuinţelor pe o perioadă lungă de timp, intenţia de a folosi apartamentele edificate în interes propriu – pentru funcţionarea hotelului, grevarea imobilelor de sarcini în favoarea unor terţe persoane sau membri ai grupării fără notificarea clientului , interdicţia notării la cartea funciară a promisiunilor de vânzare-cumpărare, asumarea în scris a obligaţiei de a nu face aprecieri publice asupra oricărui aspect al relaţiilor contractuale sub sancţiunea plăţii unor daune de valori mari care descuraja orice demers judiciar al clienţilor.
    Suspecţii au recurs, de asemenea, la recompartimentări ale imobilelor pentru a îngreuna identificarea apartamentelor care au făcut obiectul promisiunilor de vânzare, obstrucţionarea accesului clienţilor în şantiere pentru a verifica stadiul lucrărilor, vânzarea în bloc a unui număr mare de apartamente către propriile societăţi urmată la scurt timp de rezoluţiunea vânzării, în scopul needificării şi/sau nepunerii la dispoziţia clienţilor a imobilelor contractate. Astfel, membrii grupării de criminalitate organizată au produs pagube materiale substanţiale clienţilor, corelativ cu obţinerea de către ei a unor foloase patrimoniale injuste .

    „În baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în mod repetat şi la intervale diferite de timp, liderii grupului infracţional au dispus efectuarea în documentele contabile ale firmelor (persoane juridice cu calitatea procesuală de suspect) de operaţiuni fictive de achiziţii, în scopul diminuării bazei impozabile şi deducerii ilegale a taxei pe valoare adăugată. Audierile se desfăşoară la sediul DIICOT – Structura Centrală. Acţiunea este realizată cu suportul jandarmilor Inspectoratului General al Jandarmeriei Române”, se arată în finalul comunicatului.