Potrivit sursei citate, sesizarea vizează încălcarea mai multor articole din Legea fundamentală prin instituirea unor privilegii pentru anumiţi aleşi locali şi ridică problema impactului financiar al aplicării actului normativ care ar duce la un deficit bugetar peste cel agreat cu Parlamentul, de aproape 400 milioane de lei.
“În cursul zilei de sâmbătă, 26 decembrie 2015, Guvernul României a formulat, printr-o sesizare adresată Curţii Constituţionale a României, obiecţiuni privind unele aspecte ale Legii referitoare la pensiile speciale ale primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de Consilii Judeţene (Legea de modificare şi completare a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali). Sesizarea are în vedere încălcarea mai multor articole din Constituţie, referitoare la instituirea unui regim special de privilegii pentru anumiţi aleşi locali, acordarea retroactivă a drepturilor speciale şi neasigurararea finanţării pentru indemnizaţiile nou create”, se arată în comunicatul de presă al Guvernului remis MEDIAFAX.
De asemenea, în forma adoptată, potrivit Guvernului, exista cel puţin 16.300 de potenţiali beneficiari ai legii. “Efortul bugetar în 2016 se ridică la 469 milioane lei. În urma impozitării acestor sume, deficitul bugetar rezultat este de 395 milioane lei, peste deficitul agreat de Parlament, şi tinde să agraveze stabilitatea cadrului fiscal bugetar. În plus, având în vedere că legea retroactivează, numărul beneficiarilor poate fi mult mai mare, ca şi impactul asupra bugetului de stat”, mai menţionează sursa citată.
Potrivit legii privind Statutul aleşilor locali, adoptate de Senat, ca for decizional, în ultima şedinţă de plen a sesiunii parlamentare, primarii, viceprimarii, preşedinţii de Consilii judeţe şi vicepreşedinţii acestora care îndeplinesc condiţiile vârstei de pensionare vor putea primi, la încetarea mandatului, o “indemnizaţie pentru limită de vârstă” (pensie specială), în acelaşi regim cu senatorii şi deputaţii.
Condiţiile de acordare sunt ca aleşii locali să nu fie realeşi pentru un nou mandat şi ca aceştia să nu fi fost condamnaţi definitiv pentru fapte de corupţie precum luarea sau darea de mită şi traficul de influenţă. De subliniat că aceste dispoziţii se aplică doar în cazul în care condamnarea survine ca urmare a săvârşirii infracţiunii în calitatea oficială de ales local. Mai mult, nu sunt incluse infracţiunile de serviciu, precum delapidarea, abuzul în serviciu sau deturnarea de fonduri.
Pentru ca un ales local să beneficieze de această pensie specială, este nevoie să aibă cel puţin un mandat complet. Pensia se calculează în funcţie de un indice de 0,55% din indemnizaţia brută aflată în plată în momentul solicitării acestui drept, înmulţit cu numărul de luni de mandat, însă în limita a trei mandate. Această pensie poate fi cumulată cu orice tip de pensie din sistemul public, venind astfel în completarea altor venituri, însă nu poate fi cumulată cu o altă pensie specială, cum ar fi cea de parlamentar. Dacă se află într-o astfel de situaţie, aleşii locali vor trebui să opteze pentru ce pensie specială doresc să aibă în plată.
Primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de CJ ar putea primi, potrivit calculelor MEDIAFAX, pensii speciale de la 1.500 la 6.500 de lei, printre beneficiari figurând Liviu Dragnea sau foştii edili Sorin Oprescu, Marian Vanghelie şi Andrei Chiliman, dacă nu sunt condamnaţi definitiv.
Legea a fost adoptată de Senat pe 21 decembrie. Potrivit Constituţiei, art. 146, alin 1, Curtea poate fi sesizată cu privire la constituţionalitatea legilor, înainte de promulgarea acestora, de preşedintele României, unul dintre preşedinţii celor două Camere, Guvern, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Avocatul Poporului, un număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei.
Legea fost contestată, în cadrul dezbaterilor din Senat, de PNL care a părăsit sala de şedinţe în momentul votului. Ulterior, copreşedintele PNL Alina Gorghiu a acuzat Guvernul că nu a avut un punct de vedere la discutarea proiectului în plen şi i-a cerut premierului Dacian Cioloş să îl cheme pe secretarul de stat prezent în Senat, pentru explicaţii. “Poate caută să afle domnul Cioloş despre ce a fost vorba. Surpriza mea extrem de neplăcută a fost să văd că un secretar de stat al unui guvern care public nu susţine aceste privilegii a fost pierdut în văzduh, nu a ştiut ce punct de vedere să aibă, a spus că guvernul nu şi-a lămurit punctul de vedere. (…)Nu a spus nici nu, nici da, ceea ce e complet deplasat”, a declarat Gorghiu, după adoptarea legii.
O altă lege controversată, cea privind pensiile speciale pentru parlamentari, a fost promulgată miercuri de preşedintele Klaus Iohannis, după ce acesta ceruse reexaminarea legii. Legea nu a fost însă atacată la CCR.