Tag: vestimentatie

  • Ce fac brandurile de fashion ca să lupte împotriva fenomenului deşeurilor de plastic din oceane

    Printre acestea se numără producători de costume de baie ca Riz Boardshorts, Passenger Clothing şi Naeco, care utilizează sticle de plastic, ori casa de modă Ralph Lauren, care a lansat recent o gamă de tricouri de polo, Earth Polo, confecţionate dintr-un material asemănător bumbacului, dar obţinut tot din sticle de plastic.

    La rândul său, producătorul elveţian de ceasuri Breitling a lansat un model de ceas a cărui curea este confecţionată din deşeuri de nailon provenit de la plasele de pescuit.

  • Ce a pătit o româncă care a găsit la gunoi o haină în care erau 9.000 de euro

    Potrivit unui comunicat de presă transmis, marţi, de Inspectoratul Judeţean de Poliţie Caraş-Severin, în urmă cu trei zile, un bărbat din oraşul Bocşa a depus o plângere prin care sesiza faptul că în data de 11 octombrie, din neglijenţă, concubina sa a aruncat la gunoi, printre alte lucruri, şi o haină în care se afla suma de 9.000 de euro.

    “În urma investigaţiilor efectuate, poliţiştii au identificat o femeie în vârstă de 35 de ani, din Bocşa, care în data de 12 octombrie, în timp ce selecta gunoiul în incinta haldinei, ar fi găsit haina din care a luat banii”, transmite IPJ Caraş-Severin.

    Citeşte mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce Kate Middleton are mereu plasturi pe mână

    Este considerată un model de eleganţă, la fiecare apariţie a sa în public putând fi admirată pentru vestimentaţia impecabilă şi manichiura perfectă. Cu toate acestea, se pare că Ducesa de Cambridge este predestinată micilor accidente casnice la fel ca oricare dintre noi, aceasta putând fi surprinsă adesea cu un plasture pe mână sau în jurul degetelor.

    Imaginea sa perfectă – fie că apare la un eveniment caritabil, fie că este în parc alături de copiii ei –  este afectată de un leucoplast colorat înfăşurat pe câte un deget sau chiar lipit pe mână.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • Cum s-a transformat un blog într-un business de peste 1 milion de euro

    Am văzut cum şi-au schimbat oamenii atitudinea faţă de mine şi am realizat că acesta este un avantaj ce poate fi folosit“, descria Alex Drăgan prima experienţă care i-a arătat importanţa vestimentaţiei, în perioada în care era încă în liceu şi şi-a cumpărat primul sacou. „Am plătit pentru acesta 50 de lei şi am cerut şi un discount, pentru că nu avea un nasture“, îşi aminteşte Drăgan amuzat evenimentul. Pasiunea sa pentru vestimentaţie a evoluat în afacerea Sarto made to measure, pe care antreprenorul o conduce în prezent împreună cu Matei Ladea şi care cuprinde activităţi precum vestimentaţia made to measure, consilierea vestimentară şi distribuţia de pantofi. Potrivit celor doi, cele mai recente realizări au fost preluarea distribuţiei pentru producătorul de pantofi Loake, furnizor al Casei Regale a Marii Britanii, crearea unui showroom dedicat pentru această marcă, dar şi dezvoltarea unui nou showroom Sarto made to measure în zona pieţei Charles de Gaulle din Capitală. Au ajuns astfel la o cifră de afaceri la nivel de grup de aproximativ 1,1 milioane de euro.

    Alex Drăgan este absolvent de Jurnalism şi îi place în continuare să testeze reacţiile oamenilor referitoare la îmbrăcăminte – se îmbracă „bine“ într‑un hotel, pentru ca alteori să poarte un hanorac, spre exemplu, observând schimbarea evidentă de percepţie a celor ce îl înconjoară. „La noi în ţară se pune foarte mult accent pe aspectul exterior. În momentul în care poartă un costum, bărbaţii români se schimbă, nu mai sunt aşa dezinvolţi, spre exemplu italienii se poartă în costum ca românii în tricou“, explică el.

    În acest context, Drăgan a ales să îşi transforme pasiunea pentru vestimentaţie într-un business în 2006. A început să ofere sfaturi de vestimentaţie pe un blog, după care a fondat Academia de Stil, ce consta în servicii de audit de garderobă şi consiliere vestimentară pentru bărbaţii atenţi la propria imagine sau pentru companiile care doreau să implementeze un anumit dress code în organizaţie. Ulterior, a urmat cursuri în domeniu în Italia, unde a văzut pentru prima oară o „sartorie“ şi de unde a învăţat atât procedeul made to measure, cât şi modelul unui astfel de business. „Made to measure-ul se află la graniţa dintre retail şi bespoke, croitoria de la zero. Alegem ţesătura, căptuşeala, etc. dar lucrăm pe baza unui etalon, pe care îl ajustăm în funcţie de măsurile clientului.“ Această variantă oferă posibilităţi nenumărate de individualizare şi un preţ accesibil. Articolele vestimentare pot fi executate astfel într-un timp relativ scurt şi cu costuri scăzute, prin comparaţie cu procedeul bespoke. Alex Drăgan a lansat Sarto made to measure în 2012, axându-se pe realizarea de cămăşi şi costume made to measure, dar continuând cu activitatea de consiliere. Dacă la început afacerea l-a costat 35.000 de euro, ulterior investiţia s-a prelungit pe termen lung cu până la 60.000 de euro şi a fost amortizată până la sfârşitul anului 2013. Matei Ladea, de formaţie politolog şi jurist, care se ocupă în prezent de relaţia cu furnizorii, marketing şi aspectele juridice ale firmei, s-a alăturat ulterior afacerii. Anterior, a lucrat atât în administraţia publică în Bundestag (Parlamentul Germaniei – n.r.) pentru partidul CDU condus de Angela Merkel, cât şi în cel privat, în marketing şi management în achiziţii la unul dintre marii retaileri din FMCG.

    Plajele de preţuri în cadrul Sarto made to measure se situează între 39 de lei – în cazul produselor de îngrijire a pantofilor – şi pot ajunge până la 5.000 de lei, în cazul costumelor din ţesături cu fir de aur de 24 de carate. Preţurile diferă în funcţie de fineţea materialului din care sunt confecţionate sau de procedeul de fabricare. Spre exemplu, o pereche de butoni costă în medie 250-300 de lei, însă o pereche de butoni din argint costă 600 de lei. Antreprenorii spun că în ultimul trimestru au ajuns la o medie de vânzare de 30 de costume, 30 de cămăşi şi aproximativ 35 de perechi de pantofi lunar. Ca urmare a deschiderii showroomului din zona pieţei Charles de Gaulle, ce se întinde pe o suprafaţă de 320 de metri pătraţi, anul acesta se concentrează pe mărirea echipei, formată în prezent din 10 persoane, ca urmare a dezvoltării capacităţii de producţie pentru a face faţă unui flux constant de circa 100 de comenzi pe lună.

    Ladea şi Drăgan spun că, în comparaţie cu alte pieţe din vestul Europei, cu care au contact prin prisma furnizorilor şi a distribuţiei de pantofi, piaţa locală de made to measure este în expansiune, dar rămâne imatură. „În urmă cu cinci ani eram aproximativ trei jucători, astăzi răsare câte un nou serviciu de made to measure la câteva săptămâni. Observăm o consecinţă pozitivă – dovada creşterii cererii, dar şi repercusiuni negative – noile mărci fac dumping nesustenabil pentru pretenţiile de calitate pe care le etalează“, explică antreprenorii. Totodată, dacă în urmă cu cinci ani investeau mult timp pentru a explica clienţilor beneficiile unei ţinute pe măsură şi opţiunile de personalizare a acesteia, acum majoritatea celor care le calcă pragul au noţiuni generale în domeniu. „Au apărut mai mulţi clienţi recurenţi, iar concurenţa ne-a ajutat mult în acest sens, mulţi dintre clienţi fiind oameni care s-au informat din mai multe surse şi au ales să vină la noi. Se observă cu precădere creşterea cererii de costume pe măsură şi nu numai de costume, cât şi cămăşi, pantaloni şi accesorii personalizate. Potrivit lui Alex Drăgan, clienţii din mediul de business schimbă cel puţin trei – patru costume pe an, însă există şi unii care îşi fac patru costume în fiecare sezon. Toţi au posibilitatea de a alege dintr-o piaţă a hainelor bespoke şi made to measure care câştigă din ce în ce mai mult teren – alături de Sarto made to measure se află şi Casa Frumoasă, Alexandru Ciucu, Tata şi Fiul, Tudor Tailors, Marsay şi mai mulţi jucători de talie mică.

  • Pizza Hut a lansat o linie de îmbrăcăminte, sub numele Hut Swag. Cum arată şi cât costă. Galerie FOTO

    Hut Swag este numele liniei de vestimentaţie create de lanţul de restaurante de tip fast-food Pizza Hut, originar din SUA, care a scos o gamă de şepci, tricouri, şosete, eşarfe şi ochelari, toate purtând imprimeuri cu felii de pizza. Pe lângă acestea, sunt disponibile şi lenjerii de pat şi skateboard-uri ce ilustrează diferite sortimente şi ingrediente care se regăsesc în pizza din meniul Pizza Hut.

    Pe articolele vestimentare ale colecţiei sunt scrise mesaje precum “Devoted to pizza”, “My pizza, my life” sau “Pizza is bae”, acestea fiind disponibile în mărimi de la S la XXL. Preţurile pentru şepci sunt de 14,99 sau 17,99 dolari, în funcţie de model, iar tricourile costă între 15,99 dolari şi 17,99 dolari, în vreme ce un hanorac ajunge la 34,99 dolari şi o pereche de colanţi costă 49,99 dolari. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Opinie Irina Markovits, consultant de imagine: Impactul vestimentaţiei în business

    Un lucru merită clarificat de la bun început: în absolut şi în ansamblul întregii noastre vieţi, ceea ce îmbrăcăm nici nu ne defineşte ca persoane, nici nu stabileşte valoarea noastră ca fiinţe umane. Imaginea noastră profesională, la fel ca reputaţia, cere timp pentru a fi construită, presupune eforturi de branding personal, de networking, de promovare şi dezvoltare permanentă, de stabilire a unor relaţii puternice cu clienţii, colegii, partenerii.

    Cu toate astea, o bună parte din impresiile celor din jur despre noi se bazează pe cum arătăm – implicit pe cum ne îmbrăcăm, în special când e vorba de un context profesional.
    Vestimentaţia, pentru că o simţim legată intrinsec de aptitudinile noastre de comunicare, influenţează (parţial) felul în care cei din jur reacţionează la prezenţa noastră. Aspectul nostru exterior le vorbeşte despre educaţie şi rafinament social, succes financiar, autoritatea deţinută, nivelul de încredere pe care îl pot avea în noi şi, nu în ultimul rând, despre cât de potriviţi suntem pentru angajare, promovare sau relaţionare profesională. În termeni mai simpli, îmbrăcămintea plus aptitudinile de comunicare pot influenţa dacă colegii, şefii sau partenerii de business vor da curs cererilor noastre, ne vor încredinţa informaţii importante, ne vor permite acces la factorii de decizie, ne vor plăti un anume salariu sau onorariu, ne vor angaja sau ne vor cumpăra produsele sau serviciile.

    Acest tip de conexiuni şi asocieri mentale este legat strict de sfera de business. Suntem mai dispuşi să oferim bani (donaţii către o cauză caritabilă, bacşişuri) sau informaţii unei persoane străine când înfăţişarea acesteia inspiră încredere. Dacă aţi făcut vreodată parte din publicul unei piese de teatru la repetiţii cu şi fără costume, aţi observat transformările miraculoase care au loc atunci când un actor îmbracă hainele personajului său.

    Revenind la contextul profesional, nu fiecare zi de lucru cere atenţia, timpul sau bugetul necesar unei ţinute business „ca la carte”. Culturile organizaţionale variază, definiţia vestimentaţiei business s-a modificat substanţial în ultimii ani, iar ţinuta profesională are înţelesuri diferite în funcţie de industrie, de nivelul de interacţiune cu publicul, de audienţa căreia i se adresează. În unele companii, nivelul de eleganţă al vestimentaţiei profesionale este lăsat la latitudinea angajaţilor, în altele codul intern specifică repere stilistice clare. 

    Profesiile care cer un nivel ridicat de încredere şi confidenţialitate între client şi companie, cele în care se lucrează cu proceduri standard şi se doreşte transmiterea unui mesaj de autoritate, stabilitate, rigurozitate, competenţă – cum este cazul avocaturii corporate, consultanţei la nivel înalt, finanţelor, asigurărilor – au un cod vestimentar conservator, iar reprezentanţii poartă costume în culori închise, taioare elegante, culori neutre şi, în general, adoptă ţinute business clasice. În cazul antreprenorilor şi freelancerilor, garderobele li se mulează pe specificul domeniului de activitate, iar cei care sunt în industrii creative sau au profesii artistice au o mai mare libertate de expresie vestimentară. 

    De fapt, pentru că purtarea costumului nu mai este obligatorie, opţiunile disponibile pot da uneori naştere unor alegeri discutabile. Un consultant de business mi-a mărturisit: „Am impresia că lumea înţelege greşit conceptul de «business casual», îl traduce prin «pot îmbrăca aproape orice la birou». Cei mai mulţi dintre angajaţii clienţilor mei dau dovadă de bun gust şi bun simţ în alegerea hainelor pentru birou… dar am văzut şi suficiente expresii deloc subtile ale lipsei de bun gust vestimentar, chiar în întâlniri importante“.

    Aşadar, indiferent de domeniu, un „fir roşu” ar trebui să existe: ţinutele de birou trebuie să transmită profesionalism şi credibilitate, să fie o stenogramă a standardelor firmei respective. Sigur, comoditatea încurajează eficienţa şi productivitatea, însă la birou piese vestimentare din categoria jeanşi strâmţi sau sfâşiaţi, hanorace, încălţăminte sport, bluze din dantelă, pulovere scămoşate comunică mesajul unei persoane care nu îşi ia foarte în serios profesia şi atribuţiile profesionale.

    Nu în ultimul rând, echilibrul între propriile preferinţe stilistice şi standardele vestimentare ale unui context este un semn de respect faţă de cei prezenţi şi faţă de situaţie în sine. Ne putem modifica ţinutele în funcţie de circumstanţe. Spre exemplu, directoarea unei cunoscute agenţii de PR iubeşte moda şi se îmbracă ca o adevarată fashionistă, dar doar în anumite situaţii. În întâlnirile cu clienţi de business dintr-un domeniu conservator, se transformă: dispar pantofii stiletto metalizaţi, rochiile asimetrice cu design modern, topurile supradimensionate; acestea sunt înlocuite de rochii moderne cu alură profesională, pantaloni ţigaretă negri, sacouri bleumarin cambrate şi bluze rafinate. Întrebând-o care este motivul transformărilor, mi-a răspuns: „Succesul pentru care mă îmbrac este şi cel al clientului meu“.


    Irina Markovits ( Style coach & consultant de imagine, www.stylediary.ro)
     

  • Doi antreprenori din Moldova vând pijamale în valoare de 2,75 milioane de euro

    După doi ani în care au produs pulovere, doi antreprenori din Moldova şi-au orientat afacerea pe nişa producţiei vestimentaţiei de interior. 20 de ani mai târziu, Sofiaman controlează o reţea cu opt magazine, cu afaceri de aproape 3 milioane de euro şi cu planuri de ieşire în afara graniţelor.

    Sofiaman a fost înfiinţată în anul 1994, în Bacău, de antreprenorii Mihai Mihăiliasa, fost cadru militar, şi Teodora Mihăiliasa, de profesie învăţătoare. Timp de doi ani, afacerea de familie a fost axată pe producţia de pulovere, iar în anul 1996, odată cu relocarea în Târgu-Neamţ, antreprenorii au decis să treacă la producţia de articole de îmbrăcăminte de interior. „În anii următori, businessul Sofiaman a crescut constant, începând cu extinderea colaborării cu partenerii şi continuând cu deschiderea de magazine proprii în centre comerciale din întreaga ţară“, spune Florin Cucu, directorul general al Sofiaman, care s-a alăturat afacerii în 1999, cu scopul dezvoltării mărcii.

    Antreprenorii au început să comercializeze produsele prin vânzarea către distribuitori, ajungând la acoperire naţională în 2003. Trei ani mai târziu au deschis primul magazin Sofiaman, în Iaşi, în centrul comercial Moldova Mall. În 2008, au mutat producţia într-o nouă fabrică, cu o capacitate de peste 1.500 de unităţi/zi, iar în acelaşi an au deschis primul magazin outlet Sofiaman din Bucureşti, cât şi magazinul Sofiaman din Grand Arena Berceni. Compania a ajuns să producă producă anual peste 400.000 de articole de vestimentaţie de interior, îmbrăcăminte de noapte, lenjerie intimă, articole pentru bebeluşi şi copii, cât şi tricouri casual de bărbaţi şi bluze de damă.

    Toate sunt comercializate în reţeaua de opt magazine proprii din Bucureşti, Iaşi, Târgu-Neamţ, Suceava, prin cele două magazine deschise în sistem de franciză, printr-un magazin online, cât şi prin intermediul a peste 300 de unităţi ale distribuitorilor. Circa 14% din producţie ajunge în afara graniţelor prin exporturi în ţări precum Slovenia, Croaţia, Cehia, Slovacia şi Spania. Printre cele mai recente investiţii făcute de companie se află deschiderea magazinului Sofiaman din Mega Mall, obiectul unei investiţii de circa 100.000 de euro, şi relocarea magazinului din Polus Center Cluj, în urma unei investiţii de 80.000 de euro. „Afacerea a pornit cu cinci angajaţi, iar în prezent numărul lor a ajuns la 170, dintre care 120 lucrează în producţie. Pe lângă aceştia, se mai adaugă alţi 100 de angajaţi în alte fabrici partenere“, descrie Cucu evoluţia afacerii prin prisma numărului de angajaţi ai companiei.

    Cea mai mare investiţie realizată de companie, de circa 650.000 de euro, a fost făcută în intervalul 2007-2008 şi a avut ca obiect retehnologizarea fabricii şi modernizarea procesului de fabricaţie.

    Sofiaman a înregistrat creşteri constante, chiar şi pe timp de criză, evoluând de la o cifră de afaceri de circa 1,5 milioane de euro în 2009, la venituri de  de 2,5 milioane de euro în 2015, iar anul acesta vor înregistra de o creştere de circa de 10%, ajungând la 2,75 milioane de euro, potrivit lui Florin Cucu, directorul general al companiei. În ce priveşte planurile de extindere a mărcii, acestea vizează creşterea reţelei de magazine, atât în mod direct, cât şi în sistem de franciză şi prin magazinul online. De asemenea, antreprenorii şi-au propus ca în viitorul apropiat să se îndrepte şi către pieţele externe şi să deschidă cel puţin un magazin în străinătate. „Concomitent cu planurile de extindere, intenţionăm şi o creştere a capacităţii de producţie şi diversificarea ofertei cu produse noi“, spune directorul general al Sofiaman.

     Exporturile de textile, îmbrăcăminte şi încălţăminte sunt a doua industrie din România după cea auto ca aport la exporturile totale ale României, în valoare de 52 de miliarde de euro, reprezentând aproximativ 10% din acestea (circa 5,7 mld. euro) – producătorii români ce produc în sistem lohn, cât şi fabricile achiziţionate de străini pe piaţa locală sunt principalii factori care determină această valoare. Pentru zona Moldovei, ultima la capitolul investiţii străine atrase, industria confecţiilor şi încălţămintei reprezintă principalul motor de creştere. Sofiaman face parte dintr-un domeniu dominat atât în Neamţ, cât şi la nivel naţional de Rifil, liderul pieţei producătorilor de textile şi articole de îmbrăcăminte, cu o cifră de afaceri de peste 300 de milioane de lei la un număr mediu de 705 salariaţi, şi Yarnea, cu o cifră de afaceri de 162,5 milioane de lei şi un număr mediu de 382 de salariaţi anul trecut, potrivit celor mai recente informaţii publicate pe site-ul Ministerul de Finanţe. Atât Yarnea, cât şi Rifil sunt companii private cu capital italian, Rifil fiind de altfel prima societate cu capital străin înfiinţată pe piaţa locală.


     

  • Obiect vestimentar apărut de mai bine de o sută de ani revine la modă

    Apărut de mai bine de o sută de ani şi utilizat de multe ori de cei sau cele care îl purtau pentru a da impresia că au o cămaşă sau o bluză pe sub haină, plastronul revine la modă în această toamnă, scrie Wall Street Journal. Rolul lui însă, susţin experţii în modă, nu mai este deloc cel iniţial, de a proteja cămaşa, care, având o parte detaşabilă mai uşor de întreţinut, rezistă mai mult, ci de a completa o ţinută fără ca persoana care o poartă să pară prea gros îmbrăcată.

    Apreciat şi de fotografii de celebrităţi pentru că le oferă o soluţie uşoară la situaţiile în care o jachetă nu cade suficient de bine pe o vedetă, plastronul se regăseşte deja de ceva vreme în colecţiile unor designeri, în timp ce alţii abia încep să-l propună ca articol vestimentar. Firma CeCe Toppings din New York propune, de exemplu, plastroane încheiate până în gât, care imită cămăşi şi bluze clasice, cu diverse imprimeuri sau modele, numindu-şi însă produsele ”gulere„ şi sugerând purtarea lor cu pulovere la baza gâtului sau cu anchior. Veronica Bear, o companie de articole vestimentare de lux, propune o serie de plastroane mai sport, care amintesc de hanorace sau de cămăşi de blugi, cumpărătorii putând să adauge un plus de eleganţă unei jachete sau să pară că poartă o ţinută mai relaxată în funcţie de plastronul ales. Colecţia de primăvară 2016 a companiei are chiar şi plastroane de satin.

    Nici creatorul Michael Kors nu s-a lăsat mai prejos, prezent`nd n acest an o gamă de plastroane elegante care pot fi purtate cu pulovere sau pe sub rochii fără m`neci.

  • Casa Frumoasă anunţă deschiderea unui nou magazin de lux, în 2015

    Casa Frumoasă, este primul magazin multi-brand deschis pe piaţa autohtonă în urmă cu 18 ani, în domeniul vestimentaţiei masculine şi feminine de lux atât Ready to Wear, Made-to-Measure, în ediţii limitate, dar şi serviciilor exclusiviste VIP: personal shopper, style advice, sesiuni private de shopping, servicii de primire personalizată, valet parking.

    Casa Frumoasă are patru magazine de lux, aproximativ 20 de brand-uri de top, 40 de angajaţi, 5.000 de stofe din care se pot realiza costume la comandă şi afaceri de peste două milioane de euro.

    Investiţiile pentru anul viitor vizează şi extinderea magazinului Casa Frumoasă de la Hotel Radisson Blu, cu un nou mix de brand-uri şi colecţii de fashion direct de pe catwalk. Noul fashion corner va aduce brand-uri precum Fausto Puglisi, Giambattista Valli, Antonio Berardi, Stella Jean, Stone Island şi Dalmine.

    Istoric Casa Frumoasă:

    •           1996: Primul magazin Scabal – Julia Kristensen aduce pe piaţa din România Scabal, cel mai mare producător de stofe de lux din lume şi oferă servicii Made-to-Measure.

    •           2000: Magazinul Scabal se mută în strada Polona

    •           2001: Se deschide al doilea magazin Scabal la J.W. Marriott Grand Hotel

    •           2003: Deschiderea magazinului franciza Elegance Boutique la J.W. Marriott Grand Hotel

    •           2004: Deschidere showroom Made-to-Measure Scabal în strada Frumoasă

    •           2005: Se lansează brand-ul Casa Frumoasa

    •           2007: Se deschide magazinul J.Kristensen la Hotel Radisson Blu

    •           2008: Se achiziţionează vila din Lascăr Catargiu în urma unei investiţii de aprox 5 milioane euro

    •           2009: Casa Frumoasă se mută în vila din bulevardul Lascar Catargiu

    •           2011: Inaugurarea restaurantului Veranda Casa Frumoasă; Magazinul Elegance se mută la Hotel Radisson Blu

    •           2012: Se deschide Casa Frumoasă la Hotel Radisson Blu

  • Casa Frumoasă anunţă deschiderea unui nou magazin de lux, în 2015

    Casa Frumoasă, este primul magazin multi-brand deschis pe piaţa autohtonă în urmă cu 18 ani, în domeniul vestimentaţiei masculine şi feminine de lux atât Ready to Wear, Made-to-Measure, în ediţii limitate, dar şi serviciilor exclusiviste VIP: personal shopper, style advice, sesiuni private de shopping, servicii de primire personalizată, valet parking.

    Casa Frumoasă are patru magazine de lux, aproximativ 20 de brand-uri de top, 40 de angajaţi, 5.000 de stofe din care se pot realiza costume la comandă şi afaceri de peste două milioane de euro.

    Investiţiile pentru anul viitor vizează şi extinderea magazinului Casa Frumoasă de la Hotel Radisson Blu, cu un nou mix de brand-uri şi colecţii de fashion direct de pe catwalk. Noul fashion corner va aduce brand-uri precum Fausto Puglisi, Giambattista Valli, Antonio Berardi, Stella Jean, Stone Island şi Dalmine.

    Istoric Casa Frumoasă:

    •           1996: Primul magazin Scabal – Julia Kristensen aduce pe piaţa din România Scabal, cel mai mare producător de stofe de lux din lume şi oferă servicii Made-to-Measure.

    •           2000: Magazinul Scabal se mută în strada Polona

    •           2001: Se deschide al doilea magazin Scabal la J.W. Marriott Grand Hotel

    •           2003: Deschiderea magazinului franciza Elegance Boutique la J.W. Marriott Grand Hotel

    •           2004: Deschidere showroom Made-to-Measure Scabal în strada Frumoasă

    •           2005: Se lansează brand-ul Casa Frumoasa

    •           2007: Se deschide magazinul J.Kristensen la Hotel Radisson Blu

    •           2008: Se achiziţionează vila din Lascăr Catargiu în urma unei investiţii de aprox 5 milioane euro

    •           2009: Casa Frumoasă se mută în vila din bulevardul Lascar Catargiu

    •           2011: Inaugurarea restaurantului Veranda Casa Frumoasă; Magazinul Elegance se mută la Hotel Radisson Blu

    •           2012: Se deschide Casa Frumoasă la Hotel Radisson Blu