S-au gasit diverse strategii: unele muzee accepta reclama
afisata pe cladirea care le gazduieste (cum ar fi reclama la Chanel
No. 5 de pe Musée d’Orsay) sau in apropierea ei, altele urmeaza a
primi fonduri in functie de numarul de vizitatori care le trec
pragul sau o reducere la facturile de utilitati cu conditia sa le
faca publicitate companiilor furnizoare. Nici masura cresterii
pretului biletului de intrare nu a fost uitata si nici reducerile
de personal. Afisarea de reclame pe cladiri istorice cunoscute in
toata lumea este insa criticata de arhitecti sau de unii directori
de muzee, cum a fost cazul publicitatii de pe Palatul Dogilor din
Venetia, pe motiv ca strica aspectul cladirii.
Cum multe muzee celebre sunt gazduite in vechi constructii
impunatoare, o problema mare o reprezinta costurile de intretinere
care, in conditiile economice de astazi, este dificil de rezolvat.
Conducerea institutiei muzeale din Palatul Versailles a luat
hotararea de a deschide mici hoteluri pe domeniul acestuia, dintre
care unul va fi gazduit intr-o cladire de secol XVII, ce va fi
restaurata pentru a primi turisti in conditii de lux.
Se mai ia in calcul si acordarea dreptului de folosire a
denumirii Versailles pentru game de ceasuri si alte produse de lux.
Aceeasi solutie o ia in calcul si Luvrul, care a recurs deja la
cresterea pretului biletelor, ca urmare a scaderii subventiilor, si
se afla in faza evaluarii de propuneri, printre care una venita de
la manufactura elvetiana Breguet.
O alta sursa de venit o reprezinta organizarea de turnee
internationale ale unor opere de arta de catre muzee, solutie
adoptata de Centrul Pompidou, care a castigat astfel aproape 1,5
milioane de euro anul trecut. Si Musée d’Orsay a trimis lucrari
impresioniste in turneu la San Francisco, Madrid si Nashville,
initiativa despre care spera sa-i aduca pana la 10 milioane de euro
pe durata celor trei ani cat va dura expozitia itineranta.