Tag: verdict

  • Zeci de persoane, inclusiv jurnalişti, au fost condamnate la MOARTE în Egipt pentru protestele din 2013

    Procesul în masă a fost aspru criticat de organizaţiile pentru drepturile omului, iar Amnesty International îl numeşte o “parodie grotescă a justiţiei”.

    Cei 739 de inculpaţi, care au inclus membri ai Frăţiei Musulmane, au fost arestaţi şi procesaţi pentru participarea la protestele care au avut loc în pieţele Rabaa al-Adawiya şi al-Nahda din Cairo faţă de înlăturărea lui Morsy.

    Protestele au culminat cu violenţe în masă, când forţele egiptene de securitate, sub comanda preşedintelui Abdel Fattah el-Sisi, au încercat să elimine mii de demonstranţi prin folosirea de arme automate, transportoare blindate şi buldozere militare. Sute de oameni au fost ucişi.

    Printre cei condamnaţi la moarte sâmbătă de Curtea Penală din Cairo s-au număraţi şi membri proeminenţi ai Fraţilor Musulmani Essam El-Erian, Mohamed Beltagy, Abdel-Rahman al-Bar şi Osama Yassin. Din cele 75 de persoane, 44 sunt în închisoare, iar 31 sunt fugari.

    Deşi verdictul este considerat definitiv, inculpaţii pot face recurs.

    Alţi 56 de inculpaţi au fost condamnaţi la închisoare pe viaţă, printre care Mohamed Badie, liderul Frăţiei Musulmane.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • PRIMA reacţie politică, după ce preşedintele a cerut DEMISIA premierului. Tăriceanu: Singurul în măsură să dea în verdict este Parlamentul/ Ce spune despre lipsa mandatului pentru vizita în Israel

    “Singurul în măsură să dea în verdict, după cum ştim, este Parlamentul. Parlamentul asigură controlul asupra Executivului, Parlamentul dă votul de încredere şi numai el poate să îl retragă. Preşedintele nu are nimic de a face cu această problemă. Preşedintele poate să ceară demisia premierului aşa cum orice cetăţean nemulţumit poate să ceară. Are aceeaşi valoarea, nici mai mare, nici mai mică. (…) Eu am văzut la nivelul guvernului o activitate foarte serioasă, am văzut în premierul Dăncilă un premier foarte implicat, foarte responsabil. Un om care stă, cântăreşte şi decide. Mie mi se pare că alegerea pe care am făcut-o desemnând-o pe doamna Dăncilă pentru funcţia de prim-ministru a fost o decizie foarte inspirată”, a spus Tăriceanu, la Antena 3.

    Călin Popescu Tăriceanu a făcut referire şi la declaraţiile preşedintelui Klaus Iohannis, cu privire la faptul că premierul Viorica Dăncilă nu a avut mandat pentru vizita oficială efectuată în Israel.

    “Ieri am auzit o afirmaţie cu totul şi cu totul nesusţinută de nimic. Vreau să îi atrag atenţia preşedintelui că un prim-ministru niciodată nu are nevoie de mandat pentru a face o vizită externă. Viorica Dăncilă, prim-ministru, vorbeşte în numele Guverneului şi în numele României. Nu este preşedintele singura voce care vorbeşte în numele României”, a mai spus Tăriceanu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisarul european care sperie giganţii. “Trebuie să-ţi susţii punctul de vedere, chiar dacă toată lumea crede că eşti un idiot”

    Nicio altă autoritate nu are puterea Margrethei Vestager de a urmări în justiţie evaziunea fiscală, de a lovi marile companii cu amenzi de miliarde de euro sau de a le forţa să-şi schimbe modelul de business. Prin supravegherea activităţilor comerciale din Europa, comisarul european antitrust Vestager este una dintre cele mai puternice femei de pe continent. O femeie care a înfruntat bărbaţii care conduc unele dintre cele mai puternice companii din lume.

    Iar ultimele sale acţiuni, cum ar fi amenda record dată Google, ar putea sugera că a dat de gustul sângelui coloşilor din Silicon Valley.

    Vestager nu s-a lăsat intimidată de spectacolul agresiv dat de Tim Cook, CEO-ul Apple, chiar în biroul ei, pe 21 ianuarie 2016, după cum povesteşte revista Wired. Şapte luni mai târziu îşi anunţa verdictul: facilităţile fiscale obţinute de Apple în Irlanda sunt ilegale, iar compania americană trebuie să dea înapoi statului irlandez taxe neplătite de 13 miliarde de euro, plus dobândă. A fost o decizie şoc pentru toată lumea.

    Vestager are cazuri deschise contra Amazon, Qualcomm şi Facebook, toate multinaţionale americane care fac istorie în industria tehnologiei.

    Danezei Vestager nici de ruşi nu i-a fost frică. Gazprom, companie rusească de stat şi cel mai mare exportator de gaze al lumii, a scăpat fără amendă într-un caz de abuz de poziţie dominantă pe piaţă, dar numai după ce a făcut concesii care în urmă cu câţiva ani erau de neconceput, scrie Politico. Gazprom, considerat de mulţi observatori un instrument de influenţă geopolitică al Kremlinului, a acceptat să joace în Europa după regulile UE, ba chiar să-şi prezinte contractele spre verificare agenţilor uniunii.

    Însă cazul cu care Vestager face istorie este amenda de 2,4 miliarde de euro dată Google, cea mai mare astfel de sancţiune impusă unei companii într-un caz antitrust. Crima companiei americane care deţine cel mai popular motor de căutare pe internet este de a favoriza unele dintre propriile servicii de shopping în defavoarea celor ale rivalilor. Decizia a fost o surpriză nu doar pentru Google sau companiile rivale, ci şi pentru oamenii din echipa lui Vestager care lucrau la caz. Politico a refăcut filmul vânătorii.

    Episodul începe cu un apel telefonic, într-o noapte de luni, de la Bruxelles. În California era trecut de vremea prânzului. La un capăt al liniei era Vestager, comisarul european al concurenţei. La celălalt capăt, Sundar Pichai, CEO-ul Google. Vestager i-a transmis sec că a doua zi, în aproximativ 12 ore, îşi va face publice concluziile: gigantul din Silicon Valley îşi manipulează rezultatele căutărilor pentru a-şi susţine în mod nejustificat propriile operaţiuni. Apelul telefonic transatlantic a fost primul anunţ oficial adresat Google că ancheta Comisiei Europene a fost finalizată, potrivit unor persoane din ambele tabere. Conversaţia a fost scurtă, ca pentru afaceri.

    Vestager i-a spus lui Pichai că a analizat argumentele companiei sale, însă va amenda Google. Ceea ce nu i-a spus a fost mărimea amenzii.

    Aceasta, împreună cu o copie a deciziei de 242 de pagini, vor fi furnizate abia a doua zi, cu doar câteva ore înainte ca Vestager să urce pe scenă în faţa publicului, marţi, la prânz.

    După o anchetă care a durat 2.401 de zile şi s-a încheiat după luni de planificare meticuloasă, Vestager era hotărâtă să nu lase pe nimeni să-i fure spectacolul.

    Anunţul de marţi va veni ca unul dintre momentele hotărâtoare ale carierei lui Vestager, moment în care ea şi UE îşi etalează autoritatea în faţa uneia dintre cele mai puternice companii din lume, după ani incertitudini.

    Chiar acum un an, cazul împotriva Google părea îngropat în birocraţia din Bruxelles. Comisia se chinuia să se lupte cu una dintre cele mai mari şi mai bogate companii din lume. Vestager a trebuit să-şi întărească poziţia cu un set nou de acuzaţii – o mutare pe care mulţi au considerat-o un semn de slăbiciune. Computerele sale se chinuiau să prelucreze tonele de date de la Google. Au existat şi semne de diviziuni interne în departamentul ei.

    Membri ai echipei lui Vestager au fost de atunci mult timp sub presiune intensă din partea comisarului pentru a aduce rezultate, lucrând ore lungi pentru a pune cap la cap unul dintre cele mai complexe cazuri din istoria anchetelor antitrust din UE. Şi au reuşit, fără a lăsa să se scurgă în afară prea multe informaţii despre progresul lor. Echipa comisarului are aproximativ 900 de membri.

    Luni, chiar înainte ca Vestager să discute cu Pichai, consilierii importanţi din Bruxelles ai Google nu ştiau că o decizie este iminentă. Au aflat doar din presă că un verdict care ar fi trebuit să vină la sfârşitul lunii iulie a fost devansat brusc pentru sfârşitul săptămânii, miercuri, apoi pentru marţi seara şi în cele din urmă pentru marţi la prânz. Consilierii nu au fost singurii lăsaţi să orbecăiască.

    Controlul strict al informaţiei exercitat de Vestager s-a extins şi asupra membrilor echipei sale. Cu o oră înaintea anunţului, dimensiunea amenzii era cunoscută doar unui grup restrâns de insideri apropiaţi ai comisarului – nu şi întregii echipe care a anchetat Google. Data anunţului a fost ţinută secretă pentru oficialii din divizia antitrust a lui Vestager care nu lucrau la caz.

    Rivalii Google – companiile care au adus cazul în faţa Comisiei – nu au avut nici ele mai multe informaţii. Mulţi dintre ei erau ocupaţi cu pregătirile pentru şedinţele viitoare programate cu anchetatori lui Vestager, consultări în care se aşteptau să ofere ultimele contribuţii înainte de anunţarea verdictului.

    Aceste întâlniri programate au fost doar una dintre multele direcţii greşite – voite sau nu – care au lăsat lumea să se scalde într-o mare de incertitudini în ceea ce priveşte intenţiile comisarului antitrust. În săptămânile de dinaintea deciziei, printre consilieri şi jurnalişti circulau zvonuri despre o amendă de puţin peste un miliard de euro.

    Vestager a reuşit chiar să păstreze închis robinetul cu informaţiile schimbate cu câteva săptămâni în urmă, atunci când s-a consultat cu autorităţile naţionale de protejare a concurenţei cu privire la verdict.

    În spatele cortinei, în biroul lui Vestager de la etajul 10 al clădirii Berlaymont, un fort al Comisiei, se făceau de luni întregi pregătiri pentru ziua cea mare. Un comunicator formidabil care pune un accent special pe pregătire, Vestager şi-a consumat săptămâni întregi ascultând interviuri cu înalţi oficiali, examinând punctele forte şi slabe ale cazului, trecând în revistă întrebări dintre cele mai dificile şi pregătind răspunsurile pe care le-ar da de pe podium.

  • Comisarul european care sperie giganţii. “Trebuie să-ţi susţii punctul de vedere, chiar dacă toată lumea crede că eşti un idiot”

    Nicio altă autoritate nu are puterea Margrethei Vestager de a urmări în justiţie evaziunea fiscală, de a lovi marile companii cu amenzi de miliarde de euro sau de a le forţa să-şi schimbe modelul de business. Prin supravegherea activităţilor comerciale din Europa, comisarul european antitrust Vestager este una dintre cele mai puternice femei de pe continent. O femeie care a înfruntat bărbaţii care conduc unele dintre cele mai puternice companii din lume.

    Iar ultimele sale acţiuni, cum ar fi amenda record dată Google, ar putea sugera că a dat de gustul sângelui coloşilor din Silicon Valley.

    Vestager nu s-a lăsat intimidată de spectacolul agresiv dat de Tim Cook, CEO-ul Apple, chiar în biroul ei, pe 21 ianuarie 2016, după cum povesteşte revista Wired. Şapte luni mai târziu îşi anunţa verdictul: facilităţile fiscale obţinute de Apple în Irlanda sunt ilegale, iar compania americană trebuie să dea înapoi statului irlandez taxe neplătite de 13 miliarde de euro, plus dobândă. A fost o decizie şoc pentru toată lumea.

    Vestager are cazuri deschise contra Amazon, Qualcomm şi Facebook, toate multinaţionale americane care fac istorie în industria tehnologiei.

    Danezei Vestager nici de ruşi nu i-a fost frică. Gazprom, companie rusească de stat şi cel mai mare exportator de gaze al lumii, a scăpat fără amendă într-un caz de abuz de poziţie dominantă pe piaţă, dar numai după ce a făcut concesii care în urmă cu câţiva ani erau de neconceput, scrie Politico. Gazprom, considerat de mulţi observatori un instrument de influenţă geopolitică al Kremlinului, a acceptat să joace în Europa după regulile UE, ba chiar să-şi prezinte contractele spre verificare agenţilor uniunii.

    Însă cazul cu care Vestager face istorie este amenda de 2,4 miliarde de euro dată Google, cea mai mare astfel de sancţiune impusă unei companii într-un caz antitrust. Crima companiei americane care deţine cel mai popular motor de căutare pe internet este de a favoriza unele dintre propriile servicii de shopping în defavoarea celor ale rivalilor. Decizia a fost o surpriză nu doar pentru Google sau companiile rivale, ci şi pentru oamenii din echipa lui Vestager care lucrau la caz. Politico a refăcut filmul vânătorii.

    Episodul începe cu un apel telefonic, într-o noapte de luni, de la Bruxelles. În California era trecut de vremea prânzului. La un capăt al liniei era Vestager, comisarul european al concurenţei. La celălalt capăt, Sundar Pichai, CEO-ul Google. Vestager i-a transmis sec că a doua zi, în aproximativ 12 ore, îşi va face publice concluziile: gigantul din Silicon Valley îşi manipulează rezultatele căutărilor pentru a-şi susţine în mod nejustificat propriile operaţiuni. Apelul telefonic transatlantic a fost primul anunţ oficial adresat Google că ancheta Comisiei Europene a fost finalizată, potrivit unor persoane din ambele tabere. Conversaţia a fost scurtă, ca pentru afaceri.

    Vestager i-a spus lui Pichai că a analizat argumentele companiei sale, însă va amenda Google. Ceea ce nu i-a spus a fost mărimea amenzii.

    Aceasta, împreună cu o copie a deciziei de 242 de pagini, vor fi furnizate abia a doua zi, cu doar câteva ore înainte ca Vestager să urce pe scenă în faţa publicului, marţi, la prânz.

    După o anchetă care a durat 2.401 de zile şi s-a încheiat după luni de planificare meticuloasă, Vestager era hotărâtă să nu lase pe nimeni să-i fure spectacolul.

    Anunţul de marţi va veni ca unul dintre momentele hotărâtoare ale carierei lui Vestager, moment în care ea şi UE îşi etalează autoritatea în faţa uneia dintre cele mai puternice companii din lume, după ani incertitudini.

    Chiar acum un an, cazul împotriva Google părea îngropat în birocraţia din Bruxelles. Comisia se chinuia să se lupte cu una dintre cele mai mari şi mai bogate companii din lume. Vestager a trebuit să-şi întărească poziţia cu un set nou de acuzaţii – o mutare pe care mulţi au considerat-o un semn de slăbiciune. Computerele sale se chinuiau să prelucreze tonele de date de la Google. Au existat şi semne de diviziuni interne în departamentul ei.

    Membri ai echipei lui Vestager au fost de atunci mult timp sub presiune intensă din partea comisarului pentru a aduce rezultate, lucrând ore lungi pentru a pune cap la cap unul dintre cele mai complexe cazuri din istoria anchetelor antitrust din UE. Şi au reuşit, fără a lăsa să se scurgă în afară prea multe informaţii despre progresul lor. Echipa comisarului are aproximativ 900 de membri.

    Luni, chiar înainte ca Vestager să discute cu Pichai, consilierii importanţi din Bruxelles ai Google nu ştiau că o decizie este iminentă. Au aflat doar din presă că un verdict care ar fi trebuit să vină la sfârşitul lunii iulie a fost devansat brusc pentru sfârşitul săptămânii, miercuri, apoi pentru marţi seara şi în cele din urmă pentru marţi la prânz. Consilierii nu au fost singurii lăsaţi să orbecăiască.

    Controlul strict al informaţiei exercitat de Vestager s-a extins şi asupra membrilor echipei sale. Cu o oră înaintea anunţului, dimensiunea amenzii era cunoscută doar unui grup restrâns de insideri apropiaţi ai comisarului – nu şi întregii echipe care a anchetat Google. Data anunţului a fost ţinută secretă pentru oficialii din divizia antitrust a lui Vestager care nu lucrau la caz.

    Rivalii Google – companiile care au adus cazul în faţa Comisiei – nu au avut nici ele mai multe informaţii. Mulţi dintre ei erau ocupaţi cu pregătirile pentru şedinţele viitoare programate cu anchetatori lui Vestager, consultări în care se aşteptau să ofere ultimele contribuţii înainte de anunţarea verdictului.

    Aceste întâlniri programate au fost doar una dintre multele direcţii greşite – voite sau nu – care au lăsat lumea să se scalde într-o mare de incertitudini în ceea ce priveşte intenţiile comisarului antitrust. În săptămânile de dinaintea deciziei, printre consilieri şi jurnalişti circulau zvonuri despre o amendă de puţin peste un miliard de euro.

    Vestager a reuşit chiar să păstreze închis robinetul cu informaţiile schimbate cu câteva săptămâni în urmă, atunci când s-a consultat cu autorităţile naţionale de protejare a concurenţei cu privire la verdict.

    În spatele cortinei, în biroul lui Vestager de la etajul 10 al clădirii Berlaymont, un fort al Comisiei, se făceau de luni întregi pregătiri pentru ziua cea mare. Un comunicator formidabil care pune un accent special pe pregătire, Vestager şi-a consumat săptămâni întregi ascultând interviuri cu înalţi oficiali, examinând punctele forte şi slabe ale cazului, trecând în revistă întrebări dintre cele mai dificile şi pregătind răspunsurile pe care le-ar da de pe podium.

  • Decizie BOMBĂ dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie! Verdictul aşteptat de ani buni e acum DEFINITIV

    „Respinge ca nefondat recursul declarat de intervenienţii în nume propriu Mititelu Gigi Adrian, Mititelu Liana Gabriela şi U Craiova S.A. împotriva deciziei nr. 441A din 08 iunie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a IV-a civilă. Irevocabilă” este decizia publicată vineri seară.

    Ce se precizează, printre altele, în decizia menţinută de ultima instanţă:

    “Clubul Sportiv Universitatea Craiova este continuatorul Clubului Sportiv din 1948”
    “Fotbal Club U Craiova SA şi intervenienţii Mititelu nu pot invoca cum că ar fi continuatori ai Clubului Sportiv Universitatea Craiova înfiinţat în 1948”.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Verdict final în cazul doctoratului procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi

    Consiliul General al CNATDCU a decis joi că Laura Codruţa Kovesi nu a plagiat în lucrarea sa “Combaterea crimei organizate prin dispoziţii de drept penal”, propunerea fiind de menţinere a titlului de doctor, a declarat preşedintele Comisiei de Ştiinţe Juridice a CNATDCU pentru MEDIAFAX.

    Membrii Consiliul General al CNATDCU au stabilit că nu există nereguli grave în lucrarea de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi.

    Mircea Adrian Bob, preşedintele Comisiei de Ştiinţe Juridice din cadrul CNATDCU, a declarat pentru MEDIAFAX că decizia a fost de păstrare a titlului de doctor.

    Comisia de Etică din cadrul Universităţii de Vest Timişoara a anunţat, pe 17 noiembrie, că 564 de rânduri din lucrarea de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi, numită “Combaterea crimei organizate prin dispoziţii de drept penal”, sunt similare cu alte surse, iar în ceea ce priveşte sesizarea făcută privind plagiatul, specialiştii au transmis că aceasta este parţial fondată. Sursa citată a mai arătat că au fost consultate toate documentele puse la dispoziţie de către autorii sesizării şi de către persoana vizată, verificând fiecare paragraf din teză ce face obiectul sesizării şi comparându-le cu sursele indicate de programul informatic iThenticate.

    Grupul de Investigaţii Politice (GIP) a anunţat că a sesizat oficial Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) în legătură cu teza de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Verdict în cazul doctoratului lui Kovesi, după ce profesorii de la Timişoara au găsit în teză 564 de rânduri „similare cu alte surse”

    Consiliul General al CNATDCU va vota astăzi raportul Comisiei de Ştiinţe Juridice referitor la acuzaţia de plagiat în cazul procurorului-şef DNA, Laura Codruţa Kovesi. Decizia de azi vine după ce Comisia de Etică din cadrul Universităţii de Vest Timişoara a anunţat, pe 17 noiembrie, că 564 de rânduri din lucrarea de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi sunt similare cu alte surse, iar în ceea ce priveşte sesizarea făcută privind plagiatul, specialiştii au tranmis că aceasta este parţial fondată. Imediat după izbucnirea scandalului, întrebat despre acuzaţiile de plagiat aduse şefei DNA, preşedintele Klaus Iohannis a avut un mesaj tranşant: „Nu vreau să personalizăm discuţia pentru x sau z sau y. Cine a plagiat pleacă”.

    “Joi, Consiliul General al CNATDCU se va întâlni, iar unul dintre subiectele aflate pe ordinea de zi a şedinţei este votul asupra raportului referitor la acuzaţia de plagiat în ceea ce o priveşte pe doamna Kovesi. Raportul a fost trimis către Consiliul General, joi se va vota raportul. Membrii Consiliului General îşi vor da votul asupra raportului înaintat de Comisia de Ştiinţe Juridice”, a declarat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, Mirabela Amarandei, purtătorul de cuvânt al Ministerului Educaţiei.

    Comisia de Etică din cadrul Universităţii de Vest Timişoara a anunţat, pe 17 noiembrie, că 564 de rânduri din lucrarea de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi sunt similare cu alte surse, iar în ceea ce priveşte sesizarea făcută privind plagiatul, specialiştii au tranmis că aceasta este parţial fondată.

    “Având în vedere că teza de doctorat supusă analizei are 11.512 rânduri, cele 564 de rânduri, găsite ca fiind similare în raport cu sesizarea înregistrată la UEFISCDI nr. 2567/13.10.2016 cu alte surse, reprezintă un grad de similaritate de 4,9 %. În absenţa unui raport a unei comisii de specialitate, Comisia de Etică şi Deontologie Profesională din UVT îşi asumă în acest moment gradul de similaritate”, se arăta în comunicatul transmis de Comisia de Etică din cadrul Universităţii de Vest Timişoara.

    Sursa citată a mai arătat că au fost consultate toate documentele puse la dispoziţie de către autorii sesizării şi de către persoana vizată, verificând fiecare paragraf din teză ce face obiectul sesizării şi comparându-le cu sursele indicate de programul informatic iThenticate.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Autorul masacrului comis la un cinematograf din Colorado scapă de pedeapsa cu moartea şi va primi închisoare pe viaţă

    Decizia a fost luată vineri de către un juriu din Colorado, format din nouă femei şi trei bărbaţi, care, după şapte ore de deliberări, desfăşurate pe parcursul a două zile, nu au reuşit să ajungă la un verdict unanim privind pedeapsa cu moartea.

    James Holmes va primi, astfel, o condamnare la închisoare pe viaţă, fără posibilitate de eliberare condiţionată, potrivit BBC. Verdictul final urmează să fie pronunţat oficial într-o şedinţă ulterioară.

    Luna trecută, James Holmes, acum în vârstă de 27 de ani, a fost găsit vinovat de omucidere, în procesul în care este inculpat pentru 166 capete de acuzare. Juriul a respins, astfel, varianta unei pierderi temporare a sănătăţii mintale, invocată de apărătorii inculpatului.

    Pe 20 iulie 2012, James Holmes a pătruns într-un cinematograf din Aurora, periferia Denverului, şi a deschis focul asupra publicului în timpul unei proiecţii de noapte a filmului “Batman – The Dark Knight rises”, ucigând 12 persoane şi rănind alte 70.

    Masacrul de la Aurora a avut loc înaintea unui alt atac sângeros, pe 14 decembrie, la o şcoală elementară din Newtown, în statul Connecticut (nord-vest), în care au fost ucişi 20 de copii. 

     

  • Greşeala care l-ar putea costa pe Ponta totul. Informaţia a apărut în presa internaţională care dă un verdict dur

    Victor Ponta poate fi considerat, din multe puncte de vedere, un premier atipic, cu o ascensiune politică controversată. Nimeni nu şi-ar fi închipuit însă în urmă cu câţiva ani care va fi greşeala care ar putea să-l coste totul.

    Ieri, una dintre cele mai prestigioase publicaţii internaţionale a publicat pe larg o serie de informaţii referitoare la premier şi a dat un verdict dur: cariera sa ar putea fi terminată.

    Greşeala care l-ar putea costa pe Ponta totul. Ce informaţii au apărut în presa internaţională

  • DOSARUL Maternitatea Giuleşti: La cinci ani de la tragedie, magistraţii găsesc vinovaţii morali

    Familiile bebeluşilor şi-au căutat dreptatea în instanţă, chiar dacă au ştiut tot timpul că pedepsirea lor nu le va aduce copiii înapoi.

    O parte dintre ei au asistat, răbdători, la fiecare termen de judecată, la explicaţiile date instanţei de cei care au fost prezenţi la locul tragediei sau au ajuns la Maternitatea Giuleşti imediat după ce a izbucnit incendiul. Alţii nu au avut puterea de a retrăi acele momente.

    Toţi, însă, au aşteptat cu nerăbdare ca cineva să le spună de ce s-a întâmplat tragedia şi, mai ales, cine sunt cei vinovaţi pentru moartea sau rănirea bebeluşilor.

    Curtea de Apel Bucureşti a reuşit, joi, să răspundă cel puţin la cea de-a doua întrebare, prin condamnarea asistentei Florentina Cîrstea la doi ani şi două luni de închisoare şi a fostului manager Bogdan Marinescu la şase luni de închisoare cu suspendare, dar şi prin obligarea la plata unor daune de ordinul milioanelor de euro.

    Povestea tristă de la Maternitatea Giuleşti a început în seara zilei de 16 august 2010, când un incendiu a cuprins salonul de Terapie Intensivă nou-născuţi din cadrul Secţiei de Neonatologie a spitalului.

    Atunci au fost duşi la Spitalul “Grigore Alexandrescu” opt bebeluşi din secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă a Maternităţii Giuleşti, trei dintre aceştia decedând în zilele următoare, din cauza complicaţiilor. Alţi trei bebeluşi au murit chiar în incendiu. Două perechi de gemeni – doi băieţei şi un băieţel şi o fetiţă – şi o altă fetiţă au fost salvaţi de medicii de la Spitalul “Grigore Alexandrescu”.

    Incidentul a ajuns să fie anchetat de procurorii de la Parchetul instanţei supreme, iar după patru luni ei au reuşit să finalizeze cercetările şi să trimită dosarul la Judecătoria Sectorului 6, în 6 decembrie 2010. Procesul a început în 10 ianuarie 2011.

    În faţa judecătorilor au ajuns asistenta medicală Florentina Daniela Cârstea şi reprezentanţi ai Spitalului Clinic de Obstetrică şi Ginecologie “Panait Sârbu”, acuzaţi de ucidere din culpă şi vătămare corporală gravă din culpă.

    Fostul manager al unităţii sanitare Bogdan Marinescu, şeful serviciului tehnic Vasile Dima, şeful Secţiei neonatologie Adrian Ioan Toma şi electricianul Gigel Oprea au fost trimişi în judecată pentru neglijenţă în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.

    În ziua incendiului, potrivit planificării, asistenta medicală Florentina Daniela Cîrstea era de serviciu la salonul de Terapie Intensivă nou-născuţi al Secţiei neonatologie, pe o tură de 12 ore.

    Oamenii legii au ajuns la concluzia că asistenta nu şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu stabilite în fişa postului, în sensul că nu a supravegheat în permanenţă nou-născuţii aflaţi în salonul de Terapie Intensivă. Astfel, la ora 18.24, a părăsit în mod nejustificat salonul, lipsind aproximativ 12 minute, ceea ce a făcut imposibilă sesizarea momentului izbucnirii incendiului şi luarea măsurilor de evacuare a nou-născuţilor.

    Din expertiza tehnică a rezultat că incendiul a izbucnit din cauza supraîncălzirii elementelor de contact ale ştecărului montat pe cablul de alimentare cu energie electrică al aparatului de aer condiţionat.

    Ulterior, magistraţii de la Judecătoria Sectorului 6 au stabilit că nou-născuţii de la Maternitatea Giuleşti nu au putut fi evacuaţi imediat după izbucnirea incendiului din cauză că asistenta a fost plecată după şerveţele igienice, ca să meargă la toaletă.

    “În ceea ce priveşte motivul pentru care inculpata a părăsit salonul Terapie Intensivă şi activităţile pe care le-a efectuat în salonul Cezariene, potrivit declaraţiilor martorei M. D. şi ale inculpatei Cîrstea, aceasta din urmă a venit în salonul Cezariene şi i-a solicitat martorei şerveţele igienice pentru a merge la toaletă. Totodată, din orele afişate pe înregistrări, instanţa reţine că inculpata Cîrstea Florentina Daniela a rămas în acest salon timp de patru minute, durată ce este considerabil mai mare decât cea necesară pentru a lua şerveţele igienice. Mai mult, chiar inculpata a declarat: «În salonul de cezariene se afla M. D…şi i-am spus că urmează să vină finul meu, în jurul orelor 19.15, să ne ducă la domiciliile noastre»”, se arată în motivarea instanţei care în 9 iulie 2013 a condamnat-o pe asistenta Florentina Cîrstea la doi ani şi două luni de închisoare cu executare.

    De altfel, asistenta nu a fost singura condamnată în primă instanţă pentru tragedia din 16 august 2010.

    Şeful Serviciului tehnic Vasile Dima a fost şi el condamnat, primind o pedeapsă de doi ani şi opt luni de închisoare cu suspendare, iar electricianul Gigel Oprea a fost condamnat la doi ani de închisoare.

    Fostul manager al Spitalului “Panait Sârbu”, profesorul Bogdan Marinescu, a primit o amendă penală de 6.500 de lei, iar şeful Secţiei neonatologie, medicul Adrian Ioan Toma, a fost achitat.

    Maternitatea Giuleşti a fost condamnată la 400.000 de lei amendă penală pentru ucidere din culpă.

    Instanţa a mai stabilit ca Spitalul “Panait Sârbu” să plătească, în solidar cu asistenta Florentina Cîrstea, peste 4,3 milioane de euro victimelor incendiului din 2010.

    Când a aplicat aceste pedepse, instanţa a avut în vedere şi una dintre declaraţiile martorilor, conform căreia în timpul incendiului nu exista vreun reprezentant al spitalului care să dea indicaţii cu privire la gestionarea crizei.

    “În faţa salonului din care ieşea fum am observat o persoană de la pază care încerca să spargă uşa. La un moment dat, a venit inculpata Cîrstea, care a deschis uşa cu cardul de acces… Am încercat să scoatem fumul din salon, sens în care uşa de la salon a fost blocată cu o piesă de mobilier ca să nu se închidă, iar eu am spart geamul de deasupra scărilor de acces ca să se facă curent… La un moment dat, am încercat să folosim un hidrant din apropiere, însă din câte cunosc nu exista apă pe instalaţie. La un moment dat, l-am observat pe cel de la pază când încerca să stingă incendiul cu un stingător, însă mi-am dat seama că nu are cum să reuşească. Arăt că în acele momente nu era cineva din cadrul spitalului care să ne îndrume şi să ne spună cum să procedăm”, a declarat un martor, citat în motivare.

    Imediat după decizia din 9 iulie 2013, Maternitatea Giuleşti a anunţat că nu are bani să plătească în solidar cu asistenta Florentina Cîrstea daune de peste 4,3 milioane de euro în urma incendiului, neavând altă asigurare decât pe cea de malpraxis, care în 2010 era de 500.000 de euro.

    “În principiu, spitalul nu are bani disponibili pentru astfel de lucruri. Nu există bani pentru astfel de lucruri în spitalele de stat din România. Nu ştiu cum se va proceda. (…) Poate că spitalul poate fi închis, iar un expert judiciar sau lichidator să spună că spitalul este al celor care au câştigat procesul. Nu ştiu, vom vedea când va fi pronunţată decizia definitivă”, declara la acel moment purtătorul de cuvât al Spitalului “Panait Sârbu”, Doru Pană, pentru MEDIAFAX.

    Decizia Judecătoriei Sectorului 6 nu a fost definitivă, motiv pentru care a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

    Astfel, după 55 de luni de la tragedie, nici spitalul şi nici asistenta care nu a avut grijă de bebeluşi nu mai pot spera că vor scăpa de responsabilitatea penală a morţii a şase bebeluşi şi a rănirii altor cinci.