Tag: Verde de la americani

  • Verde de la americani

    Atunci cand vorbesti cu vreun entuziast autohton al Internetului sau chiar cu un proaspat imbogatit din online, aproape fara exceptie discutia se invarte in jurul atotputernicului dolar.

     

    Cu toate ca in topul general al investitiilor straine in Romania americanii ocupa doar locul 6, cand vine vorba de bani „aruncati“ pe piata online, ei sunt cei mai activi. Mai repede decat in alte industrii autohtone, in Internetul romanesc ei au reusit deja sa inchida cercul investitiilor.

     

    Nu e de mirare viteza cu care se misca, pentru o natiune care a inventat practic www-ul si care produce milionari pe banda rulanta din acest business. Asa ca, vrand-nevrand, noile generatii de entuziasti ai Internetului romanesc vor utiliza un sistem controlat de companii americane. De la inregistrarea domeniului si gazduirea site-ului pe un server pana la inscrierea lui in retele mai mari care aduc bani din publicitate si pana la tehnologia prin care se face livrarea catre consumatorul final. Fenomenul e usor explicabil, cel putin pentru cei proaspat intrati in sistem, care au descoperit ca pot face bani punandu-si cativa pixeli din site la dispozitia Google sau Yahoo! pentru reclame. Banii pe care ii castiga prin sistemul asa-numitelor „reclame sponsorizate“ sunt primiti in moneda americana, la fiecare click al unui vizitator pe reclamele de pe site-ul sau, Google sau Yahoo! platindu-i cativa centi. Dar banii adevarati nu aici sunt. Departe de mine gandul de a lua in derizoriu un fenomen care nu doar ca ii invata pe unii dintre noi sa simta mirosul banilor online, dar si contribuie la cresterea inca firavului Internet romanesc. Si unii, putini ce-i drept, adunand cent cu cent ajung la sfarsitul lunii sa numere castiguri de cateva mii de dolari. Acesti bani insa reprezinta mai putin de jumatate din pretul platit de companiile care isi fac reclama in acest fel, restul ajungand in conturile Google sau Yahoo! sau ale oricarui alt broker de publicitate online implicat.

     

    Raportarea la dolar pare cu atat mai curioasa cu cat incercam in mod constant sa ne declaram mai europeni decat suntem, iar topul investitiilor straine in Romania ii plaseaza pe americani mult in urma austriecilor, olandezilor sau francezilor. Si totusi, o privire de ansamblu este lamuritoare pentru interesul aratat modelului de business american. „Think big“ e un indemn inventat de americani, aceiasi care au inventat si Internetul. Alaturand cei doi termeni, americanii au descoperit de mult timp ceea ce noi stim mai mult din auzite, ca pe Internet se fac bani. Numai ca, inainte de a putea noi realiza, ne-am trezit ca in aceste afaceri deja nu prea mai este loc. Prin mai multe achizitii, incepand mai ales de anul trecut, companiile americane au reusit sa se infiltreze cu succes in mai toate domeniile care produc dolari din mediul virtual.

     

    Cea mai mare investitie a fost achizitia Astral, un produs integral al capitalismului romanesc, pentru care cei de la UPC au platit 420 de milioane in moneda americana. Principalul actionar la momentul achizitiei era AIG New Europe Fund, un fond american de investitii in economiile tarilor emergente din Europa, intrat in anul 2000 in actionariatul Astral. El a fost si cel care a imprimat miscarea strategica de la un simplu operator de televiziune prin cablu catre unul dintre cei mai puternici furnizori de servicii Internet. Prin aceasta achizitie, UPC, marca a Liberty Media, cel mai mare operator american de acest gen cu afaceri in afara Statelor Unite, devine unul dintre principalii furnizori care monetizeaza acum de pe urma cresterii numarului de abonati la servicii de Internet prin cablu.

     

    Pentru ca accesul la Internet fara fire va fi, probabil intr-un viitor nu prea indepartat, asigurat de cei de la Clearwire prin tehnologia WiMax. Saptamana trecuta compania a cumparat doua firme romanesti, AccessNet si Idilis, iar Clearwire a primit o infuzie de capital de 600 de milioane de dolari de la Intel Capital, fondul de investitii al cunoscutului producator, tot american, de procesoare. Cu cabluri sau fara, odata conectat la cea mai mare retea din lume, ajungi aproape inevitabil pe mana americanilor.

     

    Chiar si exceptand site-urile cu .com in coada, principalii proprietari de site-uri in limba romana au intrat tot in ograda americanilor. Exponentul este Netbridge, o retea de site-uri si servicii in care au investit cei de la fondul american New Century Holdings, prin doua vehicule financiare: Broadhurst Investments si Lindsell. Si recent a iesit la iveala adevarata dimensiune a implicarii Netbridge in Internetul romanesc. Aceiasi americani de la New Century Holdings detin pachete importante de actiuni si la grupurile concurente – jumatate din iMedia si 60% din Vodanet au fost cifrele vehiculate in ultimul timp pe piata.

     

    Practic, singurul grup Internet comparabil ca dimensiune cu NetBridge este in acest moment Neogen. Comparabil cu Netbridge, dar departe de trio-ul format de acesta cu iMedia si Vodanet. Pentru ca, de exemplu, doar reteaua de publicitate boom.ro detinuta de Netbridge aduna in jur de 70% din tot ceea ce inseamna reclama online. Aduna, pentru ca lucrurile probabil se vor mai schimba dupa plecarea recenta a fostului „numar unu“ al Netbridge, Orlando Nicoara, la divizia MediaPro Interactiv din grupul MediaPro.

     

    Toate aceste schimbari si achizitii inseamna pana la urma ca afacerile online romanesti au primit «ok-ul» american: „Americanii vor sa lucreze cu americani“, spunea saptamana trecuta intr-un interviu directorul Hostway Romania, Marius Ion. Iar Hostway pare sa fie veriga lipsa din lantul „trofic“ al Internetului autohton. Hostway a cumparat deja trei firme romanesti care i-au asigurat intrarea pe tot atatea piete. Compania americana poate acum sa inregistreze domenii, sa creeze si sa gazduiasca site-uri. Bine, bine si ce mai e romanesc in toata povestea asta? Cel putin ceva sau cineva. Cei sase milioane de romani care fac trafic pe site-uri. Si genereaza un business din ce in ce mai infloritor. The american way.