BusinessMagazin

Tag: veniturile bugetului

  • O problemă de care nimeni nu vrea să se atingă: Guvernul cheltuie 42% din toate veniturile bugetului pe salariile celor 1,25 de milioane de bugetari

    ♦ Un funcţionar public câştigă în România cu 56% mai mult decât salariul mediu pe economie ♦ România nu are cele mai mari cheltuieli din UE cu salariile bugetarilor ca pondere în PIB (9,8% anul trecut), dar are cea mai mare cheltuială cu acestea ca pondere în veniturile bugetare: 32% din PIB în 2019 ♦ Media europeană este de 22%.

    Salariul mediu net în primele zece instituţii din România, după numărul de angajaţi, este de circa 7.300 lei, aproximativ 1.500 de euro.

    Datele de la Finanţe arată că, în luna martie a acestui an, aparatul de stat număra 1,25 milioane de bugetari care au primit ca salarii egale cu 42% din veniturile bugetului consolidat. În 10 insituţii ale statului, printre care Parlamentul şi mai multe ministere, salariul mediu net este de 7.300 de lei pe lună, adică 1.500 de euro.

    În criza trecută, FMI a obligat România să-şi reducă anvelopa salarială pentru salariile bugetarilor de la 10% din PIB la 7% din PIB. Cu vremea, anvelopa salarială s-a întors la 10% din PIB şi, iată, situaţia este următoarea: guvernul nu are de gând să-şi pună în cap armata de votanţi, chiar de s-ar duce totul pe apa sâmbetei. Toată lumea fuge la stat, pentru că acolo salariile sunt ce nu poate fi visat în piaţa concurenţială, iar stresul păstrării jobului nu există. Pe când 1,2 milioane de oameni tremură pentru joburile lor, angajaţii statului nu au niciun stres – nici măcar pe acela că ar putea merge pe rând în şomaj tehnic, aşa cum a spus, iniţial, premierul liberal Ludovic Orban, cel care în urmă cu câţiva ani, pe când era în opoziţie, cocheta cu tăierea salariului minim, majorat de PSD, pe motiv că el este liberal şi susţine piaţa şi nu statul.

    Oana Botolan Datki, SEE managing partner al companiei cu activităţi în zona de resurse umane CTeam Human Capital, spune că un studiu al Willis Tower Watson, derulat în România, arată că media salarială în circa 250 de companii multinaţionale cu o cifră de afaceri de peste 75 mil. euro este de 6.700 de lei net pe lună, apropiată de media salarială din anumite instituţii ale statului. Spre comparaţie, salariul mediu net în România în luna martie era de aproape 3.300 de lei net.

    „Din studiul salarial la care participă în jur de 250 de companii multinaţionale din România, media salarială de la portar la director general ajungea la 6.700 de lei net lunar. Este interesant de observat că în aceste companii, în momentul de faţă, avem foarte multe domenii care au fost nevoite să apeleze la şomajul tehnic, urmând ca după acesta să fie nevoie să reducă din per­sonal”, a declarat Oana Botolan Datki.

    Oana Botolan Datki: Din studiul salarial la care participă în jur de 250 de companii multinaţionale din România, media salarială de la portar la director general ajungea la 6.700 de lei net lunar. Este interesant de observat că în aceste companii, în momentul de faţă, avem foarte multe domenii care au fost nevoite să apeleze la şomajul tehnic, urmând ca după acesta să fie nevoie să reducă din personal

    Ea spune că este vorba de companii a căror productivitate a scăzut uşor în această perioadă, însă angajaţii au depus un efort mai mare pentru a susţine rit­mul de lucru. „Vorbim de companii care au recurs la munca de la domiciliu, doar că această telemuncă a însemnat o productivitate de cel puţin 90%, adică oamenii muncesc zi-lumină, în week-end şi aşa mai departe. În aceste companii unde observăm că media salarială este similară cu cea din aceste instituţii, condi­ţiile sunt foarte dure în acest mo­ment”, a mai spus Oana Botolan Datki.

    Potrivit calculelor ZF, salariul mediu net în Senat este de aproximativ 10.000 de lei lunar. Estimările includ toate salariile din această instituţie. De asemenea, angajaţii Camerei Deputa­ţilor, în jur de 1.700, au un salariu mediu net de tot cam atât.

    Salariile din Ministerul Afacerilor Externe sunt, în medie, de 11.700 de lei net lunar.

    MAE are circa 2.200 de angajaţi. În Ministerul Finanţelor Publice se câştigă în medie 6.300 de lei net, în vreme ce în Ministerul Justiţiei un angajat câştigă lunar 8.000 de lei net în medie. Instituţiile au 25.000, respectiv aproape 17.000 de angajaţi.

    Cei mai mulţi angajaţi din instituţiile publice sunt în Ministerul Afacerilor Interne (MAI – 130.000 de angajaţi) şi Ministerul Educaţiei (290.000 de angajaţi). Media salarială netă în MAI este de 4.600 de lei net, iar la Educaţie de 3.710 lei lunar.

    În total, aparatul de stat numără aproximativ 1,25 mil. de salariaţi. Dintre aceştia, administraţia centrală are 802.000 de angajaţi şi administraţiile locale circa 445.000 de angajaţi.

  • O cădere a veniturilor bugetului cu 30% în aprilie şi o creştere a cheltuielilor cu 20% duce deficitul pe aprilie de la 3,4 mld. lei la 19 miliarde de lei

    Dimensiunea reală a crizei va fi vizibilă, în toată amploarea ei, în trimestrul al doilea din an, iar încasările bugetului general consolidat în luna aprilie vor fi turnesolul căderii.

    Pentru trimestrul al doilea, toate anticipările merg spre o cădere economică “cu do­uă cifre”. Ministerul Fi­na­n­­ţelor speră la o recu­pe­rare în a doua parte a anului, iar minis­trul de resort, Florin Cîţu, merge pe acest scenariu de întoarcere „V” a eco­­nomiei.

    „Merg pe acest scenariu de întoar­cere «V». Nu am până acum semne să îmi arate că nu este aşa. Com­panii din Ro­mâ­nia şi-au refăcut liniile de pro­duc­ţie pentru această perioadă. Sunt opti­mist că putem să revenim, poate la fel de pu­ternic cum am căzut acum”, a spus mi­nis­­trul la Digi 24, citat de Mediafax. Până atunci însă, realitatea este chiar mai rea decât se anticipa. Joi, 2 aprilie, Minis­te-rul Muncii a transmis că în şomaj tehnic au intrat peste 862.000 de persoane – ma­joritatea din industrie, comerţ şi ser­vic­­ii. În plus, 173.800  persoane ră­mă­se­seră complet fără job. Sunt, prin ur­ma­re, peste un milion de oameni într-o for­mă de şomaj, ceea ce înseamnă 20% din nu­mărul celor care, la finalul anului tre­cut, erau angajaţi cu contract de muncă.

    Aşa că veniturile statului vor scădea pe măsură. ZF a luat în calcul ipoteza scăderii cu 30% a veniturilor bugetului consolidat, în aprilie, şi rezultă din acest calcul o scădere de venituri de nouă miliarde de lei, doar din primele patru categorii de venituri bugetare – CAS, TVA, accize şi impozitul pe salarii şi venit. Legea bugetului pe 2020 prevede venituri pe acest an de 360 mld. lei, la o pondere a veniturilor în PIB de 32% şi o creştere a economiei de 4,1%.

    Liniar, veniturile unei luni trebuie să fie, în medie, de 30 de miliarde de lei.

     La o scădere de 30% a veniturilor în aprilie, acest lucru ar însemna un minus la buget de 9 miliarde de lei, minus care trebuie aco­perit, firesc, fie din împrumuturi fie din tăierea unor cheltuieli prevăzute la în­ce­put de an.

    Guvernul nu a anunţat însă o rectificare bugetară imediată. Aşa că deficitul bugetar prevăzut la început de an, la 3,6% din PIB (41 de miliarde de lei), se adânceşte puternic. Din nou, liniar, deficitul bugetar convenit în legea bugetului înseamnă un deficit lunar, deci şi în aprilie, de 3,4 miliarde de lei (0,3% din PIB). Dacă cheltuielile nu se reduc ca urmare a prăbuşirii veniturilor, atunci deficitul trebuie să crească cu 9 miliarde de lei, cât înseamnă golul din neîncasările prevăzute. Şomajul tehnic, în creştere, presupune cheltuieli ce nu fuseseră stabilite la început de an.

    La un milion de persoane în şomaj tehnic cheltuielile ajung la 4 miliarde de lei pe lună. Medicii, poliţiştii, cei aflaţi în linia întâi trebuie plătiţi suplimentar. Preşedintele Klaus Iohannis a spus joi că, pentru personalul medical din linia întâi, va exista un bonus de 500 de euro de persoană/lună. Acest efort poate însemna încă 3 miliarde de lei din care 2 miliarde pentru sectorul medical şi încă un miliard pentru MAI şi MAPN. Aşa că, de la un deficit bugetar pentru aprilie de 3,4 mld. lei cât era estimarea liniară iniţială, se ajunge la un deficit bugetar de 19 mld. lei ( 3,4 mld. lei deficitul iniţial, 9 mld. lei neîncasările la buget, 4 mld. lei ajutorul pentru şomaj tehnic, 3 mld. lei plata suplimentară pentru cei din prima linie, cadre medicale şi restul).Pe capitole bugetare, de la CAS s-ar putea pierde, în aprilie, 3 miliarde de lei, de la TVA 1,8 miliarde de lei, de la impozitul pe salarii şi venit 1,5 miliarde de lei şi de la accize 800 de milioane de lei.

    Ministrul finanţelor a spus că săptămâna viitoare va veni cu o estimare a deficitului calculat în lumina noilor realităţi. Dar nu a dat detalii despre eventuale reduceri de cheltuieli şi a exclus tăierile de salarii la personalul bugetar, dar şi concedierile în sistemul public.

    „Nu sunt luate în calcul astfel de variante (tăieri de salarii şi pensii – n.red.) în Ministerul Finanţelor Publice. Nu se discută astfel de proiecte în acest moment. Ne concentrăm pe a găsi resurse pentru a trece de această criză sanitară şi pentru a avea resurse pentru şomaj tehnic. Ştim că aparatul public este ineficient şi s-a folosit această perioadă pentru a-l eficientiza. La Ministerul Finanţelor s-a mişcat mult mai mult informatizarea. Dacă putem vedea o parte bună în această criză este aceasta: aparatul public se va informatiza rapid şi va fi mai eficient după această perioadă ”, a afirmat Cîţu.

    Ministrul de Finanţe spune că este „precaut” şi „prudent” în politica de finanţare pe care o adoptă Guvernul.

    „Nu sunt pesimist. Vom avea o estimare de deficit sătpămâna viitoare. Deificitul creşte pentru anul acesta, dar nu este o creştere dramatică. Am văzut estimări şi există o tendinţă de a exagera acest şoc şi de a-l extrapola pe toată perioada. Este un şoc pentru care avem doar două săptămâni impactul şi dacă am păstra capacitatea de producţie, să avem un şoc pozitiv la fel de puternic. Merg pe acest scenariu de întoarcere „V” a economiei. Nu am până acum semne să îmi arate că nu este aşa. Companii din România şi-au refăcut liniile de producţie pentru această perioadă. Sunt optimist că putem să revenim, poate la fel de puternic cum am căzut acum”, a spus ministrul, citat de Mediafax.