Tag: venit global

  • Janssen, compania farmaceutică a Johnson&Johnson Romania, investeşte local peste 1 milion de euro în cercetare şi dezvoltare

    Janssen activează în peste 100 de ţări din întreaga lume. Compania are 21 de centre de cercetare şi dezvoltare la nivel global, 8 dintre acestea fiind situate în Europa, Orientul Mijlociu şi Africa (regiunea EMEA) alături de 9 unităţi de producţie.

    La nivel global, în perioada 2009-2014, compania a lansat 14 medicamente noi, iar 11 dintre terapiile din portofoliul său sunt incluse pe Lista de Medicamente Esenţiale a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Totodată, planurile globale ale companiei Janssen vizează lansarea a 10 noi tratamente şi vaccinuri până în anul 2019. Toate aceste repere demonstrează angajamentul consistent al companiei pentru inovaţie, într-o industrie în care procesul de cercetare şi dezvoltare al unui tratament nou durează aproximativ 12 ani, iar costurile pot depăşi pragul de 1,25 de miliarde de dolari pentru o terapie.

    „Susţinem eforturile făcute de autorităţile din România în ultimii ani pentru a creşte accesul pacienţilor la terapii inovatoare şi ne-am exprimat disponibilitatea de a identifica împreună cu acestea soluţii sustenabile pentru a face posibilă actualizarea constantă a listei de medicamente compensate. Pe termen lung, ne propunem să continuăm investiţiile în aria onco-hematologiei pentru că dorim să aducem inovaţii pentru acele afecţiuni care afectează populaţii reduse de pacienţi şi pentru care, în acest moment, nevoia de tratament încă nu este acoperită. Ne dorim ca pacienţii români să beneficieze de aceleaşi oportunităţi în ceea ce priveşte accesul la medicamente precum orice alt cetăţean din Uniunea Europeană”, a declarat Christian Rodseth, Managing Director al Janssen România.

     Janssen susţine implementarea registrelor electronice de pacienţi, în special în domeniul oncologiei,  şi colaborează îndeaproape cu experţi şi lideri din domeniul sănătăţii. Aceste eforturi s-au concretizat în proiecte de succes în ţări precum Italia şi ar putea fi aplicate şi în România.

    Compania Janssen are o tradiţie de peste 60 de ani în domeniul neuroştiinţelor în care a schimbat paradigma terapeutică a schizofreniei datorită tratamentelor inovatoare orale şi injectabile cu eliberare prelungită cu ajutorul cărora pacienţii pot avea vieţi normale şi se pot reintegra în societate. La nivel local, potrivit datelor IMS- iulie 20174, Janssen este lider de piaţă în terapiile dedicate HIV/SIDA prin care este asigurată o mai bună aderenţă la medicaţie, tratamentul cancerului de prostată pentru care standardele terapeutice au fost actualizate după 20 de ani şi în tratamentul schizofreniei. De asemenea, Janssen este compania care a lansat primul medicament pentru tratarea tuberculozei multidrog-rezistente, în România fiind înregistrată cea mai mare rată de prevalenţă de la nivelul Uniunii Europene5.

     

  • Cine câştigă şi cine pierde din impozitul pe venitul global

    Dacă ne referim la angajat, acesta va primi o sarcină dificilă, aceea de a forma o gospodărie şi de a alege un gospodar şef. Acesta din urmă va fi responsabil cu contabilizarea tuturor veniturilor pe care le va declara, o dată pe an, consultantului fiscal. Declaraţia va trebui să fie făcută cu mare atenţie, pentru că, în cazul în care sunt înregistrate pierderi, acestea sunt încadrate la categoria evaziune fiscală, iar acea persoană riscă să fie pedepsită conform legislaţiei în vigoare pentru această infracţiune. Într-adevăr, angajatul va rămâne cu mai mulţi bani în mână, însă va trebui să economisească pentru a plăti impozitul în perioada în care va fi vizitat de consultantul fiscal.

    În ceea ce priveşte angajatorul, acesta nu ar trebui să fie extrem de afectat, întrucât el plăteşte impozitul care îi este impus de lege. Deci, se poate considera că, în această lege, angajatorul este un element neutru, după cum a explicat Gabriel Biriş, fost Secretar de Stat şi fost coordonator al Departamentului de Legislaţie Fiscală din Ministerul Finanţelor în guvernul Cioloş.

    De partea cealaltă, deşi se aşteaptă ca aceste măsuri să aducă un plus în ceea ce priveşte câştigurile statului, specialiştii în domeniul fiscal consideră că punerea la punct a unui mecanism funcţional care să susţină aceste modificări este nevoie de cheltuieli mari, de o regândire a Administraţiilor Fiscale şi, potrivit lui Sebastian Bodu, fost preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), administrarea acestui sistem va fi „horror”.

    Dar, să luăm pe rând fiecare parte pe care noua iniţiativă ar influenţa-o în momentul în care ar intra în vigoare şi să vedem cum apreciază specialiştii că se vor manifesta aceste schimbări generate de o eventuală schimbare a cotei de impozitare.

    1. Este angajatul avantajat de implementarea impozitului pe venitul global?

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info

  • Impozitul pe gospodării: Cum vor fi taxate veniturile din investiţii, dividende şi dobânzi

    Potrivit proiectului, care prevede modificarea Codului fiscal şi se află în lucru la Ministerul Finanţelor, veniturile din dividende ar urma să fie scutite de impozit. În prezent, această categorie de venit este impozitată cu 5%.

    Obligaţia calculării şi reţinerii impozitului pe veniturile sub formă de dividende revine persoanelor juridice, odată cu plata dividendelor, prevede actualul Cod Fiscal. Ceea ce înseamnă că după modificarea acestuia firmele care distribuie dividende (părţi din profitul realizat într-un an) nu vor mai avea obligaţia de a reţine la sursă impozitul pe dividende. Toate acestea se vor întâmpla, însă, în prima parte a anului 2019, când se vor calcula dividendele pe anul 2018.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Criminalitatea cibernetică a costat economia lumii 445 miliarde de dolari

    Suma nu este atât de mare precum cea înaintată de preşedintele SUA Barack Obama, care estimase daunele la 1 miliard de dolari, însă este suficient de mare pentru a compara pericolul cibernetic cu cel al traficului de droguri, relatează Boston Globe.

    “Este o problemă globală, însă facem prea puţin pentru a o combate”, a declarat James Lewis, unul din membri grupului.

    Raportul a fost finanţat de către compania McAfee, parte a grupului Intel, şi reprezintă primul demers de acest gen. Din analiză reiese că Statele Unite au pierdut 100 de miliarde de dolari, Germania 60 de miliarde şi China 45 de miliarde. Japonia, a patra economie a lumii, a raportat pierderi de 1 miliard, însă specialiştii sunt de părere că cifrele nu sunt reale.

    Grupul a definit trei segmente de risc: în primul rând, furtul dreptului de proprietate intelectuală. În al doilea rând, furtul de carduri de credit sau date financiare. Şi în al treilea rând, specialiştii s-au referit la spionajul economic, adică furtul datelor securizate ale companiilor care sunt apoi folosite în cadrul unor tranzacţii sau negocieri.