Tag: venit disponibil

  • Isărescu: De la creştere economică până la buzunarul oamenilor e drum lung. Venitul disponibil e cheia

    “Lumea se întreabă de ce avem creştere economică dacă nu se simte în buzunarele oamenilor? Putem să le explicăm că de la creştere economică până la buzunarul omului e ceva drum, e un drum lung şi că indicatorul care trebuie să fie folosit este venitul disponibil, ce rămâne omului în buzunar, după ce-şi plăteşte impozitele. Păi, dacă am început, în sfârşit, să ne plătim impozitele şi nu mai luăm salarii pe alte căi, avem mai puţin venit disponibil, nu?”, a spus Isărescu la conferinţa “Rolul pieţelor financiare nebancare în susţinerea creşterii economice”, organizată de Autoritatea de Supraveghere Financiară la ASE.

    Totodată, venitul disponibil se reduce odată cu rambursarea creditelor contractate de la bănci, guvernatorul arătând că intermedierea financiară a scăzut de la 40% la 30% din PIB, o reducere de 10 puncte procentuale a volumului de credite.

    Isărescu a făcut totodată referire la proiectul legislativ “Scade rata”, care ar fi permis uşurarea poverii debitorilor bancari în anumite cazuri şi care a fost abandonat, blamând în schimb, din nou, proiectul iniţiat de circa 150 de parlamentari împreună cu avocatul Gheorghe Piperea, care prevede ştergerea datoriilor de către bancă în cazul restituirii imobilului adus drept garanţie, în cazul incapacităţii de plată a creditului.

    “Ar trebui explicat de ce un program de uşurare a poverii rambursării creditelor bazat pe venitul disponibil a fost dat uitării, nu mai spune nimeni despre el. În schimb, apar tot felul de proiecte de uşurare, care nu fac altceva decât să descurajeze a la long creditarea, chiar s-o pună la pământ. Dar nu este loc mai bun să se discute decât la ASE (despre acest subiect – n.r.). Dacă s-ar discuta la Banca Naţională, mai mult decât s-a discutat, iar s-ar spune că suntem avocaţii băncilor, şi chiar că nu suntem”, a mai spus şeful BNR.

    În urmă cu două zile, guvernatorul a criticat acest demers în cadrul unei conferinţe la banca centrală, spunând că orice iniţiativă legislativă care prevede că debitorii băncilor pot restitui împrumuturile cu imobilele depuse garanţie pentru credite va descuraja total creditarea, întrebând cine va mai acorda finanţări imobiliare în aceste condiţii.

    “Referitor la ultimele iniţiative legislative, întreb şi eu public: cine va mai acorda credite imobiliare dacă se preconizează prin lege că rambursarea se va face în clădiri?! Această iniţiativă omoară din start creditarea viitoare. În consecinţă, soluţiile de tipul “credit după nevoi, rambursări după disponibilităţi” dezechilibrează balanţa între debitorii actuali şi viitori, nu are rost să-i împovărăm pe viitorii debitori cu greşeala din trecut şi prezent. Este subminată viabilitatea activităţii bancare”, afirma Isărescu marţi.

    Revenind la venitul disponibil diminuat, guvernatorul a punctat că oamenii nu pot trăi mai bine, chiar dacă salariul creşte, pentru că veniturile scad din moment ce efectuează plăţi mari pentru rambursarea creditului.

    “Deci trebuie ajutat, dacă vrem să crească consumul sustenabil, trebuie găsite formule de a menţine venitul disponibil prin restructurări viabile în domeniul creditului”, a menţionat şeful BNR.

  • Cine-i harnic şi munceşte: productivitatea, costul muncii şi sărăcia în Europa

    Ponderea populaţiei cu venituri mici care se confruntă cu astfel de dificultăţi variază între mai puţin de 10%în Germania şi Luxemburg la peste 40% în Italia, România, Slovacia şi Spania.

    Conform aceluiaşi buletin, angajaţii din România care lucrau în regim part-time în trimestrul al treilea 2014, cea mai recentă perioadă pentru care datele erau disponibile pentru toate ţările UE, aveau cel mai mare număr de ore lucrate pe săptămână (27,5 în medie), urmaţi de cei din Suedia (24,3 ore) şi Belgia (23,5 ore). În schimb, în privinţa orelor lucrate de angajaţii cu normă întreagă, clasamentul european este condus de Grecia (43,7 ore), urmată de Polonia (42,5 ore) şi Cipru (42,4 ore pe săptămână).

    În al patrulea trimestru 2014, unde datele sunt comparabile la criteriul costului forţei de muncă, scăderile cele mai mari ale costului unitar al forţei de muncă s-au înregistrat în Cehia (-5%), urmată de România (-4,4%) şi Slovenia (-3,4%). Din punctul de vedere al productivităţii muncii, avansurile cele mai mari au fost consemnate, în acelaşi interval, în România (5,6%), Letonia (4%) şi Slovenia (3,2%).