Actul normativ cere consultări publice cu privire la construirea unui terminal în afara lagunei, unde navele de pasageri de peste 40.000 de tone şi navele-container pot acosta fără să treacă prin faţa pieţei San Marco.
Între timp, navele mari trebuie să acosteze în portul industrial Marghera, departe de Grand Canal.
“Oricine a vizitat Veneţia în ultimii ani a fost şocat să vadă aceste nave, lungi de sute de metri şi înalte cît clădiri de apartamente, trecând prin locuri atât de fragile”, a declarat ministrul Culturii, Dario Franceschini.
Locuitorii de la Veneţia au cerut ani de zile guvernelor să interzică navele mari în lagună şi îngrijorările au fost sporite după ce Costa Concordia, o navă de 114.500 de tone s-a scufundat în largul insulei toscane Giglio în 2012, cu pierderea a 32 de vieţi.
În 2019, o navă de croazieră s-a ciocnit cu un doc şi o barcă turistică în Veneţia, în timp ce se apropia de un terminal de pasageri de pe canalul Giudecca, rănind patru persoane.
În 2013, guvernul de atunci a interzis navelor de peste 96.000 de tone să traverseze canalul Giudecca, dar ulterior o instanţă locală a anulat hotărârea.
În 2017, un alt guvern a încercat din nou să interzică accesul navelor mari, care trebuiau să acosteze la Marghera. Din nou, mai mulţi operatori de turism au reuşit să ocolească dispoziţia.
Înainte de pandemie, care a devastat industria croazierelor, Veneţia se număra printre principalele atracţii turistice din Italia, atrăgând peste 25 de milioane de vizitatori pe an.