BusinessMagazin

Tag: varstnici

  • Vela: Avem în analiză o relaxare a programului persoanelor de peste 65 de ani

    Ministrul de Interne, Marcel Vela, susţine că există în lucru o relaxare a programului persoanelor care au peste 65 de ani, el spunând că, odată cu venirea sezonului cald, „intervalul orar 11.00-13.00 nu este cel mai potrivit”.

    „Vreau să vă spun că avem în analiză o relaxare a programului persoanelor de peste 65 de ani. A venit şi căldura şi probabil intervalul orar 11-13 nu este cel mai nimerit. Va fi mutat mai în prima parte a zilei, coroborat şi cu faptul că la magazine în prima parte a zilei beneficiaţi de condiţii mult mai propice pentru a fi protejaţi, în sensul în care supermarketurile sunt igienizate, dezinfectate la primele ore”, a spus Marcel Vela, într-un videoclip postat pe pagina sa de Facebook, în care răspunde unor întrebări adresate de cetăţeni.

    Ministrul spune că există posibilitatea ca intervalul orar în care bătrânii pot ieşi din casă să fie mutat spre seară.

    „Evident luăm în calcul şi o nouă evaluare pentru un interval orar şi spre seară sau după-amiază”, a adăugat Vela.

  • Ursula von der Leyen: Este posibil ca persoanele în vârstă să fie izolate până la sfârşitul anului

    Este posibil ca persoanele în vârstă să fie izolate până la sfârşitul anului pentru a le proteja de coronavirus, a declarat sămbătă şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit cotidianului The Guardian.

    „Fără un vaccin, trebuie să limităm cât mai mult contactul cu persoanele în vârstă”, a declarat şefa CE pentru cotidianul german Bild.

    „Ştiu că este dificil şi că izolarea este o povară, dar este o problemă de viaţă şi de moarte, trebuie să rămânem disciplinaţi şi să avem răbdare”, a adăugat aceasta.

    „Copiii şi tinerii se vor bucura de mai multă libertate de mişcare mai devreme decât persoanele în vârstă şi cei cu condiţii medicale preexistente”, a spus şefa CE.

    Ea a mai spus că speră că un laborator european va dezvolta un vaccin până la sfârşitul anului.

    Pentru a se asigura că oamenii pot fi vaccinaţi rapid, autorităţile sunt deja în discuţii cu producătorii de vaccinuri pentru a se pregăti pentru o producţie la scară mondială, a adăugat von der Leyen.

  • Soluţiile deficitului de personal: să pregătim forţa de muncă a viitorului, să integrăm vârstnicii pe piaţa muncii şi să-i aducem înapoi acasă pe românii din alte ţări

    ♦ Relocarea oamenilor din regiunea Moldovei în Transilvania, importul de personal asiatic, angajarea deţinuţilor sau aducerea muncitorilor din satele aflate zeci de kilometri distanţă au fost soluţiile găsite de angajatorii din industrie la deficitul de personal ♦ Măsurile pompieristice au rezolvat problema angajatorilor, dar doar pe termen scurt ♦ Cum arată viitorul pieţei muncii?

     

    Piaţa muncii din România, care are circa 5 milioane de salariaţi la o populaţie de 19 milioane de persoane, va avea un deficit de peste 1 milion de angajaţi până în 2021, arată un studiu al firmei de audit şi consultanţă PwC.

    În ultimii ani, România a continuat să piardă sute de mii de români apţi de muncă prin migraţia externă, iar angajatorii au în­cer­cat să găsească soluţii pentru această pro­blemă prin diverse metode. Companiile din industrie au fost cel mai grav afectate, deoare­ce au nevoie de meseriaşi pentru a-şi putea onora comenzile primite de la clienţii mari din străinătate.

    „Deficitul de personal din industrie are pe deoparte o componentă numerică, bine cu­nos­cută, dar şi o componentă de formare profe­sională. Lipsesc muncitorii calificaţi, mai ales în zonele în care industria s-a dezvoltat accele­rat. Pe de altă parte, această problematică nu este unică în România şi poate fi întâlnită şi în alte ţări din zona noastră, ţări care s-au confruntat cu emigraţia masivă. Problema nu poate fi rezolvată de azi pe mâine şi nici din pix. Sunt soluţii care trebuie gândite în comun, între autorităţi publice şi locale şi angajatori. Rezultatele s-ar putea vedea în câţiva ani“, a explicat Raluca Pîrvu, business manager la BPI Group, companie de consultanţă în ma­nage­ment şi resurse umane.

    Companiile au fost inventive pentru aco­perirea nevoii de personal.

    Prima soluţie a fost asi­gurarea trans­portului angajaţilor aflaţi la câteva zeci sau chiar până la 200 de km distanţă de fabrică, soluţie implementată de mulţi ani încoace. Tot în anii trecuţi angajatorii au început să relocheze, prin firme de închi­riere de forţă de muncă în regim temporar, mii de oameni din satele din Moldova şi din Muntenia în zonele puternic industrializate din centrul şi din vestul ţării. Şi pentru că nu era suficient, unele firme au încheiat contracte de colaborare cu închisorile: în 2018, de exem­plu, peste 2.500 de deţinuţi au desfăşurat acti­vităţi lucrative remunerate, potrivit datelor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

    În prezent, la modă este aducerea de mun­citori din state asiatice precum Vietnam, Nepal, Filipine sau Sri Lanka. Numai în 2019 circa 30.000 de străini din state non-UE au primit acordul autorităţilor pentru a putea lucra în România.

    „Va trebui să se dezvolte accelerat struc­turi de învăţământ dual, în cooperare cu mediul industrial prezent pe plan local, astfel încât tinerii să înveţe o meserie şi să nu mai fie tentaţi să plece din ţară. De asemenea, anga­jatorii ar putea fi incitaţi fiscal şi sprijiniţi cu ade­vărat, prin simplificarea procedurilor lega­le, ca să poată angaja persoane inactive (tineri, şomeri vârstnici şi orice altă categorie care se află neocupată)“, a mai spus Raluca Pîrvu.

    La nivelul comunităţilor, a adăugat ea, au­to­ri­tăţile locale s-ar putea asocia ori ar pu­tea ac­ce­sa fonduri europene pentru a propune moda­li­tăţi de transport public, la preţ rezo­nabil, pentru cei ce doresc să muncească. În momentul de faţă, locuitorii din mediul rural au foarte puţine posibilităţi de deplasare către zonele urbane mai industrializate. Doar marii angajatori îşi pot permite să finanţeze rute de transport pentru muncitori, a spus Raluca Pîrvu.

    Aducerea de forţă de muncă non-comuni­tară reprezintă doar o parte a rezolvării defici­tului de forţă de muncă, câtă vreme românii din străinătate nu vor fi tentaţi să revină.

    Este o soluţie pe termen scurt şi mediu, cu costuri mari pentru angajatori. Pe termen mediu, s-ar putea să observăm că nici comu­ni­tăţile mai mici nu sunt pregătite să primească imigranţi fără o grijă prealabilă pentru buna lor integrare, aşa cum s-a întâmplat la Ditrău, a mai spus Raluca Pîrvu.

    Anul acesta, în comuna Ditrău din judeţul Harghita, localnicii s-au revoltat pentru că proprietarul unei brutării din comună a angajat doi oameni din Sri Lanka pe fondul lipsei de candidaţi, oamenii insistând că nu vor imigranţi în satul lor.

    În 2019, numărul de avize de muncă emise de Inspectoratul General pentru Imigrări a fost de aproape 30.000, aproape triplu faţă de anul 2018, aceştia fiind muncitorii din afara spaţiului european au primit aprobarea de a lucra pe teritoriul României.

    Cota de imigranţi care au voie să lucreze în România a crescut semnificativ în ultimii ani.

    Dacă acum 5 ani companiile puteau aduce maximum 5.000 de muncitori pe an din state non-UE, în prezent numărul maxim de persoane din state non-UE care pot veni să lucreze în România este de 30.000 pe an.

    Observăm că, din nou, autorităţile publice naţionale se spală pe mâini de problemă, pre­feră să se limiteze la a autoriza un număr de persoane străine să lucreze, fără însă a gândi politici de acompaniere a românilor ce ar vrea să se întoarcă acasă de exemplu, a adăugat Raluca Pîrvu.

    Companiile tot anunţă procese de auto­ma­tizare, iar unele se petrec deja. Acest lucru înseamnă că numărul de locuri de muncă noi va stagna, chiar dacă vor fi în continuare joburi vacante, datorită ratei mari de plecare a lucrătorilor angajaţi.

    Tipologia locurilor de muncă va evolua în următorii 5 ani, vom trece probabil de la un număr mare de locuri de muncă necalificate către un număr mai mic de joburi presu­pu­nând operarea maşinilor cu comandă nume­rică. De unde şi nevoia adaptării pregătirii persoanelor disponibile în piaţa muncii, a mai spus Raluca Pîrvu..

  • Ministerul Muncii propune prelungirea cu doi ani a programului privind căminele pentru vârstnici

    Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) a pus vineri în dezbatere publică un proiect de hotărâre a Guvernului pentru modificarea Hotărării Guvernului nr. 212/2011 pentru aprobarea programului de interes naţional “Dezvoltarea reţelei naţionale de cămine pentru persoanele vârstnice”, care prevede prelungirea acestuia cu încă doi ani, până în octombrie 2017, din cauza faptului că autorităţile locale nu dispun de fondurile necesare care să asigure funcţionarea acestor cămine.

    Programul de interes naţional a fost destinat susţinerii funcţionării căminelor pentru persoane vârstnice înfiinţate prin reorganizarea unor unităţi sanitare ineficiente, la acea dată Ministerul Sănătăţii luând decizia de a desfiinţa 67 de spitale, care nu au mai fost finanţate din fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

    “Cunoscându-se nevoia de îngrijire a persoanelor vârstnice, s-a estimat că majoritatea autorităţilor administraţiei publice locale care aveau în administrare unităţile sanitare menţionate, vor decide desfiinţarea acestora în condiţiile legii, precum şi reorganizarea lor prin înfiinţarea de cămine pentru persoane vârstnice prin hotărâre de consiliu local/judeţean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti”, se arată în nota de fundamentare care însoţeşte documentul pus în dezbatere publică.

    Iniţial, programul a fost aprobat cu un buget de 200.000.000 lei, luându-se în calcul standardul de cost pentru căminele pentru persoane vârstnice, revăzut în Hotărârea Guvernului nr.23/2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru serviciile sociale, respectiv de 1.411 lei/beneficiar/lună, raportat la capacitatea totală a spitalelor, pentru a perioadă de derulare de 33 de luni, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2013.

    După aproximativ trei ani de aplicare, prin H.G. nr.1027/2013, în decembrie 2013, programul a fost prelungit cu 22 luni, începând cu data de 1 aprilie 2011, dar nu mai târziu de 31 octombrie 2015 şi, în acelaşi timp, au fost extinse criteriile de eligibilitate pentru căminele pentru persoane vârstnice administrate de autorităţile administraţiei publice locale.

    De asemenea, bugetul total al programului a fost redus de la 200.000.000 lei la 100.000.000 lei, finanţarea fiind asigurată de la bugetul de stat, prin bugetul MMFPSPV care a asigurat totodată implementarea şi monitorizarea acestuia.

    Iniţiatorii documentului arată că până în prezent, prin program s-au finanţat cheltuielile de funcţionare a 19 de cămine pentru persoane vârstnice, în sumă totală de 51.023.823 lei.

    “La 30 septembrie 2015, capacitatea totală a celor 19 cămine finanţate este de 966 de paturi iar numărul efectiv de beneficiari a crescut progresiv, în luna septembrie 2015 fiind înregistraţi 889 de beneficiari cu sume plătite 1.139.853 lei”, se arată în nota de fundamentare.

    Prin acelaşi program s-au asigurat cheltuieli care privesc doar achiziţia de consumabile necesare îngrijirii personale curente, de orteze şi echipamente ortopedice, de echipamente şi dispozitive medicale, de recuperare locomotorie, de gimnastică medicală şi de întreţinere, precum şi de echipamente şi materiale necesare funcţionării atelierelor de terapie ocupaţională, a sălilor de gimnastică şi de recuperare funcţională, pentru oricare din căminele pentru persoane vârstnice din sistemul public, pentru creşterea calităţii vieţii beneficiarilor, în cuantum de 681.241 lei care se plătesc până la 30 octombrie 2015.

    Iniţiatorii proiectului de act normativ arată că, în prezent, autorităţile administraţiei publice locale întâmpină mari dificultăţi în asigurarea resurselor financiare din bugetele proprii necesare finanţării îngrijirii în regim rezidenţial a persoanelor vârstnice şi majoritatea primăriilor care beneficiază de finanţare din program s-au adresat în repetate rânduri MMFPSPV pentru a solicita prelungirea programului, astfel încât să nu fie nevoite să limiteze admiterea în cămine sau să le închidă.

    iniţiatorii documentului mai arată că principalele concluzii care au reieşit din monitorizarea programului indică o capacitate limitată a autorităţilor administraţiei publice locale de a asigura resursele financiare necesare asigurării funcţionării căminelor, în situaţia în care bugetele consiliilor locale nu sunt susţinute de transferuri cu această destinaţie din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată de la bugetul de stat, aşa cum se întâmplă în cazul centrelor rezidenţiale pentru persoanele cu dizabilităţi şi cele pentru copii, administrate de consiliile judeţene, dar şi o lipsă de experienţă a personalului de la nivelul autorităţilor locale în ce priveşte identificarea persoanelor vârstnice în nevoie şi informarea populaţiei asupra existenţei căminului, ceea ce a condus la întârzieri în ocuparea locurilor disponibile, chiar dacă sunt multe solicitări de internare neonorate; în această situaţie cresc şi costurile de îngrijire în cămin pentru celelalte persoane asistate.

    “În prezent, în România există un număr foarte mic de cămine pentru persoane vârstnice, raportat la numărul de persoane aflate la o vârstă înaintată, fără familie sau care trăiesc singure şi care, din cauza polipatologiei specifice vârstei a treia, devin dependente de ajutorul unui terţ, având nevoie de îngrijire şi supraveghere permanentă în regim rezidenţial. Conform Anuarului Statistic pentru anul 2014, la nivelul anului 2013, în România erau înregistrate 776.739 persoane vârstnice în vârstă de 80 de ani şi peste, acestea reprezentând grupa de vârstă cu cel mai înalt risc de dependenţă, în creştere cu aproximativ 32.000 faţă de anul 2013 şi cu 52.000 faţă de anul 2010. Astfel, la sfârşitul anului 2013, era înregistrat un număr total de 229 cămine publice şi private cu o capacitate totală de 9.825 locuri, din care 103 cămine publice cu 6.941 locuri şi 126 de cămine ale asociaţiilor şi fundaţiilor, cu o capacitate de 5.075 de locuri. Se estimează că numărul cererilor de admitere va înregistra o creştere rapidă în următorii ani, din cauza evoluţiei numărului persoanelor vârstnice care, urmare stării precare de sănătate, situaţiei socio-economice şi familiale, nu îşi mai pot asigura singure îngrijirea la propriul domiciliu”, se arată în nota de fundamentare.

    În acest context, MMFPSPV propune prelungirea perioadei de derulare a programului până la 79 de luni, calculată începând cu data de 1 aprilie 2011, dar nu mai târziu de 31 octombrie 2017, pentru eliminarea oricărui risc de închidere a căminelor finanţate din program, cu evitarea unor probleme majore în ce priveşte asigurarea îngrijirii beneficiarilor existenţi.

    Proiectul de act normativ va fi în dezbatere publică până în 26 noiembrie.

  • Apple vrea să salveze tabletele iPad cu ajutorul vârstnicilor

    În acest scop, Apple a încheiat un parteneriat cu IBM şi Japan Post pentru ca 5 milioane de iPad-uri să ajungă în posesia unor seniori japonezi până în 2020.

    Directorul general al Apple, Tim Cook, a făcut anunţul în această săptămână, într-un eveniment organizat special în acest scop, el explicând că programul va ajunge şi în multe alte ţări în care guvernele se confruntă cu problema îmbătrânirii populaţiei şi creşterea costurilor cu asistenţa medicală.

    Dispozitivele iPad vor fi prevăzute cu o serie de aplicaţii dezvoltate de IBM destinate bătrânilor, cum ar fi funcţii de comunicare şi aplicaţii medicale şi de monitorizare a stării de sănătate.

    Anunţul a fost făcut la câteva zile după ce Apple a raportat o scădere de 29% a vânzărilor de iPad-uri, la 12,6 milioane de unităţi, în trimestrul doi fiscal încheiat la 31 martie, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Scăderea a marcat al optulea declin trimestrial consecutiv al livrărilor de tablete iPad, de la 19,5 milioane de unităţi în al doilea trimestru din 2013, contrastând cu creşterea vânzărilor de iPhone-uri.

    La sfârşitul anului trecut, Apple a început să creeze o nouă piaţă pentru iPad, printr-un parteneriat cu IBM menit să aducă iPad-uri şi aplicaţi de business în companiile americane. În acest scop au fost create deja 22 de aplicaţii destinate unor 11 industrii, cu obiectivul ca numărul aplicaţiilor să depăşească 100 până la sfârşitul anului 2015. Totodată, cele două companii au dublat investiţiile în tehnologie destinată domeniului sănătăţii, având ca ţintă clienţii seniori.

    “Am subestimat complet disponibilitatea şi capacitatea vârstnicilor de a adopta tehnologia”, a declarat Rick Valencia, vicepreşedinte al Qualcomm Life.

    Potrivit unui studiu realizat de Pew Research în 2014, 60% dintre vârstnici din SUA utilizează Internetul, iar trei sferturi dintre aceştia o fac în fiecare zi. Aproximativ jumătate au declarat că dispun de Internet de mare viteză.

    Apple se prezintă drept o companie care se adresează tinerilor avizi de tehnologie, dar Gary Kaye, director la portalul Tech 50+, destinat preponderent persoanelor cu vârste de peste 50 de ani interesate de acest domeniu, a arătat că Apple ţinteşte de mai mulţi ani această piaţă, cu aplicaţii accesibile.

    Tim Cook a afirmat în timpul prezentării noului program că iPad este incredibil de intuitiv şi a dat-o ca exemplu pe Edythe Kirchmaier, care, la 107 ani, este cunoscută ca cea mai vârstnică utilizatoare de Facebook şi iPad.

    Tableta iPad este cea mai bună opţiune, între produsele Apple, pentru utilizatorii seniori întrucât este suficient de mare pentru a se putea citi pe ea, suficient de mică pentru a fi transportată şi suficient de inteligentă pentru a se conecta la Internet, a arătat Kaye.

    Ross Rubin, analist la Reticle Research, consideră că, deşi strategia Apple ar putea să fie insuficientă pentru a inversa tendinţa negativă a vânzărilor de iPad-uri, este totuşi un pas în direcţia bună, având în vedere creşterea ponderii vârstnicilor în populaţia mondială.

    Profitul net al Apple în trimestrul încheiat în luna martie a avansat cu 33%, la 13,6 miliarde de dolari, în timp ce veniturile grupului au urcat cu 27%, la 58 de miliarde de dolari. Veniturile Apple din vânzările de iPhone-uri au crescut de peste două ori, la 40,28 miliarde de dolari, depăşind aşteptările analiştilor, de 36,76 miliarde de dolari, dar încasările aduse de iPad au scăzut de la 7,61 miliarde dolari la 5,43 miliarde dolari.

  • INS: 1.853.000 de persoane de peste 50 de ani nu au avut niciun tip de pensie în trimestrul al doilea

    În al doilea trimestru al acestui an, 3.835.000 de persoane în vârstă de 50-69 ani care lucrau sau lucraseră până după împlinirea vârstei de 50 de ani au făcut obiectul anchetei “Tran­ziţia de la muncă la pensionare”, a precizat INS într-un comunicat de presă. Puţin peste jumătate (51,7%) dintre cele 3.835.000 de persoane care au făcut obiectul anchetei, respectiv 1.982.000, au beneficiat în trimestrul al doilea de un tip sau altul de pensie.

    Mai multe pe zf.ro