BusinessMagazin

Tag: VAROUFAKIS

  • CRIZA DIN GRECIA – Yanis Varoufakis: Noul plan de asistenţă financiară convenit cu creditorii nu va funcţiona

    “Acordul privind planul de asistenţă financiară nu va funcţiona”, a declarat Varoufakis, explicând că nu este singurul care are această opinie.

    “Ministrul Finanţelor, Euclid Tsakalotos, spune, într-o măsură mai mare sau mai mică, exact acelaşi lucru”, a adăugat Varoufakis.

    “Ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schäuble, a mers în Bundestag şi a spus pur şi simplu că acordul nu va funcţiona”, a insistat Varoufakis, care a demisionat pe 6 iulie din funcţia de ministru de Finanţe al Greciei pentru că nu a acceptat continuarea politicilor de austeritate.

    “Fondul Monetar Internaţional încearcă în mod disperat să susţină un program bazat pe o datorie suverană nesustenabilă… Toată lumea încearcă să aplice acest plan…”, a explicat Varoufakis.

    “Puteţi întreba pe oricine care ştie câte ceva despre situaţia financiară a Greciei şi vă va spune că acest acord nu va funcţiona”, a încheiat Varoufakis.

    Miniştrii Finanţelor ai statelor din zona euro se vor reuni vineri, la Bruxelles, pentru a dezbate şi, eventual, pentru a aproba acordul tehnic privind noul plan de asistenţă financiară destinată Greciei.

    Grecia şi reprezentanţii Grupului Bruxelles (Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional, Banca Centrală Europeană şi Mecanismul European de Stabilitate) au ajuns marţi dimineaţă la un acord tehnic asupra obiectivelor bugetare elene pe următorii trei ani. “Suntem aproape de un acord total. Rămân de stabilit detalii despre acţiuni prioritare”, a declarat Euclid Tsakalotos, ministrul grec al Finanţelor.

    Liderii zonei euro au ajuns, pe 13 iulie, la un acord cu partea elenă pentru negocierea unui al treilea program de asistenţă financiară, care să permită rămânerea Greciei în zona euro. Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE). Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi.

  • Alexis Tsipras îl apără pe Varoufakis: Poate că nu se pricepe la modă, dar nu a furat banii grecilor

    “Poate că domnul Varoufakis a făcut greşeli, toţi facem. … Îl puteţi acuza pentru acţiunile politice, pentru declaraţii, pentru gusturile vestimentare, pentru vacanţele în Aegina”, a spus Tsipras.

    “Dar nu îl puteţi acuza că a furat banii poporului grec sau că ar fi adus Grecia pe marginea prăpastiei”, a spus Tsipras.

    Curtea supremă de justiţie din Grecia a cerut Parlamentului anularea imunităţii deputatului Yanis Varoufakis, fost ministru al Finanţelor, acuzat de “înaltă trădare” după ce a dezvăluit informaţii despre un presupus plan secret de ieşire a ţării din zona euro. Potrivit ziarului Ekathimerini, solicitarea instanţei supreme a fost făcută după două plângeri împotriva deputatului Syriza (extremă-stânga). Una dintre plângeri a fost depusă de Apostolos Glenzos, primarul oraşului Stylida (centru) şi liderul partidului antisistem Teleia. O altă reclamaţie la Curtea supremă a fost făcută de un avocat, Panayiotis Giannopoulos. Cei doi îl acuză pe Yannis Varoufakis, care a demisionat din funcţia de ministru al Finanţelor pe 6 iulie, de “înaltă trădare” şi de daune aduse economiei Greciei.

    Suspendarea imunităţii parlamentare a deputatului Syriza este puţin probabilă, dat fiind că este în mod clar vorba de o activitate cu caracter politic. Yanis Varoufakis a dezvăluit că elaborase un plan de implementare a unui sistem paralel de plăţi, pentru a permite continuarea tranzacţiilor bugetare în cazul prelungirii măsurilor de control al capitalului bancar. Fostul ministru al Finanţelor susţine că nu era nimic ilegal în acest plan controversat.

    Premierul Greciei, Alexis Tsipras, a admis că Guvernul pe care îl conduce a elaborat planuri de urgenţă pentru eventualitatea ieşirii ţării din zona euro, dar a respins acuzaţiile conform cărora ar fi pregătit revenirea la drahmă. “Nu am elaborat niciun plan de ieşire a Greciei din zona euro, dar am avut planuri de urgenţă”, a declarat Tsipras în Parlament. “Dacă partenerii şi creditorii noştri pregătiseră un plan de scoatere a Greciei din zona euro, nu era normal ca noi să fi pregătit un plan de urgenţă?”, a argumentat Tsipras.

    Liderii zonei euro au ajuns, pe 13 iulie, la un acord cu partea elenă pentru negocierea unui al treilea program de asistenţă financiară, care să permită rămânerea Greciei în zona euro. Grecia şi-a asigurat restructurarea datoriilor şi finanţarea pe termen mediu în cadrul unei pachet în valoare de 86 de miliarde de euro care va permite ţării să rămână în zona euro. Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE). Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi.

     

  • Varoufakis: Reformele economice impuse de creditori Greciei vor eşua

    Parlamentul german a aprobat vineri deschiderea negocierilor cu Grecia, pentru un al treilea program de susţinere financiară în valoare de aproximativ 86 de miliarde de euro.

    “Programul va eşua indiferent cine îl va aplica”, a spus Varoufakis.

    Întrebat cât va dura programul, Varoufakis a replicat “deja a eşuat”.

    Varoufakis a demisionat la începutul lunii iulie, într-un gest considerat drept o concesie făcută miniştrilor de Finanţe din zona euro, cu care a intrat frecvent în conflict în timpul discuţiilor pentru un nou acord de finanţare a statului elen.

    Fostul ministru a arătat că premierul Alexis Tsipras, care a recunoscut că nu crede în programul de reforme, nu a avut altă soluţie decât să îl semneze.

    “A avut de ales între execuţie şi capitulare. A decis că soluţia optimă este capitularea”, a explicat Varoufakis.

    Premierul Tsipras a remaniat Guvernul, renunţând la mai mulţi miniştri care au votat în Parlament împotriva reformelor, în această săptămână, dar a optat să nu aducă în loc tehnocraţi sau membri ai opoziţiei.

    Drept rezultat, Tsipras va conduce miniştri care, ca şi el, nu cred în programul de reforme.

    Autorităţile elene trebuie să aprobe săptămâna viitoare noi măsuri de reforme, pentru a putea începe negocierile pentru noul program de salvare.

    Preşedintele Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem, a avertizat că negocierile nu vor fi uşoare, fiind posibil să dureze patru săptămâni.

    Guvernul grec a decis sâmbătă ca băncile să fie redeschise luni, iar limita săptămânală a retragerilor de bani va fi de 420 de euro.

    Separat, Consiliul European a aprobat un împrumut punte de 7 miliarde de euro pentru Grecia, care va proveni din fondul de urgenţă al UE.

    Grecia va putea astfel să plătească luni Băncii Centrale Europene şi FMI datorii în valoare de peste 4 miliarde de euro.

  • REPLICA lui Varoufakis, în The Guardian: “Germania nu-i va cruţa pe greci de DURERE, are un interes să ne distrugă”

    Grecia a devenit un stat insolvent în 2010, recunoaşte el, după care au apărut două opţiuni în vederea rămânerii în zona euro, şi anume opţiunea “sensibilă, pe care orice bancher decent ar recomanda-o – restructurarea datoriei şi reformarea economiei – şi cea toxică – oferirea unor noi împrumuturi unei entităţi falite, pretinzând că rămâne solventă”.

    Europa a ales-o pe a doua, punând băncile franceze şi germane expuse datoriei publice greceşti “mai presus de viabilitatea socio-economică a Greciei”, denunţă fostul ministru, recunoscând că o restructurare ar fi implicat pierderi din partea bancherilor.

    “Grijulii să evite să mărturisească în faţa parlamentarilor că cei care urmau să plătească din nou băncilor noi împrumuturi nesustenabile sunt contribuabilii, oficiali UE au prezentat insolvenţa statului grec ca pe o problemă de lipsă de lichidităţi şi au justificat «planul de salvare» drept «solidaritate» cu grecii”, acuză Varoufakis.

    “Pentru a pune transferul cinic al pierderilor private iremediabile pe umerii contribuabililor, ca un exerciţiu de “tough love”, Greciei – ale cărei venituri naţionale s-au micşorat cu peste un sfert şi din care urmau să fie plătite noile şi vechile datorii – i-a fost impusă o fişă de austeritate. Este necesară expertiza matematică a unui puşti de opt ani ca să-ţi dai seama că acest proces nu se putea termina bine”, scrie el.

    “Odată ce sordida operaţune a fost completă, Europa a obţinut automat alt motiv să refuze să discute restructurarea datoriei: acest lucru avea să afecteze buzunarele europenilor! Iar astfel au fost administrate doze tot mai mari de austeritate, în timp ce datoria creştea, obligându-i pe creditori să acorde împrumuturi şi mai mari, în schimbul unei austerităţi şi mai mari”, continuă el.

    “Guvernul nostru a fost ales să pună capăt acestei bucle nefericite; să ceară restructurarea şi să pună capăt austerităţii paralizante”, subliniază fostul ministru, adăugând că negocierile au ajuns în mult mediatizatul impas deoarece “creditorii continuă să respingă orice restructurare tangibilă a datoriei, insistând în acelaşi timp ca datoria noastră imposibil de plătit să fie plătită de cei mai slabi dintre greci, de copii lor şi de nepoţii lor”.

    Varoufakis dezvăluie că Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogrupului, l-a vizitat în prima sa săptămână de mandat pentru a-l pune în faţa unei alegeri dure, şi anume fie să accepte “logica” planului de salvare şi să renunţe la orice solicitări de restructurare, fie acordul de împrumut “crapă – repercusiunile nerostite fiind că băncile greceşti aveau să fie condamnate”.

    După cinci luni de negocieri se profila Grexitul, ieşirea Greciei din zona euro, scrie el.

    “Ameninţarea unui Grexit a avut o istorie scurtă şi agitată”, scrie fostul ministru, evocând faptul că i-a băgat în sperieţi pe bancheri în 2010, dar şi în 2012, “când ministrul de Finanţe al Germaniei Wolfgang Schäuble a decis că costurile Grexitului erau o «investiţie» care merită, ca modalitate de disciplinare a Franţei şi celorlalţi”.

    Atunci când Syriza a ajuns la putere, în ianuarie, “ca o confirmare a afirmaţiei noastre că «planul de salvare» nu avea nimic de a face cu salvarea Greciei (ci numai cu consolidarea Europei de Nord), o mare majoritate (a membrilor din cadrul) Eurogrupului – sub tutela lui Schäuble – a adoptat Grexitul fie ca rezultatul lor preferat, fie ca arma preferată împotriva Guvernului nostru”, continuă el.

    Grecii se tem, pe bună dreptate de ieşirea din uniunea monetară, recunoaşte fostul ministru, evocând însă retragerea fără dificultate a lirei sterline din Mecanismului european al ratei de schimb în 1992. Dar, “din nefericire, Grecia nu are o monedă pe care să despartă de euro”, contină el, adăugând că ţara sa a adoptat euro. “o monedă străină integral administrată de către un creditor ostil restructurării datoriei nesustenabile”. “Pentru a ieşi (din zona euro), ar fi fost necesar să creăm o nouă monedă de la zero”, conchide Varoufakis

    În opinia sa, acest sfârşit de săptămână reprezintă punctul culminant al negocierilor, în contextul în care Euclid Tsakalotos, succesorul său, “depune eforturi să pună boii înaintea carului”, adică “să convingă un Eurogrup ostil că restructurarea datoriei este o condiţie prealabilă a reformării Greciei cu succes, ci nu o recompensă ex-post a acesteia”.

    Trei sunt motivele acestei dificultăţi, şi anume “inerţia instituţională”, faptul că o datorie nesustenabilă le oferă creditorilor o putere imensă asupra debitorilor – “iar puterea corupe”, notează el.

    Al treilea motiv, “mai pertinent şi mai interesant” spune fostul ministru, este faptul că “euro este un hibrid între un regim de rată de schimb valutar fix (…) şi o monedă de stat”. “Primul se bazează pe frica expulzării pentru (ca membrii săi) să rămână împreună, în timp ce moneda de stat implică mecanisme pentru reciclarea surplusurilor între statele membre (de exemplu un buget federal, obligaţiuni comune)”, afirmă Varoufakis. subliniind că “zona euro nu se încadrează între cele două – este mai mult decât un regim al ratei de schimb şi mai puţin decât un stat”.

    Europa nu a şiut cum să răspundă crizei din 2008-2009. “Ar trebui să pregătească terenul pentru cel puţin o expulzare (Grexit) sau să întărească disciplina? Sau să treacă la federalizare?”, se întreabă el, notând că “până acum nu a făcut nici una ni alta, iar angoasa sa existenţialistă continuă să crească”.

    “Schäuble este convinsă că, aşa cum stau lucrurile, el are nevoie de un Grexit ca să asaneze atmosfera, într-un fel sau altul. Brusc, o datorie publică greacă nesustenabilă permanent, fără de care riscul unui Grexit ar păli, a dobândit o nouă utilitate pentru Schauble”, scrie Varoufakis .

    “Ce vreau să spun cu asta? Pe baza lunilor de negocieri, convingerea mea este că ministrul german al Finanţelor vrea ca Grecia să fie împinsă afară din zona monedei unice, pentru a-i speria pe francezi şi a-i face să accepte modelul său al unei zone euro disciplinare”, conchide fostul ministru grec al Finanţelor.

  • Ministrul grec de Finanţe generează controverse: Varoufakis susţine că a înregistrat discuţiile cu partenerii săi europeni

    Într-un interviu pentru New York Times, Varoufakis a negat că omologii săi europeni l-au insultat la o întâlnire la Riga, în aprilie. “Toate aceste informaţii că am fost criticat, că am fost insultat, că am fost numit un pierde-vară şi toate acestea: Daţi-mi voie să neg cu fiecare parte a corpului meu”, a declarat el, citat de BBC News.

    Varoufakis a declarat că a înregistrat întâlnirea dar nu o poate difuza din cauza normelor de confidenţialitate. Într-o declaraţie difuzată ulterior, el nu a negat informaţia, limitându-se să afirme: “Respect confidenţialitatea discuţiilor mele cu partenerii, cu omologii, cu instituţiile, este exemplar şi cred că acest lucru este recunoscut şi înţeles de toată lumea”.

    Ministrul grec de Finanţe a fost înlocuit în funcţia de negociator şef la discuţiile cu creditorii UE după întâlnirea respectivă. El a negat că a fost marginalizat.

    Negocierile Greciei cu UE şi FMI pe tema reformelor economice pe care ţara trebuie să le implementeze sunt blocate. Probleme privind pensiile, taxele, dereglementarea pieţei muncii şi reangajarea a 4.000 de foşti funcţionari trebuie încă rezolvate. Premierul grec Alexis Tsipras participă la summitul Parteneriatului Estic de la Riga, unde vrea să discute despre un acord de împrumut cu alţi lideri europeni.

     

  • Ministrul grec al Finanţelor, în centrul unui nou scandal după ce-ar fi făcut un gest obscen la adresa Germaniei – FOTO, VIDEO

    Varoufakis a negat că a arătat degetul mijlociu – “stinkefinger” în germană -, într-un gest obscen, în timpul unui discurs susţinut în Croaţia, în care a afirmat că ar fi fost mai bine ca Grecia să părăsească zona euro în 2010 decât să accepte un plan de salvare european.

    “Înregistrarea video a fost trucată, fără îndoială”, a declarat el luni pentru site-ul revistei germane Der Spiegel.

    Postul public german ARD, care a difuzat înregistrarea video duminică, a precizat că nu a observat “vreun semn de manipulare” a înregistrării, dar că va solicita unor experţi să verifice acest lucru.

    Varoufakis a schimbat în numeroase rânduri replici dure, în special cu omologul său german Wolfgang Schaeuble, după ce Syriza (extremă stânga) a venit la putere, în ianuarie, promiţând să pună capăt austerităţii impuse Greciei şi să renegocieze prevederile planului de salvare. De asemenea, Atena a îndemnat Germania să-i plătească despăgubiri pentru ocupaţia nazistă, dar Berlinul a respins solicitarea.

    “Propunerea mea a fost ca Grecia să anunţe pur şi simplu defaultul, să arate degetul Germaniei şi să spună «acum poţi să rezolvi problema singură»”, afirmă Varoufakis în înregistrarea video, ridicându-şi degetul mijlociu.

    Contactat de ARD, ministrul a declarat “nu am arătat degetul niciodată”.

    Ministrul de Finanţe al Bavariei Markus Soeder, care apare în înregistrare, a declarat că Varoufakis minte. “Este tot mai dificil ca domnul Varoufakis să fie acceptat ca partener serios de negocieri”, a declarat el pentru site-ul cotidianului Handelsblatt.

    Un economist marxist, Varoufakis a surprins numeroase capitale europene prin abordarea sa neconvenţională, părând să pună sub semnul întrebării, în interviuri, onorarea unor angajamente pe care Grevia şi le-a asumat.

    El a fost criticat, de asemenea, pentru că a apărut într-un material publicat de revista franceză Paris Match, alături de soţia sa, pe terasa unui apartament de lux din Atena cu vedere spre Acropole. Varoufakis a spus ulterior că regretă şedinţa foto, dar nu şi interviul.

    Purtătorul de cuvânt al cancelarului german Angela Merkel a dezminţit săptămâna trecută că ar exista vreun “conflict personal” cu Atena. Schaeuble a declarat săptămâna trecută că nu exclude o ieşire “accidentală” a Greciei din zona euro.

    Tot săptămâna trecută, Atena s-a plâns Berlinului, afirmând că Schaeuble l-ar fi insultat pe Varoufakis la o conferinţă de presă. Ministrul german a negat acuzaţiile.