BusinessMagazin

Tag: valls

  • Valls propune “o politică de populare” antighetou în cartierele sensibile cu imigranţi

    “Politică de populare şi nu doar politică privind locuinţele şi habitatul. Politică de populare pentru a lupta împotriva ghetoizării, segregării”, a declarat Valls, la Paris, la două săptămâni de la atentatele sângeroase comise de către jihadişti.

    “Nu suport, ca republican, să văd această închidere, această exilare într-un anumit număr dintre aceste cartiere (…), în ale căror şcoli se află numai elevi provenind din familii sărace, adesea monoparentale, provenind exclusiv din rândul imigranţilor, de aceeaşi cultură şi aceeaşi religie”, a subliniat el.

    “Cum vreţi să ieşim din această situaţie?”, a întrebat el.

    Valls, care a amintit că a fost ales “timp de 30 de ani” într-un oraş de periferie, Evry, la sud de Paris, a revenit asupra termenului “apartheid”, pe care l-a folosit marţi în legătură cu aceste cartiere, declanşând o polemică cu opoziţia de dreapta.

    “Cuvintele contează prea puţin. Eu am utilizat aceleaşi cuvinte, de zece ani, pentru că ele spun realitatea”, a subliniat premierul socialist, răspunzând unei întrebări care i-a fost adresată de către un jurnalist. “Greşeala este că nu a existat curajul ca aceste situaţii să fie numite”, a adăugat el.

  • Premierul francez Manuel Valls îndeamnă la vigilenţă şi unitate după cele trei atacuri din Franţa

    “Nu minimalizăm”, dar obiectivul Guvernului este “să ofere asigurări” şi “să înţeleagă ce s-a întâmplat”, a subliniat el pentru postul de radio Europe1.

    Sâmbătă, un bărbat a atacat poliţişti cu un cuţit, strigând “Allah Akbar” (Allah eeste cel mai mare), la Joué-Lès-Tours (centru-vest), după care a fost omorât de forţele de ordine. Trei poliţişti au fost răniţi.

    Duminică, o persoană internată de 157 de ori la psihiatrie, a intrat cu maşina în pietoni, la Dijon (centru-est), rănind 13 persoane. Bărbatul a fost arestat de poliţie.

    Luni seara, o persoană a intrat cu maşina în pietoni, într-o piaţă amenajată de Crăciun din Nantes (vest), rănind 11 persoane. Bărbatul s-a înjunghiat de mai multe ori, după care a fost arestat.

    Nu există “nicio legătură” între aceste trei evenimente, a dat asigurări Valls. Forţele de ordine se confruntă cu “indivizi hibrizi care pot acţiona singuri”, complicând activitatea serviciilor de informaţii, a adăugat el. Ameninţarea este diferită faţă de situaţia în care sunt înfruntate organizaţii teroriste, a subliniat Valls.

    Premierul urma să participe marţi dimineaţa la o reuniune cu mai mulţi miniştri, “pentru a face un rezumat al situaţiei” şi a “adopta măsurile necesare, în cazul în care ele se impun”. “Fiecare în parte să fie vigilent şi mobilizat”, a insistat şeful Guvernului, cerându-le francezilor “să-şi păstreze sângele rece”.

    După aceste trei atacuri, îngrijorarea a cuprins ţara. “Frică de Crăciun”, titra cotidianul popular Le Parisien, iar Le Figaro, apropiat de opoziţia de dreapta, acuza Guvernul că nu adoptă măsuri împotriva islamului radical în Franţa.

    “Acţionăm cu foarte mare hotărâre”, a replicat Valls.

    “Atunci când 1.200 de indivizi care trăiesc pe teritoriul ţării noastre sunt vizaţi de jihad, când 60 de persoane, în general francezi, au murit în rândul jihadiştilor, există o ameninţare de o amploare care nu a avut egal vreodată”, a insistat el.

  • Manuel Valls, aşteptat la Praga la ceremoniile care marchează 25 de ani de la Revoluţia de Catifea

    De asemenea, vizita va marca sfârşitul perioadei de izolare a Cehiei pe scena europeană, după încheierea mandatului preşedintelui eurosceptic Vaclav Klaus, anul trecut.

    Cehia a sărbătorit în mai zece ani de la aderarea la Uniunea Europeană şi doreşte să adopte pactul de stabilitate bugetară şi moneda euro.

    “Manuel Valls merge în Cehia pentru a transmite mesajul că Europa nu înseamnă doar lupta împotriva deficitelor, ci şi o formidabilă speranţă pentru aceste ţări”, au declarat surse apropiate premierului francez. “În contextul crizei din zona euro, moneda euro rămâne în continuare atractivă” pentru aceste state, au adăugat sursele.

    Premierul francez are programate luni după-amiază discuţii cu omologul său ceh Bohuslav Sobotka, urmate de o conferinţă de presă. Premierul francez participă luni seara la o întrevedere şi un dineu de lucru cu preşedintele Milos Zeman, la Castelul din Praga.

    În contextul ceremoniilor care vor marca 25 de ani de la Revoluţia de Catifea (din noiembrie-decembrie 1989), care a provocat schimbarea paşnică a regimului comunist ceh, premierul Manuel Valls va omagia, la rândul său, un eveniment special pentru relaţiile dintre Franţa şi Cehia: micul dejun organizat la 9 decembrie 1988 de preşedintele Francois Mitterrand cu disidenţii cehoslovaci, printre care se afla şi viitorul preşedinte Vaclav Havel.

    Întâlnirea, considerată prima recunoaştere oficială a disidenţiei din Cehoslovacia de către o ţară din vestul Europei, va fi reconstituită simbolic marţi în aceeaşi sală din ambasada Franţei în care a avut loc în urmă cu peste 25 de ani. În afară de premierii Manuel Valls şi Bohuslav Sobotka, la eveniment este aşteptată văduva fostului preşedinte Vaclav Havel şi o parte dintre persoanele prezente la întâlnirea din 1989.

    Pe de altă parte, premierul Manuel Valls merge la Praga însoţit de directorii unor companii franceze, printre care directorul interimar al grupului nuclear Areva, Philippe Knoche, directorul Veolia, Antoine Frérot, şi cel al Havas, Yannick Bolloré. Compania Areva a fost scoasă din licitaţia organizată pentru construirea a două noi reactoare la centrala nucleară cehă de la Temelin, dar aceasta a fost anulată în aprilie. Praga îşi menţine proiectele nucleare în programul energetic, iar Franţa speră să obţină contracte în Cehia, mai ales în contextul actualelor tensiuni cu Moscova cu privire la Ucraina.

  • Zona euro: Nu daţi banii pe prostii

    Premierul francez Manuel Valls, promotor al unui buget “contra austerităţii” pentru 2015, a afirmat aproape sfidător că ţara sa îşi va reduce deficitul şi datoria în ritmul în care poate, “fără a ne pierde din vedere priorităţile”, iar premierul italian Matteo Renzi a avertizat Berlinul că reţeta sa de austeritate impusă întregului continent stimulează instabilitatea politică, odată cu ascensiunea partidelor populiste şi de extremă dreapta, atâta vreme cât perspectivele de redresare economică nu se ameliorează.

    FMI a redus deja prognoza de creştere economică pentru zona euro, de la 1,1% în raportul din aprilie la 0,8% în raportul publicat zilele trecute, avertizând că zona euro ar putea intra în a treia recesiune din ultimii cinci ani. Fondul a cerut iarăşi Germaniei să pună la bătaie fonduri bugetare pentru stimularea economiei sale, în special prin investiţii publice în proiecte de infrastructură, şi a avertizat din nou că statele zonei sunt “captive” într-un model de creştere economică foarte slabă.

    Deocamdată, cancelarul Angela Merkel şi ministrul de finanţe Wolfgang Schaeuble au anunţat doar că obiectivul lor este atingerea unui buget echilibrat, susţinuţi atât de alegătorii majoritari de centru-dreapta din Germania, cât şi de aliaţi tradiţionali ca Olanda, Austria, ţările baltice sau scandinave, care împărtăşesc ideea că dacă Germania a putut să taie cheltuielile sociale şi totuşi să aibă creştere economică în ultimii ani, şi restul ţărilor ar trebui să facă la fel.

    Pentru adepţii austerităţii, un exemplu de succes invocat este redresarea fiscală a Greciei, prima economie-problemă a zonei euro, redresare care se desfăşoară în continuare fără să mai determine manifestaţii violente de protest sau căderi de guverne. Proiectul de buget al Greciei pentru 2015, care a fost aprobat de troica CE-BCE-FMI şi va fi pus în dezbatere publică în noiembrie, vizează un deficit fiscal de 0,2% din PIB, faţă de 0,8% estimat pentru anul acesta, o creştere economică de 2,9%, o reducere a şomajului la 22,5% de la nivelul actual de 27% şi reducerea de la 175% la 160% din PIB a datoriei publice. Anul acesta, economia elenă este anticipată să crească, după şase ani de recesiune, cu 0,6%. Programul de investiţii pentru anul viitor are în vedere cheltuieli de 6,8 mld. euro, din care 6,1 mld. euro vor fi distribuite pentru proiecte cofinanţate de UE.

    Guvernul grec ar urma să acorde şi o serie de facilităţi fiscale, mărind numărul ratelor în care grecii îşi pot plăti ratele către stat, iar cca 540 mil. euro sunt prevăzute pentru compensarea tăierilor de salarii şi pensii din anii de austeritate. Cât priveşte finanţarea statului, aceasta ar urma să se facă prin emisiuni de obligaţiuni pe 7 şi 10 ani. În următoarele săptămâni va fi adoptată şi legislaţia pentru reglementarea plăţilor restante ale companiilor şi ale gospodăriilor către fondurile de pensii, fisc şi bănci, care ar urma să includă şi o nouă lege a falimentului personal.

  • Victor Ponta în chestiunea aderării la Schengen: Demagogie şi ipocrizie atunci când vine vorba de România

    “Ceea ce este important este dacă ne dezvoltăm economic şi dacă reuşim să creăm locuri de muncă şi dacă avem resurse financiare pentru a-i integra pe romi aici, în România. Altfel, însă, cei care muncesc, cei care exportă în UE, trebuie să ştie că încercăm împreună să luptăm cu ceea ce există şi în România şi în alte ţări: demagogie şi ipocrizie atunci când vine vorba de România”, a spus Victor Ponta, prezent la inaugurarea unei noi secţii a fabricii de acumulatori auto Rombat Bistriţa.

    “Poate că reuşim împreună să explicăm politicienilor – care, unii dintre ei, sunt la fel de demagogi şi de ipocriţi ca şi cei din România – că intrarea în Schengen înseamnă acces mai uşor al mărfurilor. Cei pe care se bat politicienii în Europa, romii, sunt acolo şi fără Schengen şi cu Schengen”, a declarat premierul. “Faptul că francezii vin la Otopeni şi trec pe la controlul de paşapoarte este o problemă pentru ei. Faptul că mărfurile care pleacă din România sau vin în România stau la vamă între România şi Ungaria, reprezintă o problemă pentru Europa.”

    Ministrul de interne francez, Manuel Valls, a afirmat că UE împreună cu autorităţile din România şi Bulgaria ar trebui mai întâi să rezolve problema repatrierii romilor din Franţa spre a dovedi că ţările respective sunt pregătite de Schengen. Presa franceză a publicat, de asemenea, declaraţii ale primarilor din diverse oraşe ale ţării care susţin declaraţiile ministrului de Interne Manuel Valls, explicând că le este imposibil să îi primească pe romi în comunităţile lor.

    Chestiunea romilor din România şi Bulgaria ca temă de campanie în perspectiva alegerilor municipale dn Franţa de la anul a stârnit critici la Bruxelles, unde purtătorul de cuvânt al CE a reamintit Parisului că romii au dreptul să circule liber în toate ţările UE, potrivit tratatelor europene în vigoare. 

    “S-au terminat alegerile din Germania, acum vin alegerile din Franţa. Există o mare ipocrizie şi o mare demagogie, din partea unora dintre politicieni din aceste ţări, care îi mint pe propriii lor cetăţeni şi spun că dacă România şi Bulgaria nu intră în Schengen, nu o să mai fie probleme cu romii. O să fie probleme cu romii. Romii sunt acolo. Noi nu suntem în Schengen şi romii sunt acolo, şi o să fie acolo, până când România şi UE nu vor avea suficiente resurse de a aplica strategia de integrare a romilor”, a continuat Victor Ponta, arătând că Guvernul României îşi asumă responsabilitatea de a aplica strategia de integrare a romilor. “Dar când o să rezolvăm cu romii, o să fie melcii, sau o să fie cine ştie ce altceva, că este campanie într-una din ţări.”

    La jumătatea lui septembrie, înainte să fi recurs la găselniţa cu integrarea romilor, ministrul Manuel Valls spunea că ţara sa nu a luat nicio decizie fermă privind accesul României şi al Bulgariei în spaţiul Schengen şi că problema nu este “pe ordinea de zi”, din moment ce niciuna dintre cele două ţări nu e pregătită. Atât ministrul Titus Corlăţean, cât şi Mircea Geoană, şeful Comisiei parlamentare speciale pentru aderarea la spaţiul Schengen, au invocat atunci, în replică, declaraţia de la Bucureşti a premierului francez Jean-Marc Ayrault, care spusese în iulie că Parisul susţine acordarea pentru România în câteva luni a undei verzi pentru aderarea la Schengen, mai întâi cu frontierele aeriene.