BusinessMagazin

Tag: validare

  • COREPER II a validat formal susţinerea Laurei Codruţa Kovesi la Parchetul European – surse

    „În cadrul reuniunii COREPER II de astăzi (miercuri-n.r), Preşedinţia finlandeză a Consiliului UE a informat statele membre ale UE cu privire la întâlnirea echipelor de negocieri din partea Consiliului UE şi Parlamentului European din seara de 24 septembrie 2019, în care s-a constatat un acord comun cu privire la susţinerea doamnei Laura Codruţa Kovesi pentru funcţia de procuror-şef european.

    Preşedinţia finlandeză a Consiliului UE va transmite în scurt timp Parlamentului European o scrisoare prin care confirmă acordul comun. Preşedinţia finlandeză a anunţat intenţia de a formaliza decizia prin adoptarea acesteia ca punct A, fără discuţie, la unul dintre următoarele Consilii”, au afirmat surse europene, pentru MEDIAFAX.

    Europarlamentarul PNL Siegfried Mureşan a afirmat, marţi, după ce Comisia LIBE şi Consiliul UE au ajuns la un acord definitiv pentru numirea Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de şef al Parchetului european, că toţi paşii care vor urma de acum înainte reprezintă „pure formalităţi”.

    Comisia pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne (LIBE) din Parlamentul European a ajuns la un “acord definitiv” cu Preşedinţia finlandeză a Consiliului Uniunii Europene pentru numirea Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de şef al Parchetului european.

    “Echipele de negociere pentru şefia Parchetului european, etapa finală, după ani de dezbateri: alături de colegii M. Pagaza şi M. Holmeier şi de reprezentanţii Preşedinţiei finlandeze. Acord final între Consiliu şi Parlamentul European: Laura Kovesi, primul procuror-şef european”, a declarat marţi seară, prin Twitter, Juan Fernando Lopez Aguilar, preşedintele Comisiei LIBE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Alegerea noii conduceri PSD nu a fost validată din cauza unei contestaţii a lui Liviu Dragnea

    Fostul preşedinte PSD Liviu Dragnea nu contestă direct alegerea Vioricăi Dăncilă. Informaţiile apărute în spaţiul pubic fac referire la situaţia lui Liviu Dragnea din momentul organizării Congresului, şi anume că nu demisionase din funcţia de preşedinte.

    Contestaţia depusă însă pe 3 iulie şi amânată în 22 iulie a făcut ca nici deciziile Congresului PSD să nu fie validate de instanţă până la o hotărâre definitivă privind contestaţia lui Dragnea.

    Sesizarea judecă la Secţia Civilă din cadrul Tribunalului Bucureşti joi după-amiaza, obiectul fiind “modificarea conducerii partidului”, la care au fost depuse mai multe cereri de intervenţie.

    Prin amânarea validării deciziilor privind congresul din 29 iunie, s-a amânat practic şi validarea noii conduceri a PSD: Viorica Dăncilă- preşedinte al formaţiunii, Eugen Teodorovici- preşedinte executiv PSD şi Mihai Fifor- secretar general PSD.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Medicii de familie acuză că sistemul informatic e în colaps total: Doctorii validează noaptea actele

    Reprezentanţii Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF) avertizează, prin intermediul unui comunicat de presă remis MEDIAFAX, că sistemul informatic pentru medicii de familie este în colaps total.

    “Numărul şi complexitatea problemelor fundamentale cu care se confruntă sistemul medical sunt depăşite ca nivel de suportabilitate de chinul zilnic prin care trec mii de medici de familie încercând să îşi facă datoria.Medicii de familie solicită imperativ rezolvarea problemelor informatice şi adaptarea normelor de activitate la ritmul de funcţionare a sistemului. Toate efectele negative ale acestei situaţii se răsfrâng în primul rând asupra pacienţilor prin prelungirea timpului de aşteptare. Disfuncţionalităţile sistemului creează probleme insurmontabile medicului de familie, atât la nivel birocratic cât şi în comunicarea cu pacientul. De exemplu, documentele emise la un cabinet de medicină de familie (bilet de trimitere, reţetă electronică) trebuie validate în termen de max 72 de ore însă au fost situaţii în care pe o perioada de 3 zile sistemul a funcţionat adunat 2-3 ore”, se arată într-un comunicat de presă al Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF), remis MEDIAFAX.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A fost atins pragul de 30% pentru validarea referendumului

    Referendumul pe justiţie, iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis, a atins, după ora 17:00, pragul de prezenţă de 30% necesar pentru a fi validat, arată datele BEC. Totuşi referendumul nu poate fi validat decât după numărarea şi verificarea voturilor.
     
    Potrivit datelor BEC, la ora 17.15 pentru referendum au votat 5.524.771 de votanţi (32% din alegători).
     
    Legea 3/2000 prevede două praguri:
     
    1. pragul de 30% prezenţă
    Art. 5 (2) Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.
     
    2. pragul de 25% voturi valabil exprimate
    (3) Rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente.
     
    Conform AEP, pentru referendumul naţional, numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente (LEP) este de 18.267.997 de persoane. Procentele de 30% şi 25% se aplică la acest număr, neincluzând şi persoanele cu domiciliul în străinătate.
     
    Drept urmare pentru a fi valabil referendumul trebuie să participe cel puţin 30% din numărul acestor persoane, însemnând 5.480.399 de alegători, iar pentru a fi validat trebuie să exprime voturi valabile (care nu sunt nule) 4.566.999 de alegători, fie cu opţiunea DA, fie NU.

  • Compania britanică de canabis medicinal controlată de artistul Snoop Dogg caută finanţare şi validare ca să concureze împotriva Big Pharma

    Compania britanică de canabis medicinal controlată de vehiculul de investiţii din care face parte rapper-ul Snoop Dogg vrea să concureze împotriva Big Pharma şi caută finanţare pentru a câştiga validare la nivel european cu privire la noua industrie care prinde contur la nivel global, în special în Canada şi SUA, potrivit Bloomberg.

    Oxford Cannabinoid Technologies lucrează pentru a cerceta şi analiza doar anumite părţi extrase din canabis care ar putea avea utilizări în imunologie, oncologie, neurologie şi împotriva durerii, potrivit preşedintelui companiei, Neil Mahapatra.

    Compania caută finanţare de 50 de milioane de dolari pe care i-ar folosi pentru costurile cercetării până în 2024. Momentan compania nu vrea să se listeze însă nu neagă această dorinţă pe termen lung.

    La ultima rundă de finanţare din 2018, compania a atras investiţii de la braţul de investiţii al gigantului din industria tutunului Imperial Brands şi de la Casa Verde Capital, vehiculul de investiţii unde Snoop Dogg este unul dintre parteneri.

    De data aceasta, OCT acceptă finanţare şi din partea marilor jucători din industria farmaceutică dacă vor să se implice, iar asta ar fi bine pentru industrie, spune Mahapatra.

     

     

  • Fără ţigarete aromate în Europa: Curtea de Justiţie a UE validează interzicerea graduală a ţigaretelor aromate în statele membre

    „Interzicerea în etape la nivelul statelor membre a ţigaretelor aromate şi a tutunului de rulat a fost validată”, se arată într-un comunicat al Curţii de Justiţie a UE.
     
    „Legislaţia Uniunii Europene autorizează validarea în etape şi permite consumatorilor de produse cu un grad mare de vânzare o perioadă de timp adecvată pentru a face trecerea la alte produse”, adaugă comunicatul.
     
    Curtea a anunţat decizia în urma unei plângeri a companiei germane, Planta Tabak, care fabrică şi comercializează produse derivate din tabac, în special tutun aromat de rulat.
     
    Compania a depus o plângere la Curtea administrativă din Berlin împotriva anumitor dispoziţii ale directivei europene cu privire la legislaţia germană de transport.
     
    Tribunalul a trimis cazul la CJUE, având dubii cu privire la validitatea şi interpretarea anumitor dispoziţii,
     

  • Pensionarii, amendaţi rău dacă nu validează cardurile în autobuzele bucureştene/ Noul regulament STB (fostă RATB)

    Pensionarii şi alte categorii care beneficiază de gratuitate la transportul public de suprafaţă din Capitală, administrat de Societatea de Transport Bucureşti (STB), vor putea primi amenzi de 150 de lei, dacă nu vor valida cardurile.
     
    Practic, ei vor avea gratuitate în continuare, însă, vor deţine toţi carduri, pe care trebuie să le valideze în maşinile STB.
     
    Reprezentanţii STB au declarat pentru MEDIAFAX că prin noul regulament se monitorizează astfel numărul călătorilor pe fiecare vehicul, pentru a se putea face redimensionări. Cu alte cuvinte, vehiculele trebuie repartizare în funcţie de cerere, iar asta se poate vedea prin validarea cardului de călătorie.
     

  • Singurul JUDEŢ din ţară care a atins pragul pentru validarea referendumului. Secţia de votare, organizată într-un hotel

    Judeţul Suceava este singurul din ţară care a atins pragul de validare la referendum, în cele două zile de alegeri la urne fiind prezenţi 184.459 de alegători, din care 14.820 au votat pe liste sumplimentare, majoritatea fiind turişti aflaţi la tratament în staţiunile din judeţ.

    În 303 secţii de vot din judeţul Suceava s-a depăşit pragul de 30% necesar pentru validarea referendumului, iar în 28 de secţii de vot prezenţa alegătorilor la urne a depăşit pragul de 50%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie: Cele mai răspândite 7 mituri despre blockchain

    Prof. Alfred Taudes este director academic al Institutului de Cercetare în Criptoeconomie, WU Vienna University of Economic şi profesor al WU Executive Academy

    Un blockchain este o bază de date descentralizată pentru stocarea criptată a tranzacţiilor, astfel încât acestea să nu poată fi falsificate. La prima vedere, l-am putea compara cu un registru în care este consemnată fiecare nouă tranzacţie. Ceea ce îl face special este că, deşi există câte o copie în computerul fiecăruia dintre utilizatori, consistenţa intrărilor este garantată.

    Cea mai cunoscută utilizare a acestei tehnologii este criptomoneda bitcoin, un sistem monetar descentralizat care a suscitat un considerabil interes, mai ales datorită creşterii cotaţiilor pentru această monedă. În momentul actual sunt vehiculate mai multe „mituri” despre blockchain şi bitcoin menite să stârnească nedumerire în rândul opiniei publice, aşa cum se întâmplă de fiecare dată când apare o nouă tehnologie.

    Internetul secolului XXI

    Această situaţie este similară începuturilor internetului, în anii 1990. E-mailul a fost prima aplicaţie a internetului şi nimeni nu ar fi putut spune atunci ce avea să urmeze. Se spunea că e-commerce-ul nu avea să meargă niciodată, din cauza dorinţei clienţilor de a avea experienţa fizică a produselor pe care le cumpără, pentru că nu ar fi existat metode adecvate de plată şi pentru că livrarea ar fi fost prea costisitoare şi complexă. Oricum ar fi fost, realitatea ne-a arătat că multe dintre tehnologii au depăşit provocările perioadei de început. Recent, Jeff Bezos, fondatorul Amazon, a devenit cel mai bogat om din lume. Şi în cazul tehnologiei blockchain vor fi multe aplicaţii complet noi care vor ajunge să domine toate aspectele de business. Suntem doar în faza de încercări.

    Mitul 1: Blockchain şi bitcoin sunt unul şi acelaşi lucru

    Bitcoinul este doar prima utilizare a tehnologiei blockchain. Primul blockchain a fost dezvoltat cu scopul de a stoca tranzacţiile cu bitcoini. De atunci, au apărut multe variante modificate sau extinse ale conceptului original, fiind folosite drept bază pentru multe alte operaţiuni, mergând de la reorganizarea operaţiunilor de supply chain până la servicii de new banking sau de prelucrare a datelor personale. În momentul actual, cea mai mare parte a veniturilor generate de platformele media merg către operatorii acestora, în timp ce artiştii pe care ele îi promovează nu primesc mai nimic. Criptomoneda şi blockchain-ul ne-ar permite să cumpărăm direct de la artişti.

    Mitul 2: Tehnologia blockchain nu va reuşi pentru că este prea mare consumatoare de energie

    Aşa zisul mecanism de validare, folosit pentru a verifica validitatea tranzacţiilor din blockchain, este consumator de energie. Rezolvând un puzzle matematic, ceea ce presupune o putere considerabilă de calcul, deci energie, furnizorul puterii de calcul poate adăuga un nou tip de tranzacţie în blockchain, făcând posibilă generarea de bitcoini. În schimbul acestui serviciu, furnizorul încasează o taxă de tranzacţie. Mecanismele de validare (sau de exprimare a consimţământului) mai puţin consumatoare de energie reprezintă un subiect de cercetare în întreaga lume. Mai mult, argumentul consumului mare de energie îşi pierde din forţă dacă privim sistemul ca un întreg şi nu doar tranzacţia în mod individual. De ce nimeni nu vorbeşte despre câtă energie consumă banii de astăzi?

    În contextul folosirii aplicaţiilor blockchain de către grupuri de companii, argumentul consumului de energie devine irelevant pentru că în acest caz particular sunt folosite mecanisme mai puţin elaborate de validare, având în vedere că procesul implică partenerate solide şi familiare.

    Mitul 3: Blockchainul E o toană trecătoare    

    Aplicaţiile bazate pe tehnologia blockchain sunt testate în nenumărate contexte, în lumea întreagă. În domeniul închirierilor de maşini din Germania, de pildă, ea a făcut posibilă simplificarea unor proceduri până atunci foarte complicate, de la alegerea unei maşini până la încheierea unor contracte personalizate de închiriere, într-aşa măsură încât sistemul poate opera fără o infrastructură sau contracte cu furnizorii serviciilor de plăţi. Un proiect descentralizat de reţea din New York, care implică contoare inteligente şi contracte inteligente, a permis caselor care funcţionează cu energie solară să îşi calculeze automat consumul de energie electrică şi să vândă surplusul de energie electrică către cele „convenţionale”. Şi în Austria au început să apară moduri tot mai lăudabile de utilizare, în Viena, de exemplu, în sectorul serviciilor financiare şi al furnizării de energie.

    Nu aş putea spune care va fi preţul bitcoinului de acum în trei ani şi câte alte criptomonede vor mai atunci. Cu toate acestea, sunt convins că tehnologia blockchain se va menţine şi va revoluţiona lumea.

    Mitul 4: BlockchainUL nu E potrivit pentru a fi folosit ca bază a sistemelor de plăţi, având în vedere că numai un număr limitat de tranzacţii pot fi procesate

    Faptul că există un plafon maxim care nu poate fi depăşit este rezultatul mecanismelor de validare discutate când am vorbit despre mitul 2. Sistemele de tip blockchain folosite în cadrul grupurilor de companii menţionat atunci nu sunt afectate de acest aspect, iar în ceea ce priveşte sistemele publice, au început deja să se dezvolte noi tehnologii. Una dintre acestea este Bitcoin Lightning Network, în cadrul căreia un canal de plată este deschis între două „noduri”, permiţând transferul plăţilor fără a fi necesare proceduri complexe de verificare. Verificarea şi validarea sunt solicitate doar la deschiderea şi închiderea canalului.

    Mitul 5: Blockchainul înseamnă sfârşitul protecţiei datelor 

    Intrările în blockchain trebuie să fie lizibile de-a lungul tuturor nodurilor, altfel este imposibilă verificarea descentralizată a tranzacţiilor şi „minarea” de bitcoin. Să nu uităm însă că aceste conturi nu sunt identificate cu ajutorul datelor personale, ci prin pseudoadrese pe care oricine le poate crea folosind aşa-zisul portofel.

    Aşadar, în interiorul acestui blockchain, tranzacţiile unui user sunt private. Cu toate acestea, dacă cineva reuşeşte să asocieze adresa bitcoinului cu proprietarul ei, toate tranzacţiile încheiate anterior de acea persoană pot fi identificate. Există însă alte criptomonede, ca de exemplu Dash, care sunt complet anonime şi care oferă userilor protecţie totală.

    Mitul 6: Tehnologia blockchain are un viitor luminos. Curând, toate aplicaţiile IT se vor baza pe această tehnologie 

    Acest lucru nu este plauzibil. Prin comparaţie cu bazele de date, blockchainul e prea scump şi nu suficient de eficient pentru businessurile tradiţionale precum contabilitatea. În astfel de contexte, tehnologia blockchain nu îşi are rostul; ea ar trebui folosită doar acolo unde schimburile de date sunt, de regulă, nesigure şi ineficiente, de exemplu în cazul tranzacţiilor dintre părţile implicate în lanţurile globale de aprovizionare.

    Mitul 7: Blockchainul nu E sigur. Deseori auzim că banii au fost furaţi ori s-au pierdut

    Odată ce tranzacţiile sunt stocate în blockchain, nimeni nu poate altera, citi, falsifica sau şterge consemnările din baza de date. Prin urmare, plăţile care folosesc acest sistem sunt considerate sigure. Dacă ceva se fură, asta înseamnă că acea cheie privată de acces a unui utilizator a picat în mâini greşite. Este similar cu furtul PIN-ului unui card bancar!    

  • Opinie Cătălin Păduraru, CEO, International Wine Contest Bucharest: “Să învăţăm de la cei mai buni”

    În încercarea de a găsi rezolvare la „problema vinului românesc“, la lipsa de notorietate internaţională (notorietate care, odată instalată, ar aduce mari beneficii unor comunităţi foarte mari), să încercăm să ne apropiem de modul de gândire ştiinţific, validat de adevăratele fluxuri de performanţă comercială.

    Iată ce spune Mike Veseth, autorul cărţii Războaiele vinului: GLOBAL + LOCAL = GLOCAL

    „Dar ce se întâmplă cu terroirul atunci când forţele concurenţiale ale globalizării şi Two Buck Chuck mătură piaţa? În general, se presupune că globalizarea distruge caracterul local, oriunde şi oricând, dar am dubiile mele cu privire la acest lucru. Cel mai mare comerciant din lume, Walmart, care acoperă piaţa americană de la nord la sud şi de la est la vest, nu a reuşit să cucerească piaţa germană, de exemplu. Campionul local Aldi era prea bine înrădăcinat. Uneori, localul câştigă – trăiască terroiriştii! Cu toate acestea, de cele mai multe ori, rezultatul adunării dintre globalizare şi local este glocalul.

    Glocal este un cuvânt ciudat, dar util. Glocal este ceea ce obţii atunci când uneşti globalul cu localul, termenul reuşind să descrie un proces complex de schimburi. Mulţi oameni văd caracterul global şi pe cel local doar pe poziţii adverse, ca pe două echipe de fotbal. Se presupune că forţele pieţei globale se opun în mod fundamental tradiţiilor şi valorilor locale. Deoarece există mai mulţi bani în spatele echipei globale, majoritatea oamenilor presupun că jucătorii locali (şi valorile pe care aceştia le reprezintă) sunt condamnaţi la dispariţie. Opoziţia pare inutilă. De fapt, procesul este mai complicat de atât, iar fiecare dintre părţi are influenţe asupra celeilalte. Acest lucru este evident în lumea fotbalului, deci de ce ar trebui să fim surprinşi de faptul că se aplică şi vinului?

    Caracteristicile locale cele mai importante nu sunt neapărat perfect conservate prin izolare, aşa cum am văzut, deci alegerea nu se reduce la global şi local. Piaţa globală poate distruge, după cum ştim cu toţii, dar nici pieţele locale protejate nu conservă neapărat tradiţionalul. Am rămas cu realitatea glocalismului. Influenţele internaţionale sunt importate, cu efecte atât pozitive, cât şi negative, iar practicile, produsele şi valorile locale sunt exportate, influenţând vinificatorii şi consumatorii de dincolo de graniţe. Producătorii pot resimţi presiunea de a produce vinurile la un standard internaţional sau pe placul unor critici importanţi de vin, dar se şi pot bucura, în acelaşi timp, de avantajele unei pieţe mai mari şi mai diverse pentru vinurile lor.

    Schimbul glocal este adânc inserat în ţesătura lumii vinului. Un număr tot mai mare de vinificatori lucrează atât în străinătate, cât şi acasă, făcând vinuri în care se resimt experienţele lor internaţionale, dar care, totodată, pot fi, din fericire, şi o expresie a terroir-ului local. Aceste vinuri sunt în acelaşi timp globale şi locale, în grade diferite. Unii pun accentul exclusiv pe riscul de omogenizare a gusturilor, sub influenţa consultanţilor internaţionali – flying winemakers – şi a corporaţiilor multinaţionale de vin – care investesc local pentru a produce vinuri destinate pieţei internaţionale. Dar, de fapt, există şi un flux de idei şi de talente îndreptate în direcţie opusă. Este o tradiţie în rândul familiilor de vinificatori, de exemplu, ca tinerii să-şi petreacă o vreme în străinătate, în schimburi informale, trăind şi asumându-şi experienţe noi, încercând idei noi şi făcându-şi relaţii personale care vor dura toată viaţa.

    Este o parte importantă a educaţiei unui vinificator. Am întâlnit aceşti flying interns („stagiari zburători”), în practică, peste tot unde am călătorit în lumea vinului. Ei sunt o parte foarte sănătoasă a amestecului glocal din domeniul vinului.

    Deci, cum se va dovedi glocalismul pentru industria viticolă din lume? Este prea devreme să ne exprimăm, bineînţeles, dar putem specula pe baza informaţiilor pe care le avem. Nu se va schimba totul într-o singură direcţie, asta e cert. Amestecul care se formează din interacţiunea global-local nu se naşte dintr-un singur vas gigant, după o reţetă unică, dar din el se pot naşte nenumărate tipuri de ambalaje (de sticlă sau nu, hai să le spunem recipiente) sau de vinuri (…). Ṣi toate vor fi rezultatul unui proces complex de schimburi globale.

    Este timpul (…) să trecem la „răzbunarea terroiriştilor”, cel de-al treilea element vital al viitorului vinului. Globalizarea şi Two Buck Chuck sunt forţe disruptive puternice, care ameninţă multe interese şi valori. Este normal să presupunem că va apărea o contragreutate care se va opune şi va rezista acestor forţe de piaţă şi, aşa cum am menţionat mai sus, sunt optimist că tot aceleaşi forţe vor preveni McDonaldizarea vinului. Dar nu va fi uşor, deoarece multe obstacole stau în calea lor, inclusiv, în mod neaşteptat, terroiriştii înşişi!“
    Extras din Războaiele vinului, Mike Veseth, editura ASER, 2017.

    Mic glosar de termeni

    *Terroirişti – categorie de profesionişti şi iubitori ai vinului care leagă indisolubil calitatea şi identitatea unui vin de terroir, termen care încorporează specificităţile solului şi subsolului, pe cele climatice, precum şi stilul distinct de vinificare. În textul lucrării am adoptat forma fără cratimă, terroirişti (n. edit.).

    **Two Buck Chuck – vin simplu, vândut ieftin în Statele Unite în supermarketurile Trader Joe’s. Fiecare ţară are propriul Two Buck Chuck (uneori la preţuri semnificativ mai mici de 2 dolari!), motiv pentru care fiecare snob al vinului se teme că piaţa globală a declanşat o cursă către raftul de jos, acolo unde gustul şi terroirul sunt specii pe cale de dispariţie, iar Chuck şi verii lui şi mai ieftini vor conduce lumea la un moment dat.

    *** WALMART – unul dintre cele mai mari lanţuri de retail din lume la nivel de vânzări (alaturi de Tesco, Home Depot şi Carrefour). Walmart este un discounter de succes, desigur, dar nu un hard-discounter, deoarece încă mai are multe produse mainstream de marcă, preţurile sale sunt mai mari, iar magazinele sale un pic mai şic.