Tag: Valerian Vreme

  • ACL solicită convocarea plenului Camerei luni sau cel târziu marţi pentru votul în cazul lui Vreme

    ”Opoziţia cere convocarea plenului Camerei pentru luni, cel târziu marţi. Trebuie să avem timpul necesar, mă refer la liderii de grup, pentru a ne convoca colegii pentru a fi siguri că săptămâna viitoare – luni am vrea noi – plenul Camerei va avea cvorumul necesar. Atrag atenţia că în lipsa unui vot în plen nu poate începe procedura urmăririi penale”, a precizat Scutaru.

    El a solicitat ca reprezentanţii PSD în Biroul permanent al Camerei Deputaţilor să adopte, miercuri, o decizie clară de convocare a plenului Camerei.

    ”Le cer celor de la PSD ca mâine (miercuri – n.r.) să adopte foarte clar convocarea plenului pentru luni, să nu dea un termen care nu ar face decât să dovedească faptul că nu sunt sinceri când vorbesc de stat de drept şi că Victor Ponta minte când spune că respectă justiţia. Ne aşteptăm la un gest similar şi din partea colegilor de la Senat”, a mai spus Scutaru.

    Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor se va reuni miercuri după-amiază pentru a decide asupra momentului în care va fi convocat plenul acestui for legislativ pentru a se pronunţa asupra începerii urmăririi penale a deputatului Valerian Vreme, în dosarul Microsoft.

    Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor a avizat, marţi, solicitarea procurorilor DNA de începere a urmării penale a deputatului Valerian Vreme.

    Raportul Comisiei, care este unul consultativ, a fost trimis marţi către Biroul Permanent.

    Biroul Permanent se va reuni, miercuri, la ora 15.00, pentru a decide convocarea plenului, care se va pronunţa asupra începerii urmăririi penale.

    Surse din Camera Deputaţilor au precizat că plenul ar putea fi convocat săptămâna viitoare, marţi, pentru a se pronunţa asupra începerii urmăririi penale a deputatului Vreme.

    Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a anunţat că procurorul general Tiberiu Niţu, în baza dispoziţiilor articolului 109 alineatul 2 din Constituţie, a articolelor 12 şi 19 din Legea 115/1999 şi ale Deciziei Curţii Constituţionale nr. 270 din 10 martie 2008, a transmis ministrului Justiţiei referatul Direcţiei Naţionale Anticorupţie prin care se solicită declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de: senatorul Ecaterina Andronescu – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani; deputatul Valerian Vreme – pentru abuz în serviciu; senatorul Petru Şerban Mihăilescu – pentru instigare la abuz în serviciu, trafic de influenţă şi spălare de bani.

    Procurorul general Tiberiu Niţu a transmis Parlamentului European referatul DNA prin care se solicită declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de europarlamentarul Dan Nica, suspectat de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani.

    De asemenea, procurorul general al PICCJ a transmis preşedintelui Traian Băsescu referatul DNA prin care se solicită declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de: Adriana Ţicău, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani; Gabriel Sandu, fost ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani; Daniel Funeriu, fost ministru al Educaţiei şi Cercetării – pentru abuz în serviciu; Alexandru Athanasiu, fost ministru al Educaţiei şi Cercetării – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani; Mihai Nicolae Tănăsescu, fost ministru al Finanţelor Publice – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani.

    Camera Deputaţilor a fost sesizată pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de Vreme Valerian, ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în perioada septembrie 2010 – februarie 2012 şi în prezent deputat, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, constând în aceea că ar fi încheiat contractul subsecvent referitor la suplimentarea numărului de licenţe MECTS, pentru şcoli – contractul de furnizare produse nr.108 din 17 august 2011 în baza căruia MCSI a efectuat plăţi totale de 8.825.673,50 euro, în condiţiile în care HG nr.460/2009 nu a reglementat situaţia licenţelor destinate unităţilor de învăţământ, iar preţul licenţelor nu reflectă discount-ul acordat de Microsoft, nu a dispus măsuri cu privire la aspectele sesizate de către FTS România prin adresa nr. 4550/02.12.2010, cu privire la servicii neprestate.

  • Ridicarea imunităţii lui Valerian Vreme, aprobată de Comisia juridică: “Acuzaţia de abuz în serviciu se referă doar la HG 460, care nu a fost semnată de mine”

    Deputatul Valerian Vreme a declarat, marţi, după ce a fost audiat de către deputaţii din Comisia juridică în legătură cu cererea de începere a urmăririi penale în cazul său, că acuzaţia procurorilor DNA este de abuz în serviciu şi se referă doar la HG 460, care, însă, nu a fost semnată de el.

    ”Acuzaţia este de abuz în serviciu şi se referă doar la HG 460, care nu a fost semnată de mine, e semnată undeva în 2009. Eu am semnat doar actul subsecvent care are absolut toate avizele şi toate analizele de specialitate”, a precizat Vreme.

    El a mai spus că şi-a exprimat punctul de vedere în faţa colegilor din Comisia juridică referitor la acuzaţia adusă de DNA.

    ”Mi-am exprimat punctul de vedere. Deci eu nu sunt acuzat, ci pur şi simplu solicitarea este pentru începerea urmăririi penale. Sper că colegii mei au înţeles foarte bine, inclusiv cum s-a derulat încheierea acelui act subsecvent şi decizia o vor lua în cunoştinţă de cauză. Imediat ce o să avem şi celelalte date o să vin şi o vă dau toate explicaţiile”, a mai spus Vreme.

    În Comisia juridică, 17 deputaţi au votat ”pentru” ridicarea imunităţii lui Valerian Vreme, un vot a fost ”împotrivă”, două voturi au fost anulate, iar un deputat s-a abţinut.

    Raportul Comisiei juridice va fi trimis Biroului Permanent, care va sesiza plenul.

    Surse din comisie au precizat, pentru MEDIAFAX, că plenul s-ar putea reuni peste o săptămână, respectiv marţea viitoare, pentru a se pronunţa prin vot asupra raportului Comisiei.

    Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat, luni, că, după ce primeşte raportul Comisiei juridice în privinţa începerii urmăririi penale a deputatului Valerian Vreme în dosarul Microsoft, va convoca de îndată plenul, adăugând că va fi uşor, deoarece este sesiune parlamentară.

    Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a decis în 1 octombrie să trimită la Comisia juridică solicitarea Ministerului Justiţie cu privire la începerea urmăririi penale a deputatului Valerian Vreme în dosarul Microsoft, aceasta având termen 10 zile pentru întocmirea raportului.

    Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a anunţat că procurorul general Tiberiu Niţu, în baza dispoziţiilor articolului 109 alineatul 2 din Constituţie, a articolelor 12 şi 19 din Legea 115/1999 şi ale Deciziei Curţii Constituţionale nr. 270 din 10 martie 2008, a transmis ministrului Justiţiei referatul Direcţiei Naţionale Anticorupţie prin care se solicită declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de: senatorul Ecaterina Andronescu – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani; deputatul Valerian Vreme – pentru abuz în serviciu; senatorul Petru Şerban Mihăilescu – pentru instigare la abuz în serviciu, trafic de influenţă şi spălare de bani.

    Procurorul general Tiberiu Niţu a transmis Parlamentului European referatul DNA prin care se solicită declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de europarlamentarul Dan Nica, suspectat de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani.

    De asemenea, procurorul general al PICCJ a transmis preşedintelui Traian Băsescu referatul DNA prin care se solicită declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de: Adriana Ţicău, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani; Gabriel Sandu, fost ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani; Daniel Funeriu, fost ministru al Educaţiei şi Cercetării – pentru abuz în serviciu; Alexandru Athanasiu, fost ministru al Educaţiei şi Cercetării – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani; Mihai Nicolae Tănăsescu, fost ministru al Finanţelor Publice – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani.

    Camera Deputaţilor a fost sesizată pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de Vreme Valerian, ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în perioada septembrie 2010 – februarie 2012 şi în prezent deputat, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, constând în aceea că ar fi încheiat contractul subsecvent referitor la suplimentarea numărului de licenţe MECTS, pentru şcoli – contractul de furnizare produse nr.108 din 17 august 2011 în baza căruia MCSI a efectuat plăţi totale de 8.825.673,50 euro, în condiţiile în care HG nr.460/2009 nu a reglementat situaţia licenţelor destinate unităţilor de învăţământ, iar preţul licenţelor nu reflectă discount-ul acordat de Microsoft, nu a dispus măsuri cu privire la aspectele sesizate de către FTS România prin adresa nr. 4550/02.12.2010, cu privire la servicii neprestate.

  • Ridicarea imunităţii lui Valerian Vreme, aprobată de Comisia juridică: “Acuzaţia de abuz în serviciu se referă doar la HG 460, care nu a fost semnată de mine”

    Deputatul Valerian Vreme a declarat, marţi, după ce a fost audiat de către deputaţii din Comisia juridică în legătură cu cererea de începere a urmăririi penale în cazul său, că acuzaţia procurorilor DNA este de abuz în serviciu şi se referă doar la HG 460, care, însă, nu a fost semnată de el.

    ”Acuzaţia este de abuz în serviciu şi se referă doar la HG 460, care nu a fost semnată de mine, e semnată undeva în 2009. Eu am semnat doar actul subsecvent care are absolut toate avizele şi toate analizele de specialitate”, a precizat Vreme.

    El a mai spus că şi-a exprimat punctul de vedere în faţa colegilor din Comisia juridică referitor la acuzaţia adusă de DNA.

    ”Mi-am exprimat punctul de vedere. Deci eu nu sunt acuzat, ci pur şi simplu solicitarea este pentru începerea urmăririi penale. Sper că colegii mei au înţeles foarte bine, inclusiv cum s-a derulat încheierea acelui act subsecvent şi decizia o vor lua în cunoştinţă de cauză. Imediat ce o să avem şi celelalte date o să vin şi o vă dau toate explicaţiile”, a mai spus Vreme.

    În Comisia juridică, 17 deputaţi au votat ”pentru” ridicarea imunităţii lui Valerian Vreme, un vot a fost ”împotrivă”, două voturi au fost anulate, iar un deputat s-a abţinut.

    Raportul Comisiei juridice va fi trimis Biroului Permanent, care va sesiza plenul.

    Surse din comisie au precizat, pentru MEDIAFAX, că plenul s-ar putea reuni peste o săptămână, respectiv marţea viitoare, pentru a se pronunţa prin vot asupra raportului Comisiei.

    Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat, luni, că, după ce primeşte raportul Comisiei juridice în privinţa începerii urmăririi penale a deputatului Valerian Vreme în dosarul Microsoft, va convoca de îndată plenul, adăugând că va fi uşor, deoarece este sesiune parlamentară.

    Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a decis în 1 octombrie să trimită la Comisia juridică solicitarea Ministerului Justiţie cu privire la începerea urmăririi penale a deputatului Valerian Vreme în dosarul Microsoft, aceasta având termen 10 zile pentru întocmirea raportului.

    Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a anunţat că procurorul general Tiberiu Niţu, în baza dispoziţiilor articolului 109 alineatul 2 din Constituţie, a articolelor 12 şi 19 din Legea 115/1999 şi ale Deciziei Curţii Constituţionale nr. 270 din 10 martie 2008, a transmis ministrului Justiţiei referatul Direcţiei Naţionale Anticorupţie prin care se solicită declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de: senatorul Ecaterina Andronescu – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani; deputatul Valerian Vreme – pentru abuz în serviciu; senatorul Petru Şerban Mihăilescu – pentru instigare la abuz în serviciu, trafic de influenţă şi spălare de bani.

    Procurorul general Tiberiu Niţu a transmis Parlamentului European referatul DNA prin care se solicită declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de europarlamentarul Dan Nica, suspectat de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani.

    De asemenea, procurorul general al PICCJ a transmis preşedintelui Traian Băsescu referatul DNA prin care se solicită declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de: Adriana Ţicău, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani; Gabriel Sandu, fost ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani; Daniel Funeriu, fost ministru al Educaţiei şi Cercetării – pentru abuz în serviciu; Alexandru Athanasiu, fost ministru al Educaţiei şi Cercetării – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani; Mihai Nicolae Tănăsescu, fost ministru al Finanţelor Publice – pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani.

    Camera Deputaţilor a fost sesizată pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de Vreme Valerian, ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în perioada septembrie 2010 – februarie 2012 şi în prezent deputat, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, constând în aceea că ar fi încheiat contractul subsecvent referitor la suplimentarea numărului de licenţe MECTS, pentru şcoli – contractul de furnizare produse nr.108 din 17 august 2011 în baza căruia MCSI a efectuat plăţi totale de 8.825.673,50 euro, în condiţiile în care HG nr.460/2009 nu a reglementat situaţia licenţelor destinate unităţilor de învăţământ, iar preţul licenţelor nu reflectă discount-ul acordat de Microsoft, nu a dispus măsuri cu privire la aspectele sesizate de către FTS România prin adresa nr. 4550/02.12.2010, cu privire la servicii neprestate.

  • DNA cere urmărirea penală a nouă foşti miniştri în cazul licenţelor Microsoft. Comisioane ilegale: 20 mil. dolari

    DNA precizează, într-un comunicat de presă difuzat vineri, că a fost sesizată la data de 5 iunie 2013 de către Corpul de Control al Primului – Ministru, ca urmare a acţiunii de control efectuate la Ministerul pentru Societatea Informaţională şi la Ministerul Educaţiei Naţionale, în legătură cu închirierea de licenţe educaţionale.

    Întrucât din Raportul de control rezultau indicii cu privire la încheierea, în condiţii nelegale, a contractului comercial de închiriere licenţe din 15.04.2004, extins ulterior pentru produse educaţionale Microsoft, a actelor adiţionale la acest contract, precum şi a contractelor aferente derulării Programul “Sistem Educaţional Informatizat” (SEI), Direcţia Naţională Anticorupţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de abuz în serviciu şi respectiv a unor infracţiuni de corupţie în legătură cu derularea acestor contracte.

    În acest mod, au fost obţinute probe din care rezultă că miniştrii Nica Dan, Mihăilescu Petru Şerban, Adriana Ţicău, Athanasiu Alexandru, Tănăsescu Mihai Nicolae şi Gabriel Sandu şi-au exercitat cu rea credinţă atribuţiile de serviciu, determinând încheierea contractului cadru de licenţiere din 15.04.2004 în condiţii oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47% acordat de Microsoft în considerarea Guvernului României, şi implicit permiţând plata unor comisioane către persoanele implicate. Totodată, există indicii că persoanele mai sus menţionate au pretins şi primit sume de bani pentru a-şi exercita în mod defectuos atribuţiile de serviciu şi pentru a-şi exercita influenţa asupra altor persoane în vederea favorizării firmei Fujitsu Siemens Computers în legătură cu încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft.

    Astfel, contractul cadru de licenţiere Microsoft s-a încheiat cu încălcarea dispoziţiilor egale privind achiziţiile publice, invocându-se în mod nereal calitatea de unic distribuitor a Fujitsu Siemens Computers, la un preţ cu cel puţin 40% mai mare faţă de preţul real, având la bază un necesar nefundamentat.

    Extensia cu privire la produse educaţionale s-a realizat, de asemenea cu încălcare dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice, având în vedere că obiectul contractului cadru viza licenţele pentru administraţia publică, Fujitsu Siemens Computers nu era distribuitor de produse educaţionale, iar de discount-ul acordat de firma Microsoft în considerarea Guvernului României au beneficiat firmele private.

    Mai mult, conform scrisorilor de confort şi biletelor la ordin emise, Guvernul Român garanta creditul, în timp ce firma Fujitsu Siemens Computers, care susţinea că a venit cu oferta de finanţare, nu depunea nici măcar garanţie de bună execuţie a contractului.

    Din cercetările efectuate rezultă că din cele 54 milioane USD achitate de Guvernul României în baza contractului cadru şi a extensiei din luna noiembrie 2004, suma de 20 milioane USD reprezintă comisioane pretinse de persoanele implicate în derularea proiectului din cadrul Guvernului României, din ministerele şi societăţilor implicate.

    Totodată, din probele administrate în cauză până în acest moment al cercetărilor şi din actele de control încheiate, rezultă că încheierea şi derularea contractului de închiriere de licenţe Microsoft de tip Enterprise Agreement Subscription cu consorţiul D-CON.NET (MCSI MS-EAS) s-a realizat cu încălcarea, de către miniştrii Daniel Petru Funeriu şi Gabriel Sandu, a dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice, fără a exista o fundamentare din punct de vedere economic şi tehnic, în scopul de a favoriza anumite firme. Există indicii în sensul că valoarea produselor şi a serviciilor a fost supraestimată pentru că a inclus şi comisioanele pretinse de persoanele implicate în semnarea şi derularea contractelor.

    De asemenea, cercetările efectuate cu privire la Programul “Sistem Educaţional Informatizat” (SEI), privind implementarea sistemului alternativ de educaţie asistată de calculator prin dotarea unităţilor de învăţământ cu laboratoare informatizate, cu o valoare estimată de 200 milioane dolari, au produs indicii rezonabile cu privire la încălcarea atribuţiilor de serviciu, precum şi săvârşirea unor infracţiuni de corupţie de către persoanele implicate.

    Astfel, preţurile de achiziţie a soluţiilor software nu sunt fundamentate şi depăşesc preţurile pieţei, nu există specificaţii clare ale produselor achiziţionate, iar lipsa unor licitaţii reale a dus la preţuri de achiziţie exagerate, atât pentru echipamente, cât şi pentru software.

    A reieşit din probele administrate că procedura de achiziţie a fost restricţionată, iar prin încheierea contractului şi acceptarea cesionării acestuia s-a urmărit de fapt favorizarea firmei Siveco şi a firmelor colaboratoare, în condiţiile în care specificaţiile tehnice ale livrabilelor din caietele de sarcini conduceau către firma IBM sau Compaq, iar specificaţiile tehnice pentru software către firma Siveco. Achiziţiile în cadrul Programului SEI au fost efectuate la preţuri cu până la 50% mai mari, iar continuarea proiectului cu firma Siveco, în cadrul etapei a IV-a, a fost impusă de condiţiile împovărătoare ale contractului de leasing financiar care era în derulare, deşi actele de control recomandau efectuarea unei proceduri de achiziţie.

    Probele administrate în cauză au demonstrat existenţa unui mecanism care urmărea crearea unui profit cât mai mare în firmele subcontractante, profit din care erau scoase, prin intermediul unor companii off-shore, sumele de bani necesare plăţii mitelor, prin intermediul unor contracte de servicii fictive. Sumele de bani cu titlu de mită erau plătite fie prin transferuri bancare în firmele nominalizate de persoanele care reprezentau autoritatea contractantă, fie erau scoase în numerar din băncile din afara teritoriului României şi aduse tot în numerar în ţară folosind diferiţi intermediari, toate acestea făcându-se în scopul ascunderii sursei veniturilor.

    Prin urmare, precizează DNA, s-au impus următoarele:

    1.Sesizarea Parlamentului European pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de:

    NICA DAN, ministru al MCTI în perioada 2000 – iulie 2004 şi în prezent membru al Parlamentului European, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani, constând în aceea că ar fi procedat la aprobarea bugetului pentru derularea Programului “Sistem Educaţional Informatizat” şi respectiv pentru proiectul ce a vizat licenţierea Microsoft; ar fi iniţiat şi avizat proiecte de Hotărâri de Guvern prin care a urmărit favorizarea firmelor Fujitsu Siemens Computers şi Siveco, respectiv firmele colaboratoare ale acestora, ar fi stabilit printr-un Memorandum firmele care să participe la realizarea proiectului atestând în mod nereal că acestea fac parte dint-un consorţiu; ar fi stabilit procente de participare la proiect în favoarea anumitor firme; ar fi acceptat cesiunea contractului de către SIVECO, deşi invocase necesitatea achiziţiei de la aceeaşi sursă; ar fi înlesnit firmei SIVECO şi colaboratorilor săi încheierea contractului în condiţiile lipsei de competiţie, încheind contractul în condiţii oneroase pentru ministerul pe care îl conducea, faptele sale având drept consecinţă prejudicierea bugetului de stat ca urmare a achiziţiei de servicii şi produse la preţuri peste valoarea de piaţă: licenţe cu circa 30 – 40% mai scumpe, calculatoare şi produse software la preţuri cu până la 50% mai mari decât cele pentru aceleaşi produse sau produse similare de pe piaţă. În perioada aprilie – noiembrie 2004, ar fi pretins şi primit o parte din suma de circa 20 milioane USD virată de Fujitsu Siemens Computers în contul unor societăţi de tip off – shore cu titlu de consultanţă şi asistenţă tehnică aferentă contractului încheiat cu Guvernul României pentru ca, în baza influenţei pe care o avea, să asigure încheierea contractului în condiţiile propuse de firma Fujitsu Siemens Computers.

    2. Sesizarea Preşedintelui României pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de:

    ŢICĂU ADRIANA, ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în perioada iulie-decembrie 2004, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă, spălare de bani, constând în aceea că ar fi procedat la aprobarea bugetului pentru derularea Programului “Sistem Educaţional Informatizat” şi respectiv pentru proiectul ce a vizat licenţierea Microsoft; de asemenea, ar fi iniţiat şi avizat proiecte de Hotărâri de Guvern prin care a urmărit favorizarea firmelor Fujitsu Siemens Computers şi Siveco, respectiv firmele colaboratoare ale acestora, faptele sale având drept consecinţă prejudicierea bugetului de stat ca urmare a achiziţiei de servicii şi produse la preţuri peste valoarea de piaţă: licenţe cu circa 30 – 40% mai scumpe, calculatoare şi produse software la preţuri cu până la 50% mai mari decât cele pentru aceleaşi produse sau produse similare de pe piaţă;

    SANDU GABRIEL, ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani, constând în aceea că ar fi iniţiat şi contrasemnat HG nr.460 din 15 aprilie 2009 pentru atribuirea competenţei MCSI de a desfăşura procedura de licitaţie deschisă, licitaţie restrânsă sau negociere cu publicare prealabilă a unui anunţ de participare, după caz, în vederea încheierii unui acord-cadru ce are ca obiect achiziţia dreptului de utilizare de produse software prin închiriere cu opţiune de cumpărare. De asemenea, ar fi încheiat Acordul cadru cu Asocierea CON.NET (lider), D-CON.NET GmbH, COMSOFT DIRECT AG, BECHTLE HOLDING SCHWEIZ, DOM SOFT SRL, în condiţiile în care documentaţia de achiziţie a inclus criterii restrictive de natură a favoriza asocierea mai sus menţionată şi fără a avea în vedere preţurile practicate de aceasta raportat la cele practicate de Microsoft în relaţia cu SC DIM SOFT SRL şi ulterior de SC DIM SOFT SRL în relaţia cu D-CON.NET GmbH; ar fi pretins de la un avocat suma de 1.800.000 de euro pentru a asigura derularea în continuare a contractului de licenţiere Microsoft; ar fi pretins şi primit de la o persoană, prin intermediar, suma de 3.000.000 de euro, bani ce i-au fost viraţi într-o societate de tip off – shore, pentru a înlesni Asocierii D-CON.NET (lider), D-CON.NET GmbH, COMSOFT DIRECT AG, BECHTLE HOLDING SCHWEIZ, DOM SOFT SRL, încheierea acordului cadru pentru 2009-2012 pentru achiziţia dreptului de utilizare produse software prin închiriere cu opţiune de cumpărare;

  • Stefanos Theocharopoulos va conduce Romtelecom. Compania se listeaza la bursa intr-un an

    “Am agreat ca Stefanos Theocharopoulos sa preia si functia de
    CEO al Romtelecom cu un mandat clar de a sprijini MCSI in programul
    de listare a actiunilor pe care le detine la Romtelecom la bursa in
    termen de un an de zile”, a declarat Michael Tsamaz, presedinte si
    CEO al grupului OTE, la sfarsitul negocierilor.

    Valerian Vreme, ministrul Comunicatiilor, a declarat la finalul
    negocierilor ca “este pentru prima oara cand primim de la OTE un
    grafic clar cu date limita exacte pentru listarea pe bursa a
    Romtelecom. Pana la 1 septembrie vom selecta banca de investitii si
    casa de avocatura care vor gestiona procesul de listare. Vom lista
    fie actiuni la Romtelecom, fie actiuni la societatea care ar putea
    rezulta in urma unei posibile fuziuni intre Romtelecom si
    Cosmote”.

    Mai mult pe
    www.zf.ro
    .

  • Actionar la firma sotiei ministrului comunicatiilor, in boardul Postei Romane

    Ionut Gogu are 14,64% din actiunile UM-Soft, firma care are
    afaceri cu mai multe institutii publice, printre care primarii din
    judetul Bacau, Casa de pensii sau Regia Nationala a Padurilor. Gogu
    este si consilier la Ministerul Comunicatiilor – institutie care
    numeste reprezentantii statului la companii precum Posta Romana, SN
    Radiocomunicatii si Romtelecom. Vreme a declarat ca toate numirile
    pe care le-a facut la Posta Romana au fost “pe competente” si ca
    desi are rude si prieteni, nimeni nu a primit nicio facilitate daca
    nu a fost competent. “Domnul Gogu este o persoana competenta,
    morala si corecta, de aceea a fost numit in consiliul de
    administratie al Postei. Orice s-ar insinua, principalul criteriu
    dupa care l-am numit a fost competenta. Este ilegal acest lucru?”,
    a spus el. Intrebat de ZF la ce competente se refera in ceea ce il
    priveste pe Ionut Gogu, ministrul comunicatiilor a raspuns ca Gogu
    este de profesie inginer si este competent in materie de sisteme
    informatice. La intrebarea vizavi de experienta care il recomanda
    pe Gogu sa fie in consiliul de administratie, Valerian Vreme a
    raspuns ca “doar nu este director executiv al companiei sa vorbim
    de experienta”.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Revista presei economice din Romania

    Ministerul Sanatatii vrea sa faca de la sfarsitul
    lunii octombrie o
    clasificare a spitalelor
    , pe niveluri de competenta, de la
    “foarte inalt” la “limitat”, insa primul dintre criteriile de
    clasificare, numarul de paturi, ii nemultumeste pe managerii
    unitatilor medicale, relateaza Gandul. Mai putin de 10%
    dintre dezvoltatorii imobiliari care au solicitat bancilor credite
    in primul semestru au avut succes, iar cei care au luat credit
    dezvolta in majoritate ansambluri cu buget sub 10 milioane de
    euro.

    Banii cu care Sorin Ovidiu Vintu l-a alimentat pe
    Nicolae Popa, printr-un complicat traseu transfrontalier, provin
    din afacerile cu sindicalistii lui Liviu Luca, pe spatele Petrom,
    afirma Evenimentul Zilei, intr-o ancheta cu titlul
    Circuitul
    banilor Petrom-Vintu-Popa
    “. Fondul Proprietatea, un alt tun
    pregatit de SOV: in 2005, Vintu planuia sa puna mana pe Fondul
    Proprietatea, cu banii obtinuti dintr-un fond de investitii cu
    emisiune continua.

    Romania
    neterminata
    ” este titlul unei analize din Adevarul care
    constata ca pamanturile lasate parloaga, constructiile nefinalizate
    si stocurile industriale s-au inmultit, intrucat lipsa de finantare
    si restrangerea pietelor i-au determinat pe investitori sa lase
    balta tot mai multe proiecte. Produsele bio romanesti, putine si
    prea scumpe
    : desi suprafata cultivata ecologic a crescut in
    ultimii ani, piata locala a produselor bio nu depaseste 1% din
    consumul autohton, fata de 5% in Germania.

    “Ce au bulgarii si nu vor romanii: un
    expert neamt”, scrie Romania Libera, notand ca in Bulgaria,

    Compania de Autostrazi
    a cooptat un inginer neamt pentru a
    coordona proiectele, in timp ce omologii de la Bucuresti ai
    inginerului german sunt agronomi si juristi, toti membri de partid.
    Urmatorul val de restante vine de la IMM: Peste 31% din companiile
    romanesti intampina probleme cu lichiditatile, procent care
    plaseaza Romania cu mult peste tari precum Grecia sau Spania.


    Retelele de hipermarketuri
    au deschis in 2010 doar cinci
    magazine, alte cinci au ramas proiecte pe hartie, iar retelele
    Carrefour, Real si Auchan – cei mai expansivi retaileri de profil
    pana in 2009 – nu inaugureaza niciun magazin in trimestrul patru,
    informeaza Ziarul Financiar. Noul ministru al
    comunicatiilor, Valerian Vreme, sustine folosirea softurilor
    gratuite in institutiile statului, ceea ce taia cheltuielile, dar
    ar duce si la o scadere a contractelor cu statul ale producatorilor
    de software de pe piata.