Tag: Valea Jiului

  • Burduja: Facem paşi rapizi pentru implementarea noii companii Complexul Energetic Valea Jiului

    Complexul Energetic Valea Jiului S.A. (CEVJ) şi Green Gravity au încheiat, joi, un Acord-Cadru de Cooperare pentru a explora posibilitatea aplicării tehnologiei inovative de stocare a energiei Green Gravity în şaptesprezece puţuri de mină în cele patru operaţiuni miniere din Valea Jiului din România.

    Potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei, acordul conturează domeniul şi obiectivele unui studiu comun pentru a evalua aspectele tehnice, economice şi de mediu ale conversiei minelor de cărbune existente ale CEVJ în facilităţi de stocare a energiei, folosind tehnologia şi expertiza proprietară a Green Gravity.

    Studiul va evalua de asemenea beneficiile şi provocările potenţiale ale integrării sistemului de stocare a energiei cu reţeaua electrică existentă şi cu sursele de energie regenerabilă.

    Acordul reprezintă un parteneriat strategic între CEVJ şi Green Gravity, deoarece ambele părţi împărtăşesc o viziune comună de avansare a tranziţiei energetice şi reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, creând în acelaşi timp noi oportunităţi pentru dezvoltare economică.

    Acordul se aliniază de asemenea cu Pactul Verde al Uniunii Europene, care are ca obiectiv să facă Europa primul continent climatic neutru până în 2050.

    România trece printr-o tranziţie energetică majoră, având ca scop creşterea ponderii energiei regenerabile în mixul său energetic şi reducerea dependenţei de combustibilii fosili.

    România şi-a stabilit obiective pentru energia regenerabilă până în 2030.

    „Salut această iniţiativă, care demonstrează potenţialul cooperării dintre România şi Australia în domeniul energiei curate şi al acţiunii climatice. Sprijin eforturile CEVJ şi Green Gravity de a explora fezabilitatea stocării energiei gravitaţionale din vechile puţuri de mină, care ar putea oferi o soluţie viabilă pentru îmbunătăţirea flexibilităţii şi rezilienţei sistemului nostru energetic, asigurând un viitor pentru Valea Jiului şi reducând treptat în acelaşi timp dependenţa noastră de combustibilii fosili. Iată că facem rapid primii paşi în reinventarea noii companii Complexul Energetic Valea Jiului, o şansă de dezvoltare şi noi locuri de muncă pentru întreaga regiune”, a spus ministrul Sebastian Burduja.

    „Implementarea cu succes a stocării energiei gravitaţionale în Valea Jiului va oferi un exemplu de lider pentru tranziţia de succes a unei regiuni miniere de cărbune. Acest proiect are implicaţii globale pentru climă, locuri de muncă şi investiţii. Tehnologia de stocare a energiei Green Gravity reprezintă o inovaţie în căutarea stocării pe durată lungă şi economice a energiei regenerabile. Prin reutilizarea activelor miniere, costurile pot fi menţinute scăzute. Folosind gravitaţia ca şi combustibil, ne dispensăm de consumul critic de apă, teren şi substanţe chimice pe care alte tehnologii de stocare se bazează”, a declarat Mark Swinnerton, CEO al Green Gravity.

  • Ciolacu, despre minerii din V. Jiului: Nu trebuie umiliţi, ei vor doar să fie trataţi cu demnitate

    „Am vorbit mai devreme cu cei din Valea Jiului şi am văzut care este starea de spirit a oamenilor. Minerii de la Lupeni, alături de cei din Vulcan şi Livezeni, nu cer măriri de salarii, ci doar plata muncii lor. E dreptul lor şi sunt alături de ei! Aceşti oameni nu trebuie umiliţi, ei vor doar dialog şi să fie trataţi cu demnitate şi respect pentru munca lor”, transmite Marcel Ciolacu.

    Liderul social-democraţilor afirmă că, în 2019, Guvernul PSD a dat OUG 60, care asigura supravieţuirea mineritului în Valea Jiului şi locurile de muncă pentru mii de familii.

    „Actualii guvernanţi nu fac nimic în afară de a tăia şi distruge”, conchide preşedintele PSD.

    Minerii de la exploatările de cărbune Livezeni, Vulcan şi Lupeni protestează de câteva zile pentru neplata salariilor. Salariile minerilor din Valea Jiului ar fi trebuit plătite în 15 a lunii, însă conducerea CEH a anunţat că acestea vor fi plătite până în data de 26 februarie.

     

  • Cum a reuşit un om de afaceri din Romania să cumpere tot satul în care a copilărit şi să plătească mai puţini bani decât dau alţii pe o maşină de lux

    Maximilian Gânju

    S-a trezit proprietar peste un sat întreg din munţii moţilor şi n-a cheltuit o avere, după cum s-ar putea crede. A dat chiar mai puţin decât plătesc cei înstăriţi pe o maşină de lux. Vrea să-l facă o oază în care oaspeţii să se rupă de tumultuoasa lume modernă şi să se întoarcă la origini. Emil Părău (foto), omul de afaceri din Valea Jiului care a cumpărat satul copilăriei sale, nu vrea profit şi are mulţumirea sufletească dacă-l va convinge pe turistul care-i trece pragul să fie mai bun.

    A mai rămas doar un om în sat

    Satul Roşia se află la graniţa dintre judeţele Hunedoara şi Alba, în Munţii Metaliferi, iar pentru a ajunge la el, trebuie să străbaţi un drum lung şi extrem de greu prin sălbăticie. Aproape tot satul a fost părăsit în anii 80, când la Orăştie apăreau fabricile, iar viaţa la oraş era mai uşoară, cu lumină ori apă în casă. În ciuda tuturor vitregiilor, un singur locuitor a rămas până astăzi în cătun, un bătrân de 77 de ani, care n-ar vrea să-şi părăsească glia strămoşească pentru nimic în lume. Restul s-au dus la consăteanul lor care a ajuns mare afacerist, pentru a-l îmbia să le cumpere pământurile din satul uitat de lume, scrie mesagerulhunedorean.ro.

    Case pustii, dărăpănate, drumuri împădurite

    Aşa începe povestea lui Emil Părău, afaceristul din Valea Jiului, care în decurs de 10 ani de zile s-a trezit cu 300 de hectare de teren şi case, toate cumpărate mai mult de ruşine decât de nevoie. „Am mers într-o zi la Deva şi de acolo am zis hai să văd ce mai este în sat. Când am ajuns acolo, totul era plin de vegetaţie, drumul se împădurise, casa părintească se lăsase, era totul praf. Am zis că dacă ar veni tata, ar muri când ar vedea ce s-a ales de munca lui. Şi m-am dus cu echipă de zidari, muncitori, eram 30 de persoane şi ne-am apucat de muncă. Două săptămâni a durat renovarea casei şi curăţarea câtorva terenuri. Am aranjat mormintele bunicilor, am venit acasă şi i-am zis lui tata să mergem să vedem ce mai e pe acolo. Când a văzut-o tata, se citea pe chipul lui bucuria”, povesteşte Emil Părău.



     

  • Un om de afaceri a cumpărat satul în care a copilărit şi a plătit mai puţini bani decât dau alţii pe o maşină de lux

    Maximilian Gânju

    S-a trezit proprietar peste un sat întreg din munţii moţilor şi n-a cheltuit o avere, după cum s-ar putea crede. A dat chiar mai puţin decât plătesc cei înstăriţi pe o maşină de lux. Vrea să-l facă o oază în care oaspeţii să se rupă de tumultuoasa lume modernă şi să se întoarcă la origini. Emil Părău (foto), omul de afaceri din Valea Jiului care a cumpărat satul copilăriei sale, nu vrea profit şi are mulţumirea sufletească dacă-l va convinge pe turistul care-i trece pragul să fie mai bun.

    A mai rămas doar un om în sat

    Satul Roşia se află la graniţa dintre judeţele Hunedoara şi Alba, în Munţii Metaliferi, iar pentru a ajunge la el, trebuie să străbaţi un drum lung şi extrem de greu prin sălbăticie. Aproape tot satul a fost părăsit în anii 80, când la Orăştie apăreau fabricile, iar viaţa la oraş era mai uşoară, cu lumină ori apă în casă. În ciuda tuturor vitregiilor, un singur locuitor a rămas până astăzi în cătun, un bătrân de 77 de ani, care n-ar vrea să-şi părăsească glia strămoşească pentru nimic în lume. Restul s-au dus la consăteanul lor care a ajuns mare afacerist, pentru a-l îmbia să le cumpere pământurile din satul uitat de lume, scrie mesagerulhunedorean.ro.

    Case pustii, dărăpănate, drumuri împădurite

    Aşa începe povestea lui Emil Părău, afaceristul din Valea Jiului, care în decurs de 10 ani de zile s-a trezit cu 300 de hectare de teren şi case, toate cumpărate mai mult de ruşine decât de nevoie. „Am mers într-o zi la Deva şi de acolo am zis hai să văd ce mai este în sat. Când am ajuns acolo, totul era plin de vegetaţie, drumul se împădurise, casa părintească se lăsase, era totul praf. Am zis că dacă ar veni tata, ar muri când ar vedea ce s-a ales de munca lui. Şi m-am dus cu echipă de zidari, muncitori, eram 30 de persoane şi ne-am apucat de muncă. Două săptămâni a durat renovarea casei şi curăţarea câtorva terenuri. Am aranjat mormintele bunicilor, am venit acasă şi i-am zis lui tata să mergem să vedem ce mai e pe acolo. Când a văzut-o tata, se citea pe chipul lui bucuria”, povesteşte Emil Părău.



     

  • Un om de afaceri a cumpărat satul în care a copilărit şi a plătit mai puţini bani decât dau alţii pe o maşină de lux

    Maximilian Gânju

    S-a trezit proprietar peste un sat întreg din munţii moţilor şi n-a cheltuit o avere, după cum s-ar putea crede. A dat chiar mai puţin decât plătesc cei înstăriţi pe o maşină de lux. Vrea să-l facă o oază în care oaspeţii să se rupă de tumultuoasa lume modernă şi să se întoarcă la origini. Emil Părău (foto), omul de afaceri din Valea Jiului care a cumpărat satul copilăriei sale, nu vrea profit şi are mulţumirea sufletească dacă-l va convinge pe turistul care-i trece pragul să fie mai bun.

    A mai rămas doar un om în sat

    Satul Roşia se află la graniţa dintre judeţele Hunedoara şi Alba, în Munţii Metaliferi, iar pentru a ajunge la el, trebuie să străbaţi un drum lung şi extrem de greu prin sălbăticie. Aproape tot satul a fost părăsit în anii 80, când la Orăştie apăreau fabricile, iar viaţa la oraş era mai uşoară, cu lumină ori apă în casă. În ciuda tuturor vitregiilor, un singur locuitor a rămas până astăzi în cătun, un bătrân de 77 de ani, care n-ar vrea să-şi părăsească glia strămoşească pentru nimic în lume. Restul s-au dus la consăteanul lor care a ajuns mare afacerist, pentru a-l îmbia să le cumpere pământurile din satul uitat de lume, scrie mesagerulhunedorean.ro.

    Case pustii, dărăpănate, drumuri împădurite

    Aşa începe povestea lui Emil Părău, afaceristul din Valea Jiului, care în decurs de 10 ani de zile s-a trezit cu 300 de hectare de teren şi case, toate cumpărate mai mult de ruşine decât de nevoie. „Am mers într-o zi la Deva şi de acolo am zis hai să văd ce mai este în sat. Când am ajuns acolo, totul era plin de vegetaţie, drumul se împădurise, casa părintească se lăsase, era totul praf. Am zis că dacă ar veni tata, ar muri când ar vedea ce s-a ales de munca lui. Şi m-am dus cu echipă de zidari, muncitori, eram 30 de persoane şi ne-am apucat de muncă. Două săptămâni a durat renovarea casei şi curăţarea câtorva terenuri. Am aranjat mormintele bunicilor, am venit acasă şi i-am zis lui tata să mergem să vedem ce mai e pe acolo. Când a văzut-o tata, se citea pe chipul lui bucuria”, povesteşte Emil Părău.



     

  • Românul care şi-a cumpărat satul în care a copilărit şi a plătit mai puţini bani decât dau alţii pe o maşină

    Maximilian Gânju

    S-a trezit proprietar peste un sat întreg din munţii moţilor şi n-a cheltuit o avere, după cum s-ar putea crede. A dat chiar mai puţin decât plătesc cei înstăriţi pe o maşină de lux. Vrea să-l facă o oază în care oaspeţii să se rupă de tumultuoasa lume modernă şi să se întoarcă la origini. Emil Părău (foto), omul de afaceri din Valea Jiului care a cumpărat satul copilăriei sale, nu vrea profit şi are mulţumirea sufletească dacă-l va convinge pe turistul care-i trece pragul să fie mai bun.

    A mai rămas doar un om în sat

    Satul Roşia se află la graniţa dintre judeţele Hunedoara şi Alba, în Munţii Metaliferi, iar pentru a ajunge la el, trebuie să străbaţi un drum lung şi extrem de greu prin sălbăticie. Aproape tot satul a fost părăsit în anii 80, când la Orăştie apăreau fabricile, iar viaţa la oraş era mai uşoară, cu lumină ori apă în casă. În ciuda tuturor vitregiilor, un singur locuitor a rămas până astăzi în cătun, un bătrân de 77 de ani, care n-ar vrea să-şi părăsească glia strămoşească pentru nimic în lume. Restul s-au dus la consăteanul lor care a ajuns mare afacerist, pentru a-l îmbia să le cumpere pământurile din satul uitat de lume, scrie mesagerulhunedorean.ro.

    Case pustii, dărăpănate, drumuri împădurite

    Aşa începe povestea lui Emil Părău, afaceristul din Valea Jiului, care în decurs de 10 ani de zile s-a trezit cu 300 de hectare de teren şi case, toate cumpărate mai mult de ruşine decât de nevoie. „Am mers într-o zi la Deva şi de acolo am zis hai să văd ce mai este în sat. Când am ajuns acolo, totul era plin de vegetaţie, drumul se împădurise, casa părintească se lăsase, era totul praf. Am zis că dacă ar veni tata, ar muri când ar vedea ce s-a ales de munca lui. Şi m-am dus cu echipă de zidari, muncitori, eram 30 de persoane şi ne-am apucat de muncă. Două săptămâni a durat renovarea casei şi curăţarea câtorva terenuri. Am aranjat mormintele bunicilor, am venit acasă şi i-am zis lui tata să mergem să vedem ce mai e pe acolo. Când a văzut-o tata, se citea pe chipul lui bucuria”, povesteşte Emil Părău.

    Visează acum să transforme toată aşezarea într-un fel de staţiune, un fel de Valea Zălanului, cum este cea a prinţului Charles, unde oamenii să trăiască în comuniune cu natura şi departe de tot ce înseamnă tumultuoasa lume modernă. Să participe la acţiuni comune care să-i apropie, la clacă şi şezători, unde gospodarii se uneau şi povesteau.

    De anul trecut, s-a apucat de renovarea caselor, iar trei vor fi gata în iunie anul acesta. „Pentru început, o să fac 10 case în satul turistic. De fapt, vreau să fie o întoarcere în timp, pentru că obiceiurile de acum 100 de ani care s-au păstrat sunt aproape identice cu cele ale dacilor. Fiecare casă are o poveste, iar turiştii o pot afla. Ca un exemplu, în sat, trăia unul foarte avut, Bogatul se numea. Fiind foarte bogat, a fost omorât de fiica sa, nevasta şi ginerele lui, pentru avere. Vezi, dacă ai prea mult şi dacă nu-l ai şi pe Dumnezeu cu tine, vezi unde ajungi”, spune Părău.

    Turiştii, practic, în sejurul lor devin stăpânii caselor. Se vor gospodări singuri şi cel mai important, vor avea posibilitatea de a se apropia unii de alţii. Vreau ca turistul când intră în cămară să găsească tot ce aveau în sat pe vremuri. Să aibă acea carne la garniţă, castraveţii la murat, butoiul cu ţuică, toate produsele tradiţionale. Acum nu o să-l ia şi să-l pună în portbagaj, mergem pe bun simţ. Să mănânce roşia, dimineaţa, din grădina casei. La sfârşit să cumpere dacă doreşte, să-şi ducă şi acasă, pentru că ştie că sunt naturale. Ideea este să-l prind în program, să-l duc la secerat, nu să doarmă.

     

  • A cumpărat satul în care a copilărit şi a plătit mai puţini bani decât dau alţii pe o maşină de lux

    Maximilian Gânju

    S-a trezit proprietar peste un sat întreg din munţii moţilor şi n-a cheltuit o avere, după cum s-ar putea crede. A dat chiar mai puţin decât plătesc cei înstăriţi pe o maşină de lux. Vrea să-l facă o oază în care oaspeţii să se rupă de tumultuoasa lume modernă şi să se întoarcă la origini. Emil Părău (foto), omul de afaceri din Valea Jiului care a cumpărat satul copilăriei sale, nu vrea profit şi are mulţumirea sufletească dacă-l va convinge pe turistul care-i trece pragul să fie mai bun.

    A mai rămas doar un om în sat

    Satul Roşia se află la graniţa dintre judeţele Hunedoara şi Alba, în Munţii Metaliferi, iar pentru a ajunge la el, trebuie să străbaţi un drum lung şi extrem de greu prin sălbăticie. Aproape tot satul a fost părăsit în anii 80, când la Orăştie apăreau fabricile, iar viaţa la oraş era mai uşoară, cu lumină ori apă în casă. În ciuda tuturor vitregiilor, un singur locuitor a rămas până astăzi în cătun, un bătrân de 77 de ani, care n-ar vrea să-şi părăsească glia strămoşească pentru nimic în lume. Restul s-au dus la consăteanul lor care a ajuns mare afacerist, pentru a-l îmbia să le cumpere pământurile din satul uitat de lume.

    Case pustii, dărăpănate, drumuri împădurite

    Aşa începe povestea lui Emil Părău, afaceristul din Valea Jiului, care în decurs de 10 ani de zile s-a trezit cu 300 de hectare de teren şi case, toate cumpărate mai mult de ruşine decât de nevoie. „Am mers într-o zi la Deva şi de acolo am zis hai să văd ce mai este în sat. Când am ajuns acolo, totul era plin de vegetaţie, drumul se împădurise, casa părintească se lăsase, era totul praf. Am zis că dacă ar veni tata, ar muri când ar vedea ce s-a ales de munca lui. Şi m-am dus cu echipă de zidari, muncitori, eram 30 de persoane şi ne-am apucat de muncă. Două săptămâni a durat renovarea casei şi curăţarea câtorva terenuri. Am aranjat mormintele bunicilor, am venit acasă şi i-am zis lui tata să mergem să vedem ce mai e pe acolo. Când a văzut-o tata, se citea pe chipul lui bucuria”, povesteşte Emil Părău.

    Cititi mai multe pe www.mesagerulhunedorean.ro

  • Tânăr român premiat la Londra, pentru fotografii cu mineri din Valea Jiului

    Un tânăr fotograf român din Petroşani a fost premiat recent, la Londra, în cadrul unei competiţii la care au fost înscrise 27.000 de lucrări, din 104 ţări.

    Alex Beldea, în vârstă de 22 de ani, a primit menţiunea de onoare a ediţiei din 2014 a International Photography Award, la categoria Amatori, Eseu Fotografic şi Naraţiuni Fotografice.

    Recunoaşterea internaţională a talentului fotografului român i-a fost adusă de şase imagini incluse în documentarul „Ultimul schimb”, în care Alex Beldea a surprins viaţa muncitorilor din mine din Valea Jiului, respectiv la Paroşeni, Petrila şi Uricani, mine care urmează să fie închise în următorii trei ani.

    Cititi mai multe pe www.greatnews.ro

  • Guvernul vrea să dea ajutor de stat de 174 milioane de lei în acest an pentru închiderea unor mine

     Sumele vor fi alocate integral de la bugetul de stat, potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern.

    Din suma totală, 122,4 milioane de lei vor fi direcţionate spre acoperirea pierderilor aferente producţiei de huilă.

    Pentru “suportarea costurilor excepţionale” aferente minelor intrate în procesul de închidere definitivă vor fi acordate 51,5 milioane de lei. Din această sumă, 9,5 milioane de lei vor fi plăţi compensatorii, 9,8 milioane de lei sunt facilităţi pentru pensionari, iar 4,1 milioane de lei vor fi utilizate pentru reconversia profesională.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PPDD şi PDL au depus la Cameră o moţiune simplă pe tema mineritului din Valea Jiului

     “Anunţ plenul despre împrejurarea că astăzi înţelegem să depunem în plenul Camerei moţiunea simplă «Scăpaţi mineritul din Valea Jiului de norocul rău al conducerii bicefale Vosganian-Niţă»”, a anunţat, marţi, liderul grupului parlamentar al PPDD, Daniel Fenechiu.

    El a precizat că moţiunea simplă este semnată de 73 de deputaţi PPDD şi PDL.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro