Tag: uzbekistan

  • Opusul României. Ţara în care ani la rând funcţionarii publici şi membrii guvernului au lucrat câte 15 ore pe zi, 7 zile pe săptămână

    În timpul unei conferinţe internaţionale susţinută luna aceasta în Tashkent, Uzbekistan, un oficial a adormit brusc. În alte ţări ale lumii situaţia ar putea părea hilară, iar în România este deja un lucru obişnuit să vedem fotografii cu politicieni dormind în timpul şedinţelor de guvern, însă în statul din Asia Centrală lucrurile stau diferit.

    Colegii bărbatului au spus că incidentul s-a datorat stresului pe care acesta l-a acumulat ca urmare a unui program de muncă cel puţin extenuant. Există, de altfel, o percepţie pe scară largă a faptului că funcţionarii publici din Uzbekistan sunt deosebit de predispuşi la incidente legate de oboseală, după trei ani de muncă cu zile de lucru de 15 ore, fără weekend.

    Astfel, directorii şi oficialii străini – care se adunaseră în cadrul conferinţei ca urmare a deciziei Uzbekistanului de a-şi deschide economia către alte state – se confruntă cu o provocare neobişnuită în timpul întâlnirilor cu birocraţii locali – aceea de a se asigura că omologii lor rămân treji în timpul şedinţelor. „A adormit de două ori în timpul unei întâlniri de după-amiază”, a declarat un finanţator occidental despre un oficial uzbek, în urma unei şedinţe la care au participat împreună, citat de Reuters.

    Funcţionarii guvernamentali din fosta republică sovietică cu 33 de milioane de cetăţeni au o veche tradiţie, de a nu fără a părăsi biroul până când şeful lor nu face acest lucru. Dar viaţa lor a devenit şi mai dură când liderul reformist Shavkat Mirziyoyev i-a luat locul preşedintelui din partidul conservator, Islam Karimov, în urma morţii acestuia în 2016. „Când preşedintele (Mirziyoyev) a venit la putere, a declarat o situaţie de urgenţă pentru sectorul public şi a spus că funcţionarii nu se vor odihni până nu vom mulţumi poporul”, a spus un oficial uzbek, dar sub anonimat, de frica posibilelor consecinţe pe care le-ar putea suporta urmare a faptului că a criticat sistemul.

    Pentru a oferi un exemplu, Mirziyoyev lucrează de obicei mai mult decât predecesorul său, îndemnându-şi toţi subordonaţii să facă la fel. Văzând însă că oficialii care lucrează în sistem sunt din ce în ce mai obosiţi, preşedintele a hotărât în cele din urmă, luna trecută, să îi lase pe aceştia să îşi părăsească sâmbăta birourile la ora 17:00, iar duminica să o petreacă alături de familiile lor. „Dar, în realitate, nimic nu s-a schimbat”, a spus acelaşi oficial uzbek. „Încă merg la serviciu 8 dimineaţa şi revin la miezul nopţii, de multe ori în jurul orei 1 sau 2 dimineaţa. Uneori nu îmi văd copiii de câteva zile la rând, sunt deja adormiţi când vin acasă şi pleacă la şcoală înaintea mea.”

     

  • Viaţa fabuloasă a tinerei care vinde haine de copii cu 5.000 de euro şi legătura ei cu dictatorul care îşi fierbe inamicii în ulei – GALERIE FOTO

    Creaţiile ei includ rochii cu perle bazate pe istoria ţaristă a Rusiei, dar tânăra a fost acuzată de ipocrizie şi imoralitate, fiind detaşată de viaţa de zi cu zi din ţara ei natală.

    Unchiul ei este loial liderului autoritar din Uzbekistan, preşedintele Islam Karimov, în vârstă de 78 de ani. Karimov este celebru pentru faptul că obişnuia să îşi fiarbă adversarii politici în ulei şi pentru că şi-a plasat propria fiică, Gulnara, în arest la domiciliu în urma unui scandal de corupţie în care sunt implicate miliarde de dolari şi companii de pe trei continente.

    Citeşte aici povestea Gulnarei, cea care a cântat cu Julio Iglesias şi a furat milioane de dolari.

  • Viaţa fabuloasă a tinerei care vinde haine de copii cu 5.000 de euro şi legătura ei cu dictatorul care îşi fierbe inamicii în ulei – GALERIE FOTO

    Diora Usmanova, de 27 de ani, vinde haine de copii de mii de euro în magazinul ei din Moscova. Tânăra este nepoata lui Shavkat Mirziyoyev, care ocupă de ani buni funcţia de prim-ministru al statului Uzbekistan.

    Creaţiile ei includ rochii cu perle bazate pe istoria ţaristă a Rusiei, dar tânăra a fost acuzată de ipocrizie şi imoralitate, fiind detaşată de viaţa de zi cu zi din ţara ei natală.

    Unchiul ei este loial liderului autoritar din Uzbekistan, preşedintele Islam Karimov, în vârstă de 78 de ani. Karimov este celebru pentru faptul că obişnuia să îşi fiarbă adversarii politici în ulei şi pentru că şi-a plasat propria fiică, Gulnara, în arest la domiciliu în urma unui scandal de corupţie în care sunt implicate miliarde de dolari şi companii de pe trei continente.

    Citeşte aici povestea Gulnarei, cea care a cântat cu Julio Iglesias şi a furat milioane de dolari.

  • Viaţa fabuloasă a tinerei care vinde haine de copii cu 5.000 de euro şi legătura ei cu dictatorul care îşi fierbe inamicii în ulei – GALERIE FOTO

    Diora Usmanova, de 27 de ani, vinde haine de copii de mii de euro în magazinul ei din Moscova. Tânăra este nepoata lui Shavkat Mirziyoyev, care ocupă de ani buni funcţia de prim-ministru al statului Uzbekistan.

    Creaţiile ei includ rochii cu perle bazate pe istoria ţaristă a Rusiei, dar tânăra a fost acuzată de ipocrizie şi imoralitate, fiind detaşată de viaţa de zi cu zi din ţara ei natală.

    Unchiul ei este loial liderului autoritar din Uzbekistan, preşedintele Islam Karimov, în vârstă de 78 de ani. Karimov este celebru pentru faptul că obişnuia să îşi fiarbă adversarii politici în ulei şi pentru că şi-a plasat propria fiică, Gulnara, în arest la domiciliu în urma unui scandal de corupţie în care sunt implicate miliarde de dolari şi companii de pe trei continente.

    Citeşte aici povestea Gulnarei, cea care a cântat cu Julio Iglesias şi a furat milioane de dolari.

  • Viaţa fabuloasă a tinerei care vinde haine de copii cu 5.000 de euro şi legătura ei cu dictatorul care îşi fierbe inamicii în ulei – GALERIE FOTO

    Diora Usmanova, de 27 de ani, vinde haine de copii de mii de euro în magazinul ei din Moscova. Tânăra este nepoata lui Shavkat Mirziyoyev, care ocupă de ani buni funcţia de prim-ministru al statului Uzbekistan.

    Creaţiile ei includ rochii cu perle bazate pe istoria ţaristă a Rusiei, dar tânăra a fost acuzată de ipocrizie şi imoralitate, fiind detaşată de viaţa de zi cu zi din ţara ei natală.

    Unchiul ei este loial liderului autoritar din Uzbekistan, preşedintele Islam Karimov, în vârstă de 78 de ani. Karimov este celebru pentru faptul că obişnuia să îşi fiarbă adversarii politici în ulei şi pentru că şi-a plasat propria fiică, Gulnara, în arest la domiciliu în urma unui scandal de corupţie în care sunt implicate miliarde de dolari şi companii de pe trei continente.

    Citeşte aici povestea Gulnarei, cea care a cântat cu Julio Iglesias şi a furat milioane de dolari.

  • Fiica unuia dintre ultimii dictatori ai lumii şi viaţa sa incredibilă. A cântat cu Iglesias, vinde bijuterii şi fură milioane de dolari

    A deţinut mai multe funcţii oficiale, a fost ambasador în Spania şi reprezentant al Uzbekistanului la Naţiunile Unite, şi-a lansat propria linie de bijuterii, a organizat evenimente de caritate şi s-a lansat în muzică sub pseudonimul Googoosha şi a cântat alături de Julio Iglesias, însă nu pentru asta a intrat în vizorul presei internaţionale, ci datorită implicării sale în mai multe cazuri de corupţie, unde sunt vehiculate sume de milioane de dolari.

    Gulnara Karimova era femeia pe care uzbecii o urau cel mai mult din întreaga ţară, era văzută ca „o persoană lacomă, avidă de putere, care se foloseşte de puterea tatălui său pentru a distruge pe oricine îi stă în cale”, potrivit Bloomberg. În prezent, Karimova nu mai părăseşte ţara natală şi este supravegheată de serviciul de protecţie al preşedintelui, însă rămâne protagonista unei poveşti despre corupţie şi lăcomie în care sunt implicate miliarde de dolari şi companii de pe trei continente. Uzbekistanul are o populaţie de aproximativ 30 de milioane de persoane şi este clasată în topul celor mai corupte ţări din lume de către Freedom House şi Transparency International.

    Telecomul din Uzbekistan, prilej de corupţie. Mai multe companii multinaţionale sunt acuzate că i-ar fi dat mită Gulnarei Karimova pentru a le facilita accesul pe piaţa de telecom din Uzbekistan. Povestea se întinde pe un deceniu, de la marginile imperiului ţarist până pe străzile din Oslo, via Gibraltar şi Geneva. Sunt implicaţi şase dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri din Europa, cinci ruşi şi un norvegian, iar ultimul capitol al acestei poveşti a fost deschis pe 4 noiembrie când Jo Lunder, care fusese angajat de omul de afaceri John Fredriksen să-i administreze afacerile, a fost arestat de către poliţia scandinavă. Autorităţile nu cercetau grupul Fredriksen, ci pe fostul angajator al lui Lunder, VimpelCom Ltd, compania de telecomunicaţii deţinută de mai mulţi miliardari ruşi, printre care şi Mikhail Fridman, fondatorul Alfa Group, care deţine Alfa Bank şi compania Telenor ASA, deţinută de statul norvegian.

     Departamentul de justiţie american investighează VimpelCom, fondată la Moscova, cu sediul în Amsterdam, pentru o presupusă dare de mită Gulnarei Karimova, care în schimb trebuia să îi ajute să facă afaceri în Uzbekistan. De asemenea, sunt cercetate MobileTeleSystems PJSC (MTS) şi TeliaSonera AB, cu sediul în Stockholm, din aceleaşi motive. Reprezentanţii celor trei companii au declarat că vor să coopereze cu autorităţile şi au refuzat să comenteze acuzaţiile care li se aduc.

     Justiţia americană acuză companiile că ar fi făcut plăţi de peste 500 de milioane de dolari către diferite companii offshore, care au fost înfiinţate pentru beneficiul „unei rude a preşedintelui”. Numele lui Karimova nu este menţionat în dosar, dar se crede că este vorba despre ea, potrivit unor surse implicate în investigaţie. Ea a negat acuzaţiile în repetate rânduri. Lunder, fost executiv al VimpelCom, a fost reţinut timp de şase zile în timp ce autorităţile i-au percheziţionat casa şi au intervievat martorii. După ce a fost eliberat, el a declarat că nu a fost niciodată în Uzbekistan şi că nici nu o cunoaşte pe Karimova. Lunder rămâne în zona de interes a autorităţilor norvegiene, fiind suspectat de corupţie. „Mi-am construit întreaga carieră profesională pe încredere. Am încercat să cooperez cu autorităţile americane şi olandeze”, a declarat el. Între timp, Fredriksen l-a suspendat din funcţie. De asemenea, au fost suspendaţi din funcţie Svein Aaser, preşedintele Telenor, acţionar majoritar al VimpelCom, şi CFO-ul Telenor.

    Departamentul de justiţie american a cerut unei instanţe din New York să blocheze 300 de milioane de dolari, deţinuţi în conturi din Belgia, Irlanda şi Luxemburg. Procurorii susţin că banii sunt legaţi de tranzacţii suspecte între MTS, VimpelCom şi un număr de companii offshore.

     VimpelCom se află în discuţii cu autorităţiile din Statele Unite privind plata unei sume de 775 de milioane de dolari pentru a soluţiona cazul, potrivit unor surse apropiate acestuia. Dacă ar fi adevărat, atunci această plată ar deveni a doua amendă ca mărime din istoria Statelor Unite aplicată în temeiul legii privind actele de corupţie. Autorităţile americane au refuzat să comenteze.

    Plângerea înaintată de Statele Unite detaliază numeroase scheme prin care VimpelCom şi MTS i-au dat mită lui Karimova. De exemplu, în 2011 VimpelCom ar fi virat suma de 30 de milioane de dolari companiei Takilant, controlată de fiica preşedintelui uzbek, pentru consultanţă. Era vorba de nişte rapoarte cu informaţii copiate de pe Wikipedia şi de rapoarte de cercetare care aparţineau chiar VimpelCom. Takilant a fost cercetată de organele de drept din Suedia şi Elveţia sub suspiciunea de luare de mită şi spălare de bani.

    În Elveţia, Karimova este bănuită de fraudă şi spălare de bani. În august autorităţile elveţiene au confiscat bunuri care ar fi legate de Gulnara Karimova în valoare de 1,1 miliarde de dolari. În 2011, ea a fost acuzată că ar fi controlat, din Elveţia, sectorul de hidrocarburi din ţara sa, printr-o societate care a „sustras 80 la sută din exporturile de gaze naturale”, potrivit unor note diplomatice obţinute de WikiLeaks. Presa internaţională a scris atunci că aceste documente „aruncă o lumină nouă asupra modului în care Gulnara Karimova ar exploata economia unei ţări a cărei populaţie de 28 de milioane de locuitori trăieşte în proporţie de o treime în sărăcie”.

  • Imagini incredibile: un jihadist este îmbărbătat de colegii lui înainte de a lansa un atac sinucigaş

    Tânărul, pe nume Jafar al- Tayyar, din Uzbekistan, este speriat şi plânge. Colegii lui îl încurajează înainte de a se urca în automobilul plin cu explozibil.

    “Jafar, fratele meu, să nu-ţi fie frică. Când eşti speriat, adu-ţi aminte de Allah”, a spus un militant.

    “Îmi este frică doar că nu o să reuşesc”, le-a răspuns Al-Tayyar.

    Acesta şi-a atins ţinta, conform Mirror.

  • Imagini incredibile: un jihadist este îmbărbătat de colegii lui înainte de a lansa un atac sinucigaş

    Tânărul, pe nume Jafar al- Tayyar, din Uzbekistan, este speriat şi plânge. Colegii lui îl încurajează înainte de a se urca în automobilul plin cu explozibil.

    “Jafar, fratele meu, să nu-ţi fie frică. Când eşti speriat, adu-ţi aminte de Allah”, a spus un militant.

    “Îmi este frică doar că nu o să reuşesc”, le-a răspuns Al-Tayyar.

    Acesta şi-a atins ţinta, conform Mirror.

  • Înregistrările secrete ale fiicei unuia dintre ultimii dictatori ai lumii – FOTO

    Într-o înregistrare audio care a ajuns în posesia jurnaliştilor de la BBC, Gulnara Karimova susţine că, împreună cu fiica ei, Iman, în vârstă de 16 ani, este arestată la domiciliu, în Uzbekstan, şi că are nevoie urgentă de ajutor medical.

    “Avem nevoie urgentă de ajutor medical… S-a ivit această posibilitate de a trimite acest mesaj pe un stick şi am aprecia orice sprijin”, se arată în înregistrarea care a trecut graniţa Uzbekistanului în secret.

    Gulnara Karimova, în vârstă de 42 de ani, a reprezentat în anii trecuţi o imagine glamour venită din una dintre cele mai izolate ţări din lume, Uzbekistan, condusă de regimul lui Islam Karimov, ce poate fi comparat cu regimul lui Kim Jong-un din Coreea de Nord. În 2008, fiica preşedintelui Islam Karimov s-a instalat la periferia luxoasă a Genevei, după ce a fost numită reprezentant al Uzbekistanului la Naţiunile Unite.

    În 2011, ea a fost acuzată că ar fi controlat, din Elveţia, sectorul de hidrocarburi din ţara sa, printr-o societate care a “sustras 80 la sută din exporturile de gaze naturale”, potrivit unor note diplomatice obţinute de WikiLeaks.

    Presa internaţională a scris atunci că aceste documente “aruncă o lumină nouă asupra modului în care Gulnara Karimova ar exploata economia unei ţări a cărei populaţie de 28 de milioane de locuitori trăieşte în proporţie de o treime în sărăcie”.

    WikiLeaks a mai publicat documente potrivit cărora Gulnara Karimova era femeia pe care uzbecii o urau cel mai mult din întreaga ţară.

    Relaţia dintre Gulnara Karimova şi tatăl său s-a degradat şi mai mult în noiembrie 2012, când aceasta a postat poze provocatoare pe contul său de Twitter de la o şedinţă de yoga. Fotografiile nu au fost primite bine în Uzbekistan din pricina faptului că majoritatea uzbecilor sunt musulmani sunniţi, care respectă elementele conservatoare ale Islamului.

    BBC scrie că, în luna martie a acestui an, ar fi primit o scrisoare de la Gulnara Karimova în care aceasta menţiona că este arestată la domiciliu. În înregistrările audio citate, fiica dictatorului din Uzbekistan menţionează că situaţia ei s-a deteriorat foarte mult şi că ea şi fiica ei “sunt tratate precum câinii”.

    “Casa este încojurată de sute de camere de luat vederi şi echipamente de supraveghere care îmi îngrădesc orice posibilitate de comunicare cu exteriorul. Este o situaţie teribilă pentru mine şi pentru fiica mea. Avem nevoie de ajutor medical de urgenţă”, spune femeia.

    Islam Karimov este la putere încă din 1989, atunci când conducea Partidul Comunist din fosta republică sovietică. O serie de referendumuri l-au menţinut în fruntea statului, însă el a ţinut observatorii străini departe, aşa că nu se poate verifica autenticitatea alegerilor.

     

  • EximBank, partenerul Adrem Invest pentru extindere în Uzbekistan

    Adrem Invest a încheiat un contract în valoare de 13 milioane de dolari pentru modernizarea unităţilor de producţie deţinute de Uzbek Mettalurgical Plant – unica societate cu profil metalurgic din Asia Centrală. Contractul marchează debutul companiei pe această piaţă, Adrem fiind deja prezentă în numeroase ţări din Asia, Africa sau SUA.

    ” Încheierea acestui nou contract urmează strategia de extindere la nivel internaţional a companiei, prin dezvoltarea de soluţii de engineering unice, adaptate companiilor din sectorul metalurgiei secundare, în cazul acesta, din Uzbekistan.  Am găsit în EximBank un partener de încredere, pentru că intrarea pe noi pieţe este o provocare şi susţinerea unei bănci este critică în astfel de situaţii. EximBank a răspuns cererii noastre şi ne-a acordat garanţia necesară pentru a asigura partenerul uzbec că vom finaliza cu succes contractul, garanţie necesară solicitată având în vedere faptul că Uzbek Mettalurgical Plant a achitat un avans pentru această lucrare. Sperăm ca acesta să fie începutul unui parteneriat de lungă durată care să ne susţină în realizarea planurilor noastre de extindere la nivel internaţional şi care să demonstreze că o companie românească poate fi un partener de încredere pentru proiecte ambiţioase în orice colţ al lumii”, a spus Adrian Bodea, preşedintele Adrem Invest.

    EximBank deţine o reţea de 15 unităţi – Bucureşti, Bacău, Braşov, Buzău, Cluj, Constanţa, Craiova, Deva, Galaţi, Iaşi, Oradea, Piteşti, Ploieşti, Timişoara şi Sibiu.
    Compania românească Adrem Invest este orientată către inovaţie şi specializată în ingineria tehnologică. Alcătuită din patru divizii: ingineria proceselor, SCADA&Automatizări, xervicii integrate şi energii verzi, cu o cifră de afaceri de circa 173 milioane de lei şi peste 830 de angajaţi.