BusinessMagazin

Tag: utilizator

  • Twitter estimează că spamul şi conturile false reprezintă mai puţin de 5% din utilizatori

    Compania de socializare a avut 229 de milioane de utilizatori cărora le-a fost servită publicitate în primul trimestru, potrivit Reuters.

    Dezvăluirea a venit la câteva zile după ce directorul executiv al Tesla Inc., Elon Musk, care a încheiat un acord pentru a cumpăra Twitter pentru 44 de miliarde de dolari, a scris pe Twitter că una dintre priorităţile sale va fi eliminarea „roboţilor spam” de pe platformă.

    Twitter a precizat în documentul depus că se confruntă cu mai multe riscuri până la încheierea tranzacţiei cu Musk, cum ar fi dacă agenţii de publicitate vor continua să cheltuiască pe Twitter şi „potenţiala incertitudine cu privire la planurile şi strategia noastră viitoare”.

     

  • Instagram dezminte intenţia de a vinde fotografiile utilizatorilor

    Prin intermediul unei postări făcute pe blogul oficial al Instagram, cofondatorul serviciului, Kevin Systrom vorbeşte despre noua versiune a politicii de confidenţialitate pe care reţeaua a reuşit să o conceapă. Acesta precizează că noile termene şi condiţii de funcţionarea a Instagram vor intra în efect în treizeci de zile de la anunţarea acestora.

    Conform postării de pe acest blog, Systrom explică faptul că politica de confidenţialitate a Instagram a fost prost înţeleasă, generând speculaţii din partea presei internaţionale. Totodată, cofondatorul serviciul fotografic precizează că este de datoria Instagram să facă lumina în această problemă, pentru a scoate utilizatorii din confuzia creată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum te aperi de virusul care îţi ia toţi banii din cont

    Concret, troianul care provoacă paguba este adus pe sistem “din mână în mână”, pornind de la un website infectat şi trecînd printr-o sumedenie de alţi troieni, informează un comunicat al companiei Bitdefender.

    Primul pas al infecţiei îl reprezintă vizitarea unui site legitim, dar pe care l-a atacat în prealabil un hacker şi pe care acesta a încărcat o aplicaţie periculoasă scrisă în Java.

    Această aplicaţie Java îi apare utilizatorului sub forma unui mesaj care îl informează că nu are plug-in-ul de Flash instalat şi se oferă să-l descarce şi să-l instaleze pentru utilizator. Însă o dată cu rularea plug-in-ului impostor, calculatorul este de fapt infectat cu un prim troian, care va pregăti terenul pentru un aşa-zis “bancher” – troianul responsabil cu furtul banilor.

    După instalare, troianul verifică o listă de adrese de la care va descărca şi va executa alţi troiani de tip “”bancher”. Aceştia sunt găzduiţi pe mai multe servere compromise, în aşa fel încât, dacă unul dintre servere este închis sau curăţat de viruşi, troianul să poată aduce “bancherii” de pe un altul.

    Troianul de e-banking va urmări ce tranzacţii electronice face utilizatorul calculatorului şi va fura datele acestuia de conectare, date care vor ajunge în mâna atacatorului. Din cauza faptului că aceşti “viruşi bancheri” fură informaţii direct din formularul browser-ului, utilizatorul nu-şi poate da seama că datele lui ajung şi altundeva decât la site-ul băncii.

    Metoda de distribuţie a troianului este foarte complexă. Acest circuit are ca scop protejarea troianului final faţă de producătorii de soluţii de securitate şi faţă de sistemele lor automate de semnare a viruşilor. Acestea vor identifica şi semna, în multe cazuri, unul dintre troienii intermediari, care sunt uşor de înlocuit, şi nu troianul “bancher”, care e cea mai periculoasă componentă a atacului.

    Pentru a evita infectarea, utilizatorii sunt sfătuiţi să nu instaleze nici o aplicaţie care este promovată prin mesaje de tip pop-up. Dacă sistemul informează utilizatorul că îi lipsesc plug-in-uri sau codec-uri, acesta trebuie să descarce manual respectivele aplicaţii de pe paginile producătorilor. Dacă suspectaţi o infecţie pe calculator, rulaţi o scanare gratuită cu QuickScan, utilitarul Bitdefender care identifică problemele cauzate de viruşi în mai puţin de 60 de secunde.

  • Ce se intampla cu conturile tale de pe Internet dupa moarte?

    Te-ai intrebat vreodata ce se intampla cu conturile tale de
    e-mail si de pe diverse retele de socializare daca mori? Stii cine
    poate obtine acces la ele si, implicit, la informatii strict
    personale? Fiecare companie are propria politica in astfel de
    cazuri.

    In octombrie anul trecut, Max Kelly, seful departamentului de
    securitate al companiei Facebook, anunta ca profilurile
    utilizatorilor decedati vor fi transformate in “memoriale”. Astfel,
    orice incercare de logare in cont este blocata, in timp ce wall-ul
    ramane activ, pentru ca prietenii si familia sa poata lasa mesaje
    de condoleante.

    Decizia Facebook nu a venit la intamplare, ci dupa un update al
    paginii principale, care a facut ca numerosi utilizatori sa
    primeasca tot felul de invitatii de la prieteni care nu mai erau
    printre noi.

    Cititi mai multe pe
    www.incont.ro

  • Cine lupta cu YouTube in Romania

    YouTubePete, cum se recomanda unul dintre angajatii popularului serviciu de continut video al Google pe forumul YouTube, lucreaza de ceva timp la dezvoltarea unui player de continut video capabil sa redea clipuri in format 3D. “Proiectul caruia ii dedic in jur de 20% din timpul meu este in prezent intr-o faza incipienta, ceea ce explica si micile nereguli ce vor fi rezolvate in urmatoarele saptamani”, scrie Pete pe forum, drept raspuns la discutia pornita de un utilizator cu privire la problemele cu clipul video 3D de test, care poate fi urmarit de utilizatori doar cu ajutorul unor ochelari speciali.

    Dezvoltatorul tine sa precizeze ca proiectul nu intra in planurile Google pentru YouTube, ci in activitatea lui independenta; compania isi indeamna, de altfel, angajatii sa dedice o parte din timpul alocat activitatilor profesionale unor proiecte proprii, printre care s-a aflat la un moment dat inclusiv Gmail. Google nu a facut niciun anunt oficial, nici macar pe blogul YouTube, insa perspectiva lansarii unui serviciu de continut video 3D a dat unda verde unor noi speculatii legate de modul cum compania urmareste sa monetizeze serviciul de continut video achizitionat in urma cu trei ani pentru 1,65 mld. dolari (1,16 mld. euro), una dintre metode fiind lansarea unui sistem de publicitate in format 3D.

    Problema monetizarii YouTube a fost pusa in discutie de nenumarate ori de-a lungul timpului, dar raspunsul lui Eric Schmidt, directorul executiv al Google, a fost de fiecare data ca serviciul de continut video “are o performanta buna”, fara a dezvalui daca a avut sau nu profit. “Intr-un viitor nu foarte indepartat, YouTube va deveni foarte profitabil pentru noi”, spunea insa recent Jonathan Rosenberg, vicepresedinte al Google, in incercarea de a convinge ca are un model de business viabil, cu toate ca serviciul presupune costuri destul de mari. Estimarile companiei americane de consultanta RampRate cu privire la pierderile cu care ar putea incheia YouTube acest an dificil pentru intreaga economie mondiala se ridica la aproape 125 de milioane de euro, in cel mai bun caz, in conditiile in care incasarile din publicitatea afisata pe paginile de continut video ar putea ajunge la 170 de milioane de euro.

    Analistul Spencer Wang este chiar mai pesimist, previzionand pierderi de peste 330 de milioane de euro pentru YouTube in acest an. Google cheltuieste anual pentru serverele YouTube in jur de 270 de milioane de euro, suma care nu ar trebui sa ridice insa probleme companiei, care a inregistrat profituri ce depasesc un miliard de euro numai in primul trimestru al acestui an. Pentru a intelege de ce e nevoie de 270 de milioane de euro pentru servere e de ajuns sa ne gandim ca pe site sunt publicate in jur de 20 de ore de material video in fiecare minut, la care se adauga sustinerea aplicatiilor software necesare si pentru alte tipuri de material, precum serialele de televiziune sau concertele difuzate in timp real.

    La nivel mondial, niciun alt site de continut video nu necesita cheltuieli nici macar apropiate de cele ale YouTube, dar cele mai multe dintre ele sunt mai degraba sustinute de investitori decat din propriul model de business. In Romania, spre exemplu, costurile totale ale site-urilor video nu depasesc un milion de euro pe an. Serviciul 220.ro inghite in jur de cateva zeci de mii de euro lunar, avand in vedere traficul mare de banda, numarul in crestere al vizitatorilor, dar si costurile necesare producerii de continut propriu, dupa cum spune Mihai Popescu, project manager responsabil de site-ul detinut de ActiveSoft. Popescu se arata destul de rezervat in estimari cu privire la incasarile din acest an, data fiind perioada de criza din piata de publicitate online. “Anul 2009 este o provocare in ceea ce priveste estimarile de orice natura”, confirma si Sergiu Biris, directorul executiv al Trilulilu, cel mai mare site de continut video din Romania, care se arata reticent in a lansa cifre, atat cu privire la venituri, cat si la cheltuieli, care ajungeau anul trecut la 15.000 de euro pe luna.

    In cazul Filebox, un alt site care ofera printre altele si continut video, “costurile lunare sunt cuprinse intre 10.000 si 12.000 de euro, fara a fi luate in calcul si investitiile in echipamente, care mai pot insemna intre 3.000 si 5.000 de euro, in functie de necesitati”, apreciaza Corina Cozminca, directorul de marketing al Synco Telecom. Compania care detine Filebox a inceput sa atraga venituri din publicitate in a doua jumatate a anului trecut, dar incasarile au acoperit numai 25% din cheltuieli. Pentru acest an, asteptarile vizeaza o dublare a veniturilor.

    Asemenea modelului YouTube, publicitatea este deocamdata singura forma de monetizare a serviciilor romanesti de continut video, insa avand in vedere starea pietei de publicitate online, companiile incearca sa gaseasca moduri noi prin care sa atraga reclamele. Trilulilu, spre exemplu, a lansat recent o noua platforma de publicitate video, permitand companiilor sa publice spoturi de promovare in clipurile video disponibile pe site. Platforma a fost gandita pentru companiile cu bugete mici si medii de reclama online, care au astfel posibilitatea sa-si promoveze produsele in clipurile de pe site, totalizand peste 23.000 de ore de material video. “Este adevarat ca in Romania publicitatea in clipurile video pe internet este abia la inceput de drum, dar cred ca va reprezinta o alternativa eficienta”, sustine Sergiu Biris.