Tag: usain bolt

  • De ce împrumută Bolt 50 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiţii

    Platforma estoniană de ride-hailing Bolt, activă şi pe piaţa din România, a reuşit să semneze o linie de credit de 50 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiţii (BEI).

    Tipul liniei de credit este quasi equity, adică o linie de creditare pe care compania o accesează în funcţie de performanţe.

    „Mobilitatea este unul dintre domeniile în care Europa va beneficia cu adevărat de un campion local care împărtăşeşte valorile utilizatorilor şi autorităţilor de reglementare europene. Prin urmare, suntem încântaţi să avem Banca Europeană de Investiţii în rândul susţinătorilor Bolt, pentru că acest lucru ne permite să ne mişcăm mai repede pentru a deservi tot mai mulţi utilizatori în Europa.”, spune Martin Villig, cofondator Bolt.

    Potrivit informaţiilor oferite de BEI, scopul finanţării este sprijinirea dezvoltării şi cercetării, în vederea îmbunătăţirii unor elemente precum siguranţă, fiabilitate, sustenabilitate şi eficienţă. Printre obiectivele de investiţii se numără dezvolarea unor servicii existente precum ride-hailing, dar şi explorarea unor servicii noi precum car-sharing, bike-sharing sau livrare de mâncare.

    „Aşa cum se spune, să stai pe loc înseamnă să mergi înapoi, iar Bolt nu stă pe loc niciodată. Banca este foarte încântată să sprijine compania pentru îmbunătăţirea serviciilor sale, precum şi să îi permită să se extindă în noi domenii de activitate”, spune Alexander Stubb, vicepreşedintele BEI.

     

     

     

     

  • La aproximativ patru ani de la intrarea Uber în România, cursa serviciilor de ridesharing a ajuns la un nou nivel

    „După ce scazi benzina, ţigările şi mai mănânci şi tu ceva, rămâi cu vreo 6.000 lei net pe lună”, spune Ionuţ S., întrebat câţi bani poate câştiga un şofer de ridesharing în România. La 5 dimineaţa într-o zi de weekend, Ionuţ, un fost taximetrist în vârstă de 33 de ani, este pe stradă deja de 9 ore, cu trei aplicaţii de ridesharing deschise în bord – Uber, Yango şi CleverGo – şi vânează comenzi pe oricare dintre ele pentru a scoate cât mai mulţi bani până dimineaţă.

    Un venit net de 6.000 de lei net nu este uşor de obţinut în România. Mai ales dacă respectivul venit nu este încasat de la stat, nu vine pentru cineva cu o experienţă îndelungată la locul de muncă şi nici pentru un IT-ist, ci pentru un şofer.

    Disruptive – aşa cum reuşesc să fie orice aplicaţii care îşi propun să reinventeze un aspect din viaţa de zi cu zi a oamenilor, precum transportul – aplicaţiile de ridesharing au iscat discuţii masive în această industrie şi proteste masive din partea taximetriştilor şi a transportatorilor autorizaţi.
    În acelaşi timp, o mare parte din şoferii care deserveau companii de taximetrie preferă să migreze către aplicaţiile de ridesharing. Potrivit datelor din piaţă, sunt peste 20.000 de şoferi activi pe zona de ridesharing din România.

    La intrarea pe piaţă, companiile au împânzit reţelele sociale cu mesaje de tipul „câştiguri de 2.000 de lei pe săptămână” şi cu o multitudine de bonusuri de înrolare în aplicaţie. Mai mult, potrivit estimărilor realizate de Asociaţia Coaliţiei pentru Economia Digitală – care reprezintă companii precum Uber, Bolt şi Clever – 2,5 milioane de români utilizau în luna mai aplicaţii de ridesharing în România, o parte dintre aceştia fiind foşti clienţi ai taximetriştilor.

    Nevoia unor servicii de calitate a făcut ca afacerile de ridesharing să înflorească pe plan local. Astfel, chiar dacă de multe ori au preţuri mai ridicate decât cele practicate de firmele de taximetrie, companii precum Uber au ajuns să aibă sute de mii de clienţi în România. Companiile care operează pe piaţa locală platforme de ridesharing apasă pedala investiţiilor şi caută să îşi contureze mai apăsat amprenta în ţară şi în regiune. „Piaţa din România este extrem de bună şi are foarte mult potenţial.

    Doar pe produsul de ridesharing văd uşor 5-10 milioane de utilizatori în următorii cinci-zece ani. Dacă ne uităm la populaţia României care reprezintă potenţiali clienţi, vedem că gradul de conştientizare a oamenilor referitor la serviciile de ridesharing este la 98%. Trebuie doar să găsim noi moduri prin care să îi facem să folosească telefonul”, spune Ash Kebriti, general manger pentru Europa Centrală şi de Est în cadrul Uber, într-un interviu acordat în exclusivitate Business MAGAZIN şi ZF.

    Cu un milion de utilizatori în prezent pe piaţa din România şi circa 10.000 de şoferi parteneri, compania americană Uber crede că şi numărul şoferilor ar putea creşte exponenţial în următorii ani dacă trendul îşi urmează cursul, în contextul în care piaţa se află doar la 10% din potenţialul maxim.

    „În România avem mulţi şoferi, dar nu sunt încă destui. Cred că trebuie să atragem din ce în ce mai mulţi şoferi. Numărul lor cred că ar putea creşte chiar de 3-4 ori în următorii ani. Bucureştiul are caracteristicile unui oraş care are nevoie de ridesharing. În primul rând pentru că oamenii utilizează foarte mult maşinile pentru a se deplasa în oraş, dar şi pentru că este populat de oameni care au un apetit pentru digital şi servicii tehnologice”, adaugă Kebriti, cu ocazia deschiderii celui mai mare centru de servicii al Uber din regiunea Europei Centrale şi de Sud. După o investiţie de 250.000 de dolari, Uber a deschis un centru de servicii dezvoltat în România, într-o spaţiu de 320 de metri pătraţi dintr-o clădire de birouri, care oferă singurul loc în care şoferii se pot întâlni faţă în faţă cu reprezentanţii companiei.
    O astfel de investiţie reprezintă pariul Uber pentru România şi pentru regiune şi o încercare de a-şi consolida brandul, într-o piaţă din ce în ce mai aglomerată.

    Spre exemplu, la două zile după ce ministrul transporturilor, Răzvan Cuc, a anunţat adoptarea ordonanţei care legalizează platformele de ridesharing, o nouă firmă de transport alternativ şi-a făcut apariţia pe piaţa din România. Folosind propriul sistem de cartografiere, direcţionare şi navigaţie, ruşii de la Yango promit să reducă masiv preţurile pieţei. Mizează pe cererea mare de curse, care îi va ţine mereu ocupaţi pe şoferi şi care va acoperi astfel costurile platformei. Încep prin a percepe 0% comision, însă strategia lor implică mărirea acestuia odată cu dezvoltarea serviciului pe piaţă.

    Cei de la Yango colaborează cu 55 de parteneri din România, firme de transport autorizate. Principalul lor avantaj competitiv se bazează pe tehnologia proprie. „Compania noastră a dezvoltat o serie de tehnologii avansate care controlează automat starea maşinii şi modul de conducere a acesteia”, a anunţat Andrei Voicu, director regional al Yango, operată de Yandex Taxi, membră a grupului rusesc Yandex.
    Un alt jucător nou intrat pe această piaţă este Spark Technologies UAB, o companie lituaniană care oferă un serviciu de tip car sharing pentru închirierea de maşini electrice prin intermediul unei aplicaţii mobile. Reprezentanţii companiei au anunţat la începutul lunii iulie că vor să investească aproximativ 700.000 de euro în următorii 2-3 ani pe piaţa locală pentru a populariza serviciul. Suma cuprinde atât investiţia în flota de maşini electrice, cât şi celelalte costuri adiacente, precum marketingul, operaţionalul şi administrativul.
    Piaţa de ridesharing din România continuă să fie din ce în ce mai aglomerată, însă statisticile arată că potenţialul este departe de a fi atins. Potrivit unui studiu realizat în luna mai de compania de audit şi consultanţă PwC România, piaţa de profil se ridică la valoarea de 1,6 miliarde de lei, această sumă totalizând contravaloarea călătoriilor efectuate atât prin intermediul platformelor de mobilitate de tip Uber, Bolt, cât şi al curselor efectuate cu taxiurile tradiţionale. De altfel, studiul arată că românii fac în medie aproximativ 22 de călătorii pe an, dintre care şase călătorii sunt efectuate prin intermediul aplicaţiilor de tip Uber, iar 16 călătorii sunt curse cu taxiurile tradiţionale. „Estimăm că numărul călătoriilor ar putea creşte cu peste 50% şi, în contextul unei reglementări favorabile, piaţa de 1,6 mld. lei în prezent ar putea să crească până la 2,8 mld. lei la nivelul anului 2023. Asta este valoarea cifrei de afaceri pe care o au companiile care oferă aceste servicii pe piaţa locală“, a explicat Bogdan Belciu, partner al PwC.
    Conform studiului realizat de PwC, anul trecut în Bucureşti şi Ilfov erau înregistrate aproximativ 100 de licenţe pentru companiile de taxi şi un număr de 54.000 de şoferi în sistemul de taxi tradiţional, la care se adaugă 20.000 de şoferi în sistem de ridesharing şi încă 22.000 de şoferi de taxi care folosesc aplicaţii mobile de tip Clever Taxi sau Star Taxi.
    Bogdan Belciu a menţionat că în contextul urbanizării numărul şoferilor de tip ridesharing sau taxi tradiţional se va majora, iar digitalizarea va ajuta la dezvoltarea unor sisteme noi de ridesharing, precum cele care permit oamenilor să preia călători pentru curse mai lungi, spre exemplu Bucureşti-Constanţa.
    Pe baza acestui principiu al digitalizării societăţii, Uber colaborează cu autorităţile în ţări precum Ucraina, Marea Britanie şi Australia şi chiar şi în oraşe americane precum Denver şi Boston, punând la dispoziţia clienţilor servicii de transport public de tip autobuze electrice sau servicii de navetă.
    În mod surprinzător, Uber ar vrea să ajungă şi în România cu astfel de servicii, care ar putea să revoluţioneze transportul în comun.
    „Pe termen lung, am vrea să facem un sistem de microbuze de navetă, cum avem în Kiev. Dar nu putem rezolva singuri transportul public. Aici trebuie să colaborăm cu statul. Sunt oraşe în lume care au ales să folosească soluţiile noastre de e-mobilitate”, spune Ash Kebriti, şeful Uber în regiune.
    Cum ar funcţiona? Kebriti susţine că au testat mai multe modele de plată, precum abonamentele lunare – actualul sistem pe care funcţionează în principal transportul public – dar şi printr-un sistem de pay by use, care ar însemna că plăteşti în funcţie de distanţa pe care o parcurgi la bordul vehiculului Uber, iar cel mai probabil a doua opţiune este cea care ar fi implementată dacă Uber ar intra în transportul public din România.
    În acelaşi timp, aceasta nu este singura soluţie a companiei pentru transportul în comun. „Sunt ţări unde guvernele vor să opereze în continuare transportul public, iar acolo le oferim alte soluţii din portofoliul nostru, precum o aplicaţie de mobilitate în care agregăm toate variantele de transport public şi de transport alternativ – un altfel de Google Maps”, spune Kebriti.
    Serviciile şi platformele de ridesharing au căpătat o încadrare legală pe piaţa locală abia anul acesta, pe fondul unei OUG pentru reglementarea serviciilor de ridesharing care impune o serie de reguli atât pentru platformele care vor să opereze în România, cât şi pentru şoferii care vor să devină parteneri.
    Reprezentanţii companiei Uber susţin că niciun şofer nu s-a conformat încă şi aşteaptă normele de reglementare pentru actuala legislaţie, care este deja în vigoare, platformele şi şoferii având timp până la data de 1 noiembrie pentru a se conforma. Uber vrea să utilizeze centrul deschis în luna august în Pipera pentru a-i ajuta pe şoferi să se conformeze mai uşor la noua legislaţie. Costurile de conformare se ridică la circa 700 de lei pentru un şofer partener. „Momentan legea a intrat în vigare, dar aşteptăm să iasă normele de la Ministerul Comunicaţiilor pentru platforme şi de la Autoritatea Rutieră Română pentru şoferii parteneri. Când vom avea aceste norme vom sprijini cum putem noi mai bine şoferii în procesul de conformare. Vom aduce la noi în centru reprezentanţi ai şcolilor de atestare profesionale şi ai autorităţilor, care în momentul în care un potenţial şofer va avea contact cu Uber să îi poate oferi sprijinul şi informaţiile de care au nevoie. Practic, vrem ca şoferii parteneri să îşi rezolve tot procesul la noi în centru”, spune Nicoleta Schroeder, general manager al Uber România.
    Comparativ cu regiunea, reprezentanţii Uber susţin că noul cadru de reglementare din România reprezintă „un compromis”, dar piaţa aşteaptă normele de aplicare. „Trebuie să înţelegem normele. În ceea ce priveşte procesul de certificare, în unele privinţe legislaţia are sens, în altele nu are. Este un pas totuşi în direcţia potrivită pentru că au recunoscut platforma şi transportul alternativ. Nu este perfect, dar este bine comparativ cu alte pieţe”, susţine Ash Kebriti.
    Printre aspectele reglementate până acum la care se referă reprezentanţii Uber România se numără deţinerea unui certificat profesional, vârsta minimă stabilită la 21 de ani – cu 2 ani experienţă în condus, utilizarea unei maşini mai noi de 15 ani, obţinerea unei licenţe de transport alternativ pentru entitatea juridică pe care operează şoferul şi obţinerea unei licenţe de transport alternativ pentru vehiculul utilizat. În România compania Uber mai operează serviciul de livrări Uber Eats şi serviciul de ridesharing cu maşini electrice Uber Green, care are însă doar 70 de maşini. Pentru anul acesta nu există planuri de extindere în alte oraşe decât cele cinci în care operează – Braşov, Cluj, Timişoara, Bucureşti şi Iaşi – însă anul viitor ar putea aduce noi oraşe pe harta românească a Uber. 

  • O nou firmă de ridesharing, pe piaţa românească. Yango concurează cu Uber, Bolt şi Clever/ Tarifele practicate

    Folosind propriul sistem de de cartografiere, direcţionare şi navigaţie, cei de Yango promit să reducă masiv preţurile pieţei. Mizează pe cererea mare de curse, care îi va ţine mereu ocupaţi pe şoferi şi care va acoperi astfel costurile platformei. Încep prin a percepe 0% comision, urmând să-l mărească odată cu dezvoltarea serviciului pe piaţă.

    Cei de la Yango colaborează cu 55 de parteneri din România, firme de transport autorizate. Principalul lor avantaj competitiv se bazează pe tehnologia proprie. Aceştia deţin peste 100 de maşini automate.

    „Compania noastră a dezvoltat o serie de tehnologii avansate care controlează automat starea maşinii şi modul de conducere a acesteia”, anunţă Andrei Voicu, Director Regional Yango.

    Despre Ordonanţa de Urgenţă care a fost adoptată în şedinţa de guvern de marţi, cei de la Yango au comentat că aceasta creează un mediu legal propice pentru dezvoltarea unui astfel de business, însă desigur există loc pentru îmbunătăţiri.

    Serviciul este operat de Yandex Taxi B.V., companie membră a grupului Yandex. De când a fost lansat în 2011, Yango funcţionează în 16 ţări, inclusiv Estonia, Letonia, Finlanda sau Israel.

    Cititi mai multe pe www.nediafax.ro

  • Uber, Clever şi Bolt solicită urgentarea reglementării serviciilor de ridesharing

    „A mai trecut încă o săptămână de promisiuni. Mai sunt doar două şedinţe de guvern în care această ordonanţă, promisă cu aproape trei luni în urmă, poate fi adoptată şi înregistrată în Parlament înainte ca acesta să intre în vacanţă. Situaţia este critică atât pentru şoferii colaboratori ai platformelor noastre cât mai ales pentru utilizatorii care găsesc din ce în ce mai greu maşini prin intermediul aplicaţiilor. Mai puţin de jumătate dintre şoferii celor trei aplicaţii sunt pe traseu – acest lucru face ca timpul de aşteptare să fie foarte mare iar cursele mult mai scumpe. Solicităm urgentarea procedurii de adoptare a Ordonanţei de urgenţă care ne-a fost promisă încă din 29 martie”, a declarat Cătălin Codreanu, preşedintele Asociaţiei Coaliţia pentru Economia Digitală.

    Coaliţia solicită urgentarea procedurilor în condiţiile în care toţi paşii de transparenţă decizională şi consultare publică au fost parcurşi şi nu există niciun temei pentru care adoptarea acestei ordonanţe să treneze. „Suntem la o lună de la intrarea în vigoare a modificărilor la legea taximetriei şi efectele acesteia asupra industriei de ridesharing se văd de la o zi la alta. Sunt, la nivel naţional peste 250 de şoferi colaboratori ai celor trei platforme sancţionaţi. Majoritatea dintre sunt în imposibilitatea de a-şi mai folosi maşinile personale pentru următoarele 6 luni”, arată comunicatul coaliţiei.

    La nivelul Parlamentului European un nou regulament dedicat economiei digitale, inclusiv platformelor de transport alternativ, a fost adoptat şi urmează să fie publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Senatul schimbă regulile: Ce se va întâmpla cu Uber şi Bolt

    Şoferii care îşi câştigă pâinea prin intermediul aplicaţiilor de ridesharing, precum Uber şi Bolt, se confruntă cu noi reguli de participare la piaţă, în conformitate cu propunerea legislativă privind activităţile de transport alternativ cu un vehicul cu şofer „VTS” – care a primit aprobarea Senatului.

    Propunerea legislativă iniţiată de senatorul PSD Ionel-Daniel Butunoi şi semnată de un grup de parlamentari PSD, ALDE şi PNL vrea să creeze un cadru legal pentru autorizarea, organizarea şi controlul serviciilor de transport alternativ şi a fost adoptată de Senat cu 65 de voturi DA, 19 voturi NU şi 20 de abţineri. 

    Prin urmare, proiectul aduce o serie de reguli pentru firme şi o serie de reguli pentru şoferi. Astfel, şoferii trebuie să aibă un cazier complet curat şi să nu fi avut permisul suspendat pentru conducere sub influenţa băuturilor alcoolice sau conducere sub influenţa drogurilor.

    În cea mai recentă variantă a proiectului, care a primit deja aviz favorabil de la majoritatea comisiilor din Parlament, cei care operează prin intermediul platformelor de ridesharing vor fi nevoiţi să dea bon fiscal clienţilor.

    Mai mult, proiectul obligă şoferii să obţină un certificat de astestare profesională pentru transport de persoane în regim de închiriere.

    Proiectul adoptat luni de Senat trebuie adoptat şi de Camera Deputaţilor.

    În expunerea de motive iniţiatorii susţin că „asimilarea acestor platforme de rezervare unor servicii de transport în regim de taxi conform cadrului actual ar schimba complet modul de business ala acestora şi ar limita considerabil sau chiar ar împiedica funcţionarea acestora pe piaţa din România prin urmare este nevoie de o reglementare specifică, în interesul cetăţeanului şi al economiei româneşti”, se arată în expunerea de motive.

     

  • Reguli noi pentru şoferii de ridesharing:Ce trebuie să facă acum soferii de Uber şi de Bolt pentru a putea circula in România

    Şoferii care îşi câştigă pâinea prin intermediul aplicaţiilor de ridesharing, precum Uber şi Bolt, se confruntă cu noi reguli de participare la piaţă, în conformitate cu propunerea legislativă privind activităţile de transport alternativ cu un vehicul cu şofer „VTS” – care se apropie cu repeziciune de aprobarea Senatului.

    Propunerea legislativă iniţiată de senatorul PSD Ionel-Daniel Butunoi şi semnată de un grup de parlamentari PSD, ALDE şi PNL vrea să creeze un cadru legal pentru autorizarea, organizarea şi controlul serviciilor de transport alternativ.

    Prin urmare, proiectul aduce o serie de reguli pentru firme şi o serie de reguli pentru şoferi. Astfel, şoferii trebuie să aibă un cazier complet curat şi să nu fi avut permisul suspendat pentru conducere sub influenţa băuturilor alcoolice sau conducere sub influenţa drogurilor.

    În cea mai recentă variantă a proiectului, care a primit deja aviz favorabil de la majoritatea comisiilor din Parlament, cei care operează prin intermediul platformelor de ridesharing vor fi nevoiţi să dea bon fiscal clienţilor.

    Mai mult, proiectul obligă şoferii să obţină un certificat de astestare profesională pentru transport de persoane în regim de închiriere.

    În expunerea de motive iniţiatorii susţin că „asimilarea acestor platforme de rezervare unor servicii de transport în regim de taxi conform cadrului actual ar schimba complet modul de business ala acestora şi ar limita considerabil sau chiar ar împiedica funcţionarea acestora pe piaţa din România prin urmare este nevoie de o reglementare specifică, în interesul cetăţeanului şi al economiei româneşti”, se arată în expunerea de motive.

     

  • Cum a construit cel mai rapid om din lume un imperiu financiar

    Usain Bolt e mult mai mult decât un star al Jocurilor Olimpice – el este un brand cu o recunoaştere globală. Bolt, de origine jamaican, are contracte cu Puma, Nissan, Hublot, Visa, Virgin Media şi All Nippon Airways; el mai colaborează cu Optus, o companie de telecomunicaţii din
    Australia, şi cu Enertor, o companie ce produce branţuri pentru pantofi sport, scriu cei de la CNN.

    Gatorade a numit o băutură după el. Bolt, cel mai rapid om din lume, şi-a înregistrat ca marcă numele şi poziţia sa “fulgerul Bolt” – are chiar şi un emoji. El deţine recordurile mondiale la cursele de 100 şi 200 de metri şi a câştigat, până în prezent, 8 medalii de aur.Dar Jocurile Olimpice din Rio sunt ultimele pentru campionul jamaican; aşadar, ce urmează?

    “S-a vorbit că ar urma să joace pentru Manchester United, că vrea să devină comentator sau că urmează să lanseze o linie de modă inspirată de Michael Jackson”, spune Elizabeth Lindsey, expert în marketing.

    Jeff Kearney, şeful departamentului de marketing în sport al Gatorade, explică atracţia oamenilor faţă de jamaican: “Avem o suită incredibilă de atleţi din numeroase sporturi, care sunt recunoscuţi în diferite state. Dar bucuria lui Usain, personalitatea sa şi dominaţia autoritară într-un sport pe care cu toţii îl putem înţelege l-au transformat într-un ambasador global pentru brandul nostru.”

    Averea lui Bolt este considerabilă, dar el este şi un exemplu în ceea ce priveşte ajutorul dat comunităţii; în 2015, el a donat 1,3 milioane de dolari fostei sale şcoli. El a mai deschis un complex sportiv în Jamaica, a strâns bani pentru operaţii cardiace pentru copii şi a semnat un parteneriat cu Samsung pentru a oferi cursuri gratis de fotografie studenţilor.

    El a donat chiar şi 4 milioane de dolari pentru renovarea unui spital din ţara sa natală.

    Dar Usain Bolt nu e doar un sportiv de succes: el are un magazin online unde vinde echipament sportiv cu brandul său şi a anunţat recent lansarea noii sale companii “Champion Shave”, care va comercializa aparate de ras cu 6 lame la preţuri reduse.

  • Cum a construit cel mai rapid om din lume un imperiu financiar

    Usain Bolt e mult mai mult decât un star al Jocurilor Olimpice – el este un brand cu o recunoaştere globală. Bolt, de origine jamaican, are contracte cu Puma, Nissan, Hublot, Visa, Virgin Media şi All Nippon Airways; el mai colaborează cu Optus, o companie de telecomunicaţii din
    Australia, şi cu Enertor, o companie ce produce branţuri pentru pantofi sport, scriu cei de la CNN.

    Gatorade a numit o băutură după el. Bolt, cel mai rapid om din lume, şi-a înregistrat ca marcă numele şi poziţia sa “fulgerul Bolt” – are chiar şi un emoji. El deţine recordurile mondiale la cursele de 100 şi 200 de metri şi a câştigat, până în prezent, 8 medalii de aur.Dar Jocurile Olimpice din Rio sunt ultimele pentru campionul jamaican; aşadar, ce urmează?

    “S-a vorbit că ar urma să joace pentru Manchester United, că vrea să devină comentator sau că urmează să lanseze o linie de modă inspirată de Michael Jackson”, spune Elizabeth Lindsey, expert în marketing.

    Jeff Kearney, şeful departamentului de marketing în sport al Gatorade, explică atracţia oamenilor faţă de jamaican: “Avem o suită incredibilă de atleţi din numeroase sporturi, care sunt recunoscuţi în diferite state. Dar bucuria lui Usain, personalitatea sa şi dominaţia autoritară într-un sport pe care cu toţii îl putem înţelege l-au transformat într-un ambasador global pentru brandul nostru.”

    Averea lui Bolt este considerabilă, dar el este şi un exemplu în ceea ce priveşte ajutorul dat comunităţii; în 2015, el a donat 1,3 milioane de dolari fostei sale şcoli. El a mai deschis un complex sportiv în Jamaica, a strâns bani pentru operaţii cardiace pentru copii şi a semnat un parteneriat cu Samsung pentru a oferi cursuri gratis de fotografie studenţilor.

    El a donat chiar şi 4 milioane de dolari pentru renovarea unui spital din ţara sa natală.

    Dar Usain Bolt nu e doar un sportiv de succes: el are un magazin online unde vinde echipament sportiv cu brandul său şi a anunţat recent lansarea noii sale companii “Champion Shave”, care va comercializa aparate de ras cu 6 lame la preţuri reduse.

  • Încă o victorie pentru Usain Bolt. La câte medalii a ajuns sportivul jamaican

    Atletul jamaican Usain Bolt a câştigat, vineri, finala probei de 200 de metri din cadrul Jocurilor de la Rio de Janeiro, Brazilia. Bolt şi-a trecut în palmares a opta medalie olimpică de aur, dar nu a înregistrat un record mondial sau olimpic, aşa cum îşi propusese.

    Bolt a fost cronometrat cu 19.78 secunde. Medalia de argint i-a revenit canadianului Andre De Grasse (20.02 secunde), iar bronzul a fost cucerit de către francezul Christophe Lemaitre (20.12 secunde).

    Jamaicanul în vârstă de 29 de ani a obţinut al doilea său titlu olimpic în Brazilia, după cel de la 100 de metri, şi rămâne cu recordul mondial la 200 de metri (19 secunde şi 19 sutimi, în 2009).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pare de necrezut, dar Usain Bolt nu este cel mai rapid om de pe Pământ

    Până acum cel mai rapid om din lume era Usain Bolt, dar în 2011, Justin Gatlin a reuşit să alerge 100 de metri în 9,45 de secunde, cel mai rapid timp pe care l-a obţinut un om care a alergat pe această distanţă. În acel moment, controversatul atlet al Statelor unite ale Americii, căruia i-a fost interzisă participarea la competiţii din cauza utilizării drogurilor, a fost împins pe pistă de vântul care sufla cu 20 de metri pe secundă.

    Deşi Usai Bolt este cel mai rapid om din lume, recordul este discutabil.

    Vezi aici de ce Usain Bolt nu este cel mai rapid om de pe Pământ