Oreorganizare administrativa a Romaniei este necesara in
viziunea celor care, inclusiv la solicitarea BUSINESS Magazin,
si-au exprimat opinia pe subiect in cele doua saptamani care s-au
scurs de la aparitia lui pe radarul media. In viziunea lor, o
astfel de redesenare a anatomiei administratiei locale ar aduce cu
sine o reducere a birocratiei si a coruptiei de la nivelul
actualelor judete si o eficientizare a activitatii viitoarelor
structuri.
“Actuala organizare administrativa nu are la baza o analiza a
fluxurilor umane si materiale si nici o reala descentralizare:
aparatul birocratic este replicat in mod nefericit la nivelul
fiecarui judet, avand aceleasi deficiente ca si modelul de la
centru”, a explicat consultantul fiscal Emilian Duca. In plus,
considera Marius Ghenea, presedintele FIT Distribution, actuala
formula de impartire administrativa “nu da posibilitatea
dezvoltarii semnificative niciunei zone a tarii, cu exceptia
Bucurestiului”. Inca de la evocarea acestui proiect de catre
reprezentantii PDL in urma cu doua saptamani, au aparut si s-au
inmultit trimiterile catre Polonia, care a atras excedent de
fonduri europene prin cele 16 voievodate ale sale, organizate pe
baza celor 49 de judete anterioare.
Este insa reorganizarea judetelor actuale in unele mai mari,
dupa modelul actualelor regiuni de dezvoltare, solutia pentru
eliminarea coruptiei si a ineficientei? Nu, sugereaza Cristian
Pirvulescu, presedintele Asociatiei Pro Democratia. “Problema la
noi este una de cultura politica”, spune Pirvulescu intr-o discutie
cu BUSINESS Magazin, “astfel ca orice astfel de modificare poate fi
foarte usor subminata daca nu se schimba si modul de selectie a
liderilor politico-economici din teritoriu”.
Intre argumentele discutate in legatura cu reorganizarea, la loc
de frunte a figurat cel al costurilor – pe de o parte pentru buget,
pe de alta parte pentru locuitorii si companiile din zona, care nu
s-ar mai raporta din punct de vedere birocratic la resedinta de
judet, ci la capitala regiunii. “Impartirea ideala a teritoriului
ar trebui sa urmareasca o combinatie optima intre proximitatea
serviciilor publice si utilizarea eficienta a resurselor la nivel
regional – reducerea costurilor”, spune consultantul Emilian
Duca.
In acelasi timp, o reorganizare care tine cont numai de factorul
economic si demografic, ignorandu-l pe cel cultural, ramane expusa
la critici, cel mai bun exemplu fiind cel al regiunii “Moldova
Sud”, care ar urma sa aiba capitala la Constanta. Sunt unele
regiuni a caror structura este oarecum disfunctionala, considera
Duca – Regiunea Moldova Sud, cu capitala la Constanta, este un
astfel de exemplu: “Probabil ca stabilirea capitalei la Braila sau
Galati ar avea un impact mult mai bun”. In plus, apreciaza el, este
“real si inevitabil” pericolul de migrare a fondurilor si a
investitiilor spre capitalele noilor regiuni, ceea ce ar atrage
decaderea economica a oraselor mai mici, actualmente capitale de
judete.
Unul dintre argumentele cu care premierul Emil Boc a sustinut
reorganizarea pe judete-mamut a fost absorbtia mai buna a
fondurilor comunitare, exemplul fiind Polonia, fruntasa in actualul
exercitiu bugetar la accesarea programelor operationale puse la
dispozitie. “Lasand la o parte frictiunile dintre baronii locali,
pe care o reorganizare administrativa nu e sigur ca le va elimina,
actualele judete sunt intr-adevar prea mici pentru proiecte de
anvergura”, recunoaste Cristian Pirvulescu, care spune ca se simte
nevoia unor regiuni cu numar mai mare de locuitori pentru urmatorul
exercitiu bugetar al Uniunii Europene 2014-2020.