BusinessMagazin

Tag: Ursus Breweries

  • Povestea primului român numit la conducerea liderului pieţei de bere din Romania. După 20 de ani de carieră prin toata lumea, el a ales sa se întoarcă acasă

    Opt ţări în 20 de ani. Nu este un „bucket list” de călătorii al unui pasionat de travel, ci lista locurilor în care a lucrat şi a trăit Dragoş Constantinescu de la plecarea din România, în 1998. A studiat în Olanda şi SUA, apoi a început să lucreze în ţara lalelelor ca finance management trainee pentru British American Tobacco, unul dintre giganţii din industria ţigărilor. Iar aventura în cadrul producătorului de ţigarete a continuat pentru mai bine de 16 ani, perioadă în care a fost responsabil de mai multe ţări şi a trebuit să-şi schimbe domiciliul de mai multe ori. A revenit în fiecare an în România, locul despre care spune că l-a considerat mereu „acasă”, deşi reuşea să ajungă aici doar de 4-6 ori pe an, în vizită. Acum s-a întors cel puţin pentru câţiva ani şi vrea să pună umărul la dezvoltarea ţării, după cum povesteşte.

    „Ideea de a mă întoarce în ţară a fost mereu prezentă în mintea mea. Iniţial, după ce am terminat facultatea am spus că vreau să mă întorc în România, însă nu mi-am dorit să mă întorc imediat pentru că am considerat că e de bun augur pentru dezvoltarea mea personală şi profesională dacă îmi petrec mai mult timp în ţările din vestul Europei. Însă, atunci când a apărut oportunitatea de a prelua conducerea Ursus Breweries, am considerat că este momentul oportun să mă întorc acasă”, povesteşte managerul, care conduce Ursus Breweries, o companie cu peste 1.400 de angajaţi în România şi afaceri de 1,84 miliarde de lei (397 milioane de euro) în 2018.

    De asemenea, el este responsabil si de businessul Asahi, proprietarul japonez al Ursus Breweries, în Ungaria.
    El spune şi că unul dintre motivele care l-au determinat să se alăture echipei producătorului de bere a fost că, deşi este deţinut de un grup străin, are în portofoliu cele mai vândute trei mărci de bere din România în segmentele premium (Ursus), mainstream (Timişoreana) şi economic (Ciucaş), mărci româneşti cu tradiţie. Deşi România mai are de lucrat la capitole aşa cum sunt infrastructura şi reciclarea sau că mentalitatea românilor este diferită faţă de a vesticilor sau a polonezilor, Dragoş Constantinescu spune că preferă să vadă partea plină a paharului şi oportunităţile care reies din aceste puncte care trag deocamdată în jos România. Astfel, îşi propune să pună umărul, chiar dacă în mică măsură, la dezvoltarea ţării în acest sens, compania făcând investiţii inclusiv în zona de reciclare.

    „Ne uităm din ce în ce mai mult în zona de dezvoltare sustenabilă, avem proiecte prin care încercăm să minimalizăm emisiile de CO2, la abilitatea de a reduce consumul de apă pe care o folosim, vrem să folosim mai multă energie verde, încercăm să ne trasformăm într-o companie complet sustenabilă. Ştim că e un drum lung, dar sunt convins că vom reuşi. De exemplu, la Neversea şi Untold nu mai folosim pahare din plastic, ci din carton.” Ursus Breweries va finaliza în perioada următoare investiţii de 22 de milioane de euro în fabricile din Timişoara şi Braşov, investiţii care nu doar cresc capacitatea de producţie, dar măresc şi eficienţa celor două fabrici de bere. Ursus Breweries mai are o unitate de producţie la Buzău. Ursus Breweries are în portofoliu brandurile Ursus, Timişoreana, Ciucaş, Grolsch, Peroni Nastro Azzurro, Redd’s, Stejar, Azuga, Asahi Super Dry, Pilsner Urquell, St Stefanus şi B-Life Botanicals.

    „În următorii cinci ani, vrem să rămânem în continuare liderul pieţei de bere din România, dar am vrea să rămânem un lider al firmelor din industria bunurilor de larg consum, inclusiv din punctul de vedere al sustenabilităţii şi al contribuţiei la societate. Şi aş vrea ca cei care termină studiile şi îşi doresc să înceapă o carieră să aibă în top 3 alegeri şi Ursus. Am foarte mare încredere în viitorul Ursus Breweries în România.” Cât despre piaţa berii, el spune că din punctul de vedere al consumului depinde foarte mult ce se întâmplă din punct de vedere demografic în România şi consideră că piaţa nu va avea scăderi sau creşteri spectaculoase. În 2018, consumul de bere a înregistrat o creştere de 3%, ajungând la un volum de 16,6 milioane de hectolitri (1,6 mld. litri), arată datele Asociaţiei Berarii României.

    Consumul de bere per capita s-a situat la 85 de litri. „Cred că piaţa va rămâne la fel, doar că opţiunile de cumpărare ale românilor se vor modifica şi vor alege tot mai mult produse premium şi care să corespundă unui stil de viaţă sănătos. De asemenea, un trend foarte bun este apariţia producătorilor de bere artizanală, pentru că împreună putem dezvolta cultura berii în România. În plus, putem creşte procentul de bere la draft.” Cât despre posibilitatea de a aduce alte tipuri de produse pe plan local, managerul spune că „niciodată să nu spui niciodată”, însă este adeptul modelului de business în care activitatea se concentrează pe categoria de produse pe care o companie ştie să o producă cel mai bine. De exemplu, grupul japonez Asahi are în portofoliu şi băuturi spirtoase, răcoritoare şi alimente, pe lângă bere. Recent, Ursus Breweries a lansat B-Life, o băutură răcoritoare pe bază de bere.

    „E posibil să continuăm să ne diversificăm portofoliul, dar nu cred că în curând vom începe să vindem produse care să nu fie bazate pe bere sau pe produse fermentate. Acolo este puterea businessului Ursus Breweries astăzi. Dar niciodată nu spun niciodată, pentru că nu am crezut că voi locui şase ani în Polonia şi că o să-mi placă acolo.”
    Astfel, când vine vorba despre planurile în ceea ce priveşte cariera, Dragoş Constantinescu spune că deocamdată nu se gândeşte la viitorul foarte îndepărtat.
    „Eu m-am întors în România pentru că vreau să fiu aici din punct de vedere profesional şi personal. Eu cred că experienţa mea de 20 de ani în afara României poate să fie folositoare, chiar şi într-un procent mic, dezvoltării României. Şi atunci eu m-am întors acasă nu pentru şase luni sau pentru un an. Dacă peste patru-cinci ani de acum încolo voi avea oportunitatea de a evolua în cadrul grupului Asahi şi dacă voi accepta noi provocări, nu ştiu. Acum sunt concentrat să mă acomodez acasă şi mă concentrez pe prezent, nu la viitorul foarte îndepărtat”, mai spune managerul care a locuit în ţări precum Olanda, Belgia, Marea Britanie, Suedia sau Polonia. 

  • Berea din România care a reuşit să ajungă în magazinele din Italia, SUA şi Canada

    „Timişoreana este produsă sub licenţă în Republica Moldova şi câştigă cotă de piaţă în segmentul premium de acolo. În plus, Timişoreana este brandul numărul unu la export, merge în Italia, Spania, Grecia, SUA şi Canada“, a spus managerul într-un interviu acordat ZF. El nu a dat detalii despre vânzările la export ale brandului.

    Timişoreana este cel mai vechi brand din România, fabrica din Timişoara datând din 1718. Unitatea din Timişoara a fost preluată de gigantul sud-african SABMiller în 2001. De atunci, SABMiller a investit peste 50 de milioane de euro în fabrică, conform celor mai recente date. Recent, Ursus Breweries, cu afaceri de peste 360 milioane de euro anual, a intrat sub umbrela grupului japonez Asahi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Igor Tikhonov, preşedinte Ursus Breweries

    În România, portofoliul de branduri ale SABMiller include mărci cu tradiţie precum Ursus, Timişoreana şi Ciucaş, care au fost cumpărate rând pe rând de gigantul sud-african SABMiller, începând cu 1996.

    Tikhonov a lucrat în cadrul SABMiller din 2001, prima poziţie fiind cea de director de vânzări pentru Federaţia Rusă. În 2006, el a fost promovat ca director de dezvoltare strategică pentru Rusia, unde a coordonat un amplu proces de planificare strategică, destinat să consolideze poziţia companiei în Rusia şi ţări din Comunitatea Statelor Independente.

    Ulterior, a preluat poziţia de director general CSI între 2007 şi 2008, an în care a fost numit director general pentru filiala din Ucraina. În luna 2012, după crearea alianţei SABMiller-Efes, Tikhonov a preluat poziţia de director general în Slovacia. De la începutul lui 2016, Igor Tikhonov a fost numit şi preşedintele Asociaţiei Berarii României, ai cărei membri sunt Bergenbier, Heineken România, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries şi Martens, alături de microberăria Clinica de Bere.

    Împreună, cei şase producători furnizează peste 80% din cantitatea de bere consumată în România.

  • Deloitte: Primul trimestru din 2017 a adus o corecţie pe piaţa locală de fuziuni şi achiziţii

    Faţă de trimestrul I al anului trecut, numărul de tranzacţii a crescut cu 40%, în timp ce valoarea a crescut cu 11%. Faţă de trimestrul anterior, volumul tranzacţiilor a scăzut cu 10%, iar valoarea tranzacţiilor s-a înjumătăţit, chiar şi fără a lua în considerare cele două mega-tranzacţii ale trimestrului IV (Mid Europa – Profi şi Asahi – Ursus Breweries).

    “Piaţa de fuziuni şi achiziţii traversează o perioadă propice, iar primul trimestru a fost în linie cu aşteptările noastre. În continuare, estimăm că, la nivelul întregului an, activitatea la nivelul pieţei să fie la fel de intensă comparativ cu 2016, având în vedere rezultatele în creştere ale companiilor din toate domeniile de activitate cât şi un interes mare al fondurilor de investiţii pentru România”, a spus Ioana Filipescu, partener consultanţă în fuziuni şi achiziţii Deloitte România.

    Cea mai mare tranzacţie din primul trimestru a fost achiziţia de către Fortuna Entertainment Group a Hattrick Sports Group, prezent în România prin Casa Pariurilor. După estimările noastre valoarea componentei româneşti a achiziţiei a fost de 51 milioane euro. În cadrul tranzacţiei, Deloitte a realizat due diligence pentru cumpărător. A doua tranzacţie după valoare a fost preluarea şi majorarea de capital de 50 milioane euro a City Insurance de către fondul specializat Berlin London Beteiligungs. Podiumul este completat de achiziţia depozitului de la Oarja de către Globalworth Real Estate, care a plătit 42,5 milioane euro pentru a intra în posesia spaţiilor.

    Valoarea medie a unei tranzacţii a fost de 25 milioane euro în primul trimestru, similar cu cea din trimestrele precedente, dar sub nivelul din trimestrul IV 2016. Dacă luăm în considerare tranzacţiile ale căror valori nu au fost făcute publice, Deloitte estimează că piaţa de tranzacţii de fuziuni şi achiziţii din România a fost de 370-500 milioane euro în primele trei luni ale anului 2017.
     

  • Ursus Breweries lansează oficial cidrul Kingswood pe piaţa din România

    Ursus Breweries, cel mai mare jucător de pe piaţa berii din România, lansează oficial pe piaţa locală marca premium de cidru Kingswood, scrie Ziarul Financiar

    Produsul este disponibil în sticle nereturnabile de 0,4 litri şi are o concentraţie de alcool de 4,5%.

    “În prezent, cidrul reprezintă un segment de băuturi alcoolice extrem de dinamic în România, care se remarcă printr-un potenţial de creştere pentru următorii ani. Consumatorii români sunt dispuşi din ce în ce mai mult să experimenteze gusturi noi, să îndrăznească mai mult, să se bucure de experienţe inedite”, a declarat Mihai Bârsan, Vicepreşedinte Marketing Ursus Breweries pentru ZF

  • Cum şi-au adjudecat Timişoreana şi Ciucaş poziţiile fruntaşe pe piaţa berii

    Timişoreana şi Ciucaş şi-au adjudecat poziţiile fruntaşe ca volume vândute pe piaţa berii. Ca să ajungă aici, a fost nevoie de bani, timp şi idei foarte clare în comunicare. Ambele mărci au adus în total 7 puncte procentuale la cota de piaţă deţinută de Ursus, care le are pe amândouă în portofoliu. Creşterea cotelor de piaţă ale Timişoreana şi Ciucaş, de mai bine de două ori, s-a petrecut după ce comunicarea ambelor mărci a intrat în portofoliul GMP. Care au fost deciziile care au schimbat istoria acestor mărci?

    De ani în şir, berarii se plasează între cei mai importanţi clienţi de publicitate, pentru a-şi duce produsele la inima şi paharul consumatorilor. Ce contează mai mult? Marca, reclama, gustul? Omul de marketing şi publicitarul povestesc care au fost deciziile care au împins Timişoreana şi Ciucaş pe podium. „În «concursul» pentru poziţia de lider al pieţei berii, Ursus Breweries a depăşit de două ori principalul concurent din ultimii zece ani, ajungând în prezent la o treime din piaţa berii după volum şi puţin peste după valoare“, spune Mihai Bârsan, vicepreşedinte marketing la Ursus Breweries. Compania a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 1,4 miliarde de lei, în scădere cu circa un procent faţă de 2013, dar în acelaşi interval piaţa s-a contractat cu circa 10%.

    Parcursul celor două branduri a fost impulsionat însă după ce comunicarea acestora a intrat în portofoliul GMP. Timişoreana are acum 14% din piaţă, faţă de 6% în 2005, iar Ciucaş are acum o cotă de piaţă de 12%, faţă de 5% în 2009. Felix Tătaru, preşedinte al GMP Group, povesteşte că în 2006, când GMP a preluat comunicarea Timişoreana, marca avea o cotă de piaţă de aproximativ 8%, fiind în acel moment a cincea marcă de bere din piaţă după valoare. „Cu ei am continuat ceea ce începusem deja cu un an înainte, o poziţionare bazată pe valori tradiţionale. GMP a venit cu execuţii emoţionante, diferite de ale oricărei alte beri româneşti.

    În următorii ani, Timişoreana şi-a dublat cota de piaţă, rămânând şi astăzi liderul pieţei berii de la noi“, spune Mihai Bârsan. Tot el adaugă că în 2011 Ursus a încredinţat şi comunicarea pentru Ciucaş către GMP. Cu o strategie de comunicare cu mai mult focus pe natură şi relaxare, „Ciucaş a avut o creştere importantă în ultimii ani, ajungând pe locul doi, după Timişoreana, în topul berilor româneşti“, spune reprezentantul producătorului de bere; compania are în portofoliu şi Ursus, lider al segmentului premium.

    În 2006 pe piaţă erau patru berari internaţionali care luptau pentru putere – Ursus Breweries, Heineken, Bergenbier şi URBB – care aveau peste 20 de mărci ce se luptau pentru întâietate, povesteşte Felix Tătaru. La vremea aceea, berarii ocupau loc fruntaş în topul investitorilor în reclamă TV; Bergenbier, care era berea numărul 1, îşi centra comunicarea în jurul masculinităţii. „În aceste condiţii era dificil să provoci cu un concept bazat pe tradiţie. Trebuia să căutam acel punct în care universul consumatorului se întâlnea cu universul brandului. Practic, teritoriul tradiţiilor este centrat pe brand, nu pe consumator şi exista riscul să intrăm în clişee sau într-o comunicare foarte plicticoasă. Datele despre consumator ne arătau că acesta considera, după atâţia ani de la revoluţie, că întreg sistemul de valori părea să se fi răsturnat, mai ales după debutul crizei economice. Acel punct comun a fost timpul: în perioade dificile, cum ştii ce e bine? Numai timpul poate spune. Astfel, Timişoreana a devenit brandul care asigura consumatorul că lucrurile bune vor rezista întotdeauna la testul timpului“, explică Felix Tătaru. Iar ideea a fost declinată în toate execuţiile pentru Timişoreana.

    Ciucaş are o altă poveste. A intrat în portofoliul GMP în 2011, când se afla pe locul opt în piaţă, iar obiectivul stabilit era să ajungă în top trei. Berea numărul 1 din segmentul economic, Bucegi, avea acelaşi teritoriu de comunicare, natura, iar pentru Ciucaş nu se punea problema să schimbe poziţionarea. „Atunci, diferenţiatorul a venit din ideea că Ciucaş face natura accesibilă oriunde şi oricând, metafora pentru această idee de comunicare fiind Poiana Ciucaş“, afirmă Felix Tătaru. El susţine că, dacă echipa responsabilă de brand nu construieşte valoare prin comunicare, este dificil pentru produs să facă diferenţa, indiferent de cât de bun este.

    Mihai Bărsan este însă convins că în cazul Timişoreana şi Ciucaş berea este mai bună decât reclamele. El argumentează cu medalia câştigată de Timişoreana în Australia în 2006, în cadrul unei competiţii globale cu alte peste 800 de beri din întreaga lume. Un alt element important din mixul de marketing este preţul – „iar când compar, pur raţional, raportul calitate-preţ cu celelalte oferte din piaţă, ambele mărci au un scor extrem de bun“, susţine Bârsan. Însă, adaugă el, este rolul comunicării să atragă atenţia asupra mărcilor, să nu le lase să rămână anonime şi, de asemenea, să creeze legături emoţionale cu cei care le vor consuma. Contează extrem de mult ceea ce se numeşte „fresh consistency“, adică o idee constantă de comunicare, executată, însă, de fiecare dată sub un unghi nou. Timişoreana are aceeaşi poziţionare de nouă ani, iar Ciucaş de patru. În opinia lui Bârsan, cu fiecare nouă campanie, Timişoreana şi Ciucaş au construit ceva nou, relevant, pe aceeaşi fundaţie.

     

     

  • Cum şi-au adjudecat Timişoreana şi Ciucaş poziţiile fruntaşe pe piaţa berii

    Timişoreana şi Ciucaş şi-au adjudecat poziţiile fruntaşe ca volume vândute pe piaţa berii. Ca să ajungă aici, a fost nevoie de bani, timp şi idei foarte clare în comunicare. Ambele mărci au adus în total 7 puncte procentuale la cota de piaţă deţinută de Ursus, care le are pe amândouă în portofoliu. Creşterea cotelor de piaţă ale Timişoreana şi Ciucaş, de mai bine de două ori, s-a petrecut după ce comunicarea ambelor mărci a intrat în portofoliul GMP. Care au fost deciziile care au schimbat istoria acestor mărci?

    De ani în şir, berarii se plasează între cei mai importanţi clienţi de publicitate, pentru a-şi duce produsele la inima şi paharul consumatorilor. Ce contează mai mult? Marca, reclama, gustul? Omul de marketing şi publicitarul povestesc care au fost deciziile care au împins Timişoreana şi Ciucaş pe podium. „În «concursul» pentru poziţia de lider al pieţei berii, Ursus Breweries a depăşit de două ori principalul concurent din ultimii zece ani, ajungând în prezent la o treime din piaţa berii după volum şi puţin peste după valoare“, spune Mihai Bârsan, vicepreşedinte marketing la Ursus Breweries. Compania a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 1,4 miliarde de lei, în scădere cu circa un procent faţă de 2013, dar în acelaşi interval piaţa s-a contractat cu circa 10%.

    Parcursul celor două branduri a fost impulsionat însă după ce comunicarea acestora a intrat în portofoliul GMP. Timişoreana are acum 14% din piaţă, faţă de 6% în 2005, iar Ciucaş are acum o cotă de piaţă de 12%, faţă de 5% în 2009. Felix Tătaru, preşedinte al GMP Group, povesteşte că în 2006, când GMP a preluat comunicarea Timişoreana, marca avea o cotă de piaţă de aproximativ 8%, fiind în acel moment a cincea marcă de bere din piaţă după valoare. „Cu ei am continuat ceea ce începusem deja cu un an înainte, o poziţionare bazată pe valori tradiţionale. GMP a venit cu execuţii emoţionante, diferite de ale oricărei alte beri româneşti.

    În următorii ani, Timişoreana şi-a dublat cota de piaţă, rămânând şi astăzi liderul pieţei berii de la noi“, spune Mihai Bârsan. Tot el adaugă că în 2011 Ursus a încredinţat şi comunicarea pentru Ciucaş către GMP. Cu o strategie de comunicare cu mai mult focus pe natură şi relaxare, „Ciucaş a avut o creştere importantă în ultimii ani, ajungând pe locul doi, după Timişoreana, în topul berilor româneşti“, spune reprezentantul producătorului de bere; compania are în portofoliu şi Ursus, lider al segmentului premium.

    În 2006 pe piaţă erau patru berari internaţionali care luptau pentru putere – Ursus Breweries, Heineken, Bergenbier şi URBB – care aveau peste 20 de mărci ce se luptau pentru întâietate, povesteşte Felix Tătaru. La vremea aceea, berarii ocupau loc fruntaş în topul investitorilor în reclamă TV; Bergenbier, care era berea numărul 1, îşi centra comunicarea în jurul masculinităţii. „În aceste condiţii era dificil să provoci cu un concept bazat pe tradiţie. Trebuia să căutam acel punct în care universul consumatorului se întâlnea cu universul brandului. Practic, teritoriul tradiţiilor este centrat pe brand, nu pe consumator şi exista riscul să intrăm în clişee sau într-o comunicare foarte plicticoasă. Datele despre consumator ne arătau că acesta considera, după atâţia ani de la revoluţie, că întreg sistemul de valori părea să se fi răsturnat, mai ales după debutul crizei economice. Acel punct comun a fost timpul: în perioade dificile, cum ştii ce e bine? Numai timpul poate spune. Astfel, Timişoreana a devenit brandul care asigura consumatorul că lucrurile bune vor rezista întotdeauna la testul timpului“, explică Felix Tătaru. Iar ideea a fost declinată în toate execuţiile pentru Timişoreana.

    Ciucaş are o altă poveste. A intrat în portofoliul GMP în 2011, când se afla pe locul opt în piaţă, iar obiectivul stabilit era să ajungă în top trei. Berea numărul 1 din segmentul economic, Bucegi, avea acelaşi teritoriu de comunicare, natura, iar pentru Ciucaş nu se punea problema să schimbe poziţionarea. „Atunci, diferenţiatorul a venit din ideea că Ciucaş face natura accesibilă oriunde şi oricând, metafora pentru această idee de comunicare fiind Poiana Ciucaş“, afirmă Felix Tătaru. El susţine că, dacă echipa responsabilă de brand nu construieşte valoare prin comunicare, este dificil pentru produs să facă diferenţa, indiferent de cât de bun este.

    Mihai Bărsan este însă convins că în cazul Timişoreana şi Ciucaş berea este mai bună decât reclamele. El argumentează cu medalia câştigată de Timişoreana în Australia în 2006, în cadrul unei competiţii globale cu alte peste 800 de beri din întreaga lume. Un alt element important din mixul de marketing este preţul – „iar când compar, pur raţional, raportul calitate-preţ cu celelalte oferte din piaţă, ambele mărci au un scor extrem de bun“, susţine Bârsan. Însă, adaugă el, este rolul comunicării să atragă atenţia asupra mărcilor, să nu le lase să rămână anonime şi, de asemenea, să creeze legături emoţionale cu cei care le vor consuma. Contează extrem de mult ceea ce se numeşte „fresh consistency“, adică o idee constantă de comunicare, executată, însă, de fiecare dată sub un unghi nou. Timişoreana are aceeaşi poziţionare de nouă ani, iar Ciucaş de patru. În opinia lui Bârsan, cu fiecare nouă campanie, Timişoreana şi Ciucaş au construit ceva nou, relevant, pe aceeaşi fundaţie.

     

     

  • Ursus Breweries îl numeşte pe Glenn Burgess în funcţia de supply chain vice-president

    Glenn Burgess lucrează pentru SABMiller plc. din 2008, iar înainte lucrat peste zece ani în sectoarele FMCG şi logistică în cadrul unor companii importante de manufactură şi retail din Marea Britanie şi Australia.

    Înainte de numirea sa în cadrul Ursus Breweries, Glenn Burgess a ocupat funcţia de head of supply chain operations and services la Miller Brands Marea Britanie, filiala SABMiller din Marea Britanie. Experienţa sa include poziţii în cadrul companiilor Bakkavor, din Marea Britanie, precum şi Visy Industries, VersaCold Logistics Services şi Kent Removals & Storage, în Australia.

    “Glenn Burgess are o experienţă importantă, care a inclus managementul strategic al lanţului de aprovizionare în diferite industrii şi pentru proiecte regionale SABMiller”, declară Igor Tikhonov, preşedinte al Ursus Breweries.

    În noul său rol, Glenn Burgess va conduce toată structura de aprovizionare a Ursus Breweries şi va implementa strategia de dezvoltare pe termen lung a companiei.

    Glenn Burgess este licenţiat in Management Tehnologic şi Manufacturare la Universitatea Lincoln din Christchurch, Noua Zeelandă, şi are o diplomă MBA de la Universitatea Oxford, Said Business School, Marea Britanie.

    Ursus Breweries, parte din grupul SABMiller plc, este unul dintre cei mai mari producători de bere din România. Mărcile Ursus Breweries sunt: Ursus, Timişoreana, Ciucaş, Grolsch, Peroni Nastro Azzurro, Redd’s, Stejar, Azuga, Pilsner Urquell, Miller Genuine Draft şi St. Stefanus.

    SABMiller plc este una dintre cele mai mari companii producătoare de bere din lume, cu participaţii în societăţi producătoare de bere sau acorduri de distribuţie pe şase continente. SABMiller plc este şi una dintre cele mai mari companii din lume care îmbuteliază produse Coca-Cola.

  • Rob Kenney este noul vicepreşedinte de resurse umane al Ursus Breweries

    Rob Kenney are 11 ani de experienţă în domeniul resurselor umane şi lucrează în grupul SABMiller din 2008,  în cadrul căruia a deţinut diferite funcţii de conducere. Înainte de a se alătura Ursus Breweries, Rob a fost director de resurse umane al Pivovary Topvar, subsidiara SABMiller din Slovacia. Din această poziţie, el a coordonat integrarea operaţiunilor grupului din Cehia şi Slovacia. Anterior carierei în SABMiller, Rob Kenney a deţinut funcţia de HR business partner la Barclays Bank în Marea Britanie.

    “Îi urez bun venit lui Rob Kenney în familia Ursus Breweries şi sunt convins de faptul că va continua să dezvolte în cadul companiei practici eficiente de resurse umane”, declară Igor Tikhonov, preşedinte al Ursus Breweries.

    Ocupând această funcţie, Rob Kenney este parte din echipa de  conducere a Ursus Breweries şi va coordona dezvoltarea strategiei şi a programelor de resurse umane prin managementul performanţei şi al talentelor, dar şi prin implicarea angajaţilor pentru a continua performanţa bună a companiei. 

    Rob Kenney este licenţiat în psihologie al Universităţii din Nottingham.

    Ursus Breweries este unul dintre cei mai mari producători de bere din România, cu 1.514 angajaţi în perioada martie 2013 – aprilie 2014, cu 47,01% din poziţiile de management ocupate de femei şi 2.100 de ore de training livrate angajaţilor, conform ultimului raport de dezvoltare durabilă. 

    Ursus Breweries, parte din grupul SABMiller plc, este unul dintre cei mai mari producători de bere din România. Mărcile Ursus Breweries sunt: Ursus, Timişoreana, Ciucaş, Peroni Nastro Azzurro, Grolsch, Azuga, Redd’s, Stejar, Pilsner Urquell şi Miller Genuine Draft. SABMiller plc este una dintre cele mai mari companii producătoare de bere din lume, cu participaţii în societăţi producătoare de bere sau acorduri de distribuţie pe 6 continente. Mărcile grupului includ beri premium internaţionale cum ar fi Grolsch, Miller Genuine Draft, Peroni Nastro Azzurro şi Pilsner Urquell, dar şi o gamă de mărci locale cu poziţii de lider, precum Aguila (Columbia), Castle (Africa de Sud), Miller Lite (SUA), Snow (China), Victor Bitter (Australia) şi Tyskie (Polonia). SABMiller plc este, de asemenea, una dintre cele mai mari companii din lume care îmbuteliază produse Coca-Cola.

  • Cine este noul preşedinte al Ursus Breweries

    Tikhonov şi-a început mandatul ca managind director al SABMiller în martie 2012. Cât timp a fost în această funcţie, Tikhonov a contribuit la consolidarea poziţiei pe piaţă a companiei şi a dezvoltat portofoliul de produse.
     
    Noul preşedinte al Ursus şi-a început cariera în Mars în 1993, având o serie de roluri comerciale şi de management general în Federaţia Rusă şi în Comunitatea Statelor Independente – CSI (Ucraina, Belarus şi Kazahstan).

    El s-a alăturat companiei SABMiller în 2001 pe postul de director de vânzări pentru Federaţia Rusă. În această poziţie, a dezvoltat cu succes o organizaţie comercială puternic orientată spre promovarea unui portofoliu de mărci premium, pentru care a implementat reţele de distribuţie pe mai multe canale şi în mai multe regiuni, la nivel naţional.

    În 2006 a fost promovat ca director de dezvoltare strategică pentru Rusia, unde a coordonat un amplu proces de planificare strategică, destinat să consolideze poziţia companiei în Rusia şi ţări din CSI. Ulterior, a preluat poziţia de director general CSI, dezvoltând operaţiuni de export cu o serie de ţări din Comunitatea Statelor Independente, între 2007 şi 2008. Numit director general pentru filiala din Ucraina în 2008, Igor Tikhonov a pus bazele companiei împreună cu o echipă de management multi-funcţională şi a relansat portofoliul de branduri locale de bere printr-un plan de afaceri de succes.

    În luna martie 2012, după crearea alianţei SABMiller-Efes, Tikhonov a preluat poziţia de director general în Slovacia.

    Igor vorbeşte limba engleză şi rusă şi are o diplomă în inginerie aeronautică, obţinută la Universitatea din Moscova.