Cateva mii de euro pe ora de zbor si zbori de la Bucuresti la Paris in mai putin de doua ore, cu tot cu check-in si ridicarea bagajului. Gustarile si sampania sunt incluse in pret.Fabrica Volvo Aero din Suedia. Discutie cu un inginer care se ocupa de intretinerea si mentenanta motoarelor de avioane private. “Este cea mai interesanta parte din munca mea”, spune suedezul. “Cand intra un motor de business jet in reparatii sau la testari, gasim tot felul de obiecte interesante blocate in reactor. Am gasit chei, bancnote si chiar un turban.” Marturia nu socanta, ci savuros de amuzanta a inginerului care repara motoare cu reactie dezvaluie impresionant de multe in doar cateva cuvinte. Pe larg, cert este ca proprietarii sau pasagerii de elita ai avioanelor private, purtatori de turbane, risipitori de bancnote sau posesori de chei care descuie usi importante se invart in cercuri inalte. Viata managerilor de multinationale sau a antreprenorilor care conduc afaceri de milioane de dolari este, intr-adevar, o goana perpetua dupa tranzactii, parteneriate si piete unde sa isi extinda companiile si sa isi plaseze fortele de vanzari. Doar ca goana continua devine un periplu elegant si comod pe rute europene sau transatlantice atunci cand oamenii de afaceri in cauza zboara cu avioane private, la bordul carora pot vorbi la telefon nestingheriti sau pot inchina un pahar cu vin frantuzesc de colectie. Tratament regesc, ar spune unii. Nivelul la care se fac afacerile in era noastra, ar recunoaste altii, mai realisti. Manageri romani sau straini, dar care lucreaza pe piata romaneasca incep sa foloseasca frecvent business jet-uri care le ofera servicii impecabile, greu de gasit pe liniile comerciale, dar si confortul sporit al unui transport ultrarapid. Richard Moat, CEO al Orange Romania, Ali Ergun Ergen, director de dezvoltare in cadrul Baneasa Developments, sau Andreea Mihai, director de marketing pentru Carrefour Romania, au folosit de mai multe ori zboruri cu avioane private sau au inchiriat elicoptere pentru a se deplasa mai repede catre anumite destinatii. De ce au ales sa plateasca mii de euro pentru o ora la bordul unei aeronave de lux? Motivatiile sunt variate si includ timpul scurt de check-in si de imbarcare, mancaruri si bauturi rafinate, avantajul de a zbura cu toata echipa pentru a incheia un deal sau chiar alternativa ideala la infrastructura rutiera, cand trebuie sa acopere mai multe orase din Romania intr-o singura zi. Motivatiile nespuse, probabil, se refera si la “mana nevazuta a PR-ului”, care regleaza fin orice business – imaginea unei companii care detine sau foloseste un avion particular vorbeste de la sine pentru partenerii dar si pentru competitorii ei. Revista Fortune a realizat chiar un studiu care demonstra ca majoritatea corporatiilor de talie globala care detin business-jet-uri sunt mai profitabile si au incasari mai mari decat cele care foloseau liniile comerciale.Nevoile de mobilitate si flexibilitate ale acestor manageri au dat aripi unei intregi industrii a zborurilor de business. Sute de avioane private decoleaza zilnic de pe aeroporturi din toata lumea. Traficul de business s-a dublat in Romania in ultimii ani. De acest lucru profita operatorii locali precum Tiriac Air si Eurojet, companii care inchiriaza aeronave echipate VIP pentru curse interne si externe. Jucatorii de pe piata locala a zborurilor private se gandesc serios sa mai faca achizitii de avioane de lux pentru anii viitori, in timp ce managerii de top afirma cu siguranta ca vor apela la inchirierea avioanelor private pentru deplasari urgente. Intre timp, pentru cei care declara ca private jet-urile sunt capricii sau excentricitati “de import” ale companiilor, un sfat: ia priviti, nu cumva concurenta zboara chiar acum pe deasupra?
Tag: unui
-
Costumele unui signor
Trendurile in moda de business sunt ciclice, iar costumul a detronat din nou genul casual neglijent, promovat intens de elita comunitatii de afaceri din lume. Cel care a tintuit jeansii si jachetele din piele in dressing-ul businessman-ului roman se numeste Joseph Seroussi,
iar costumele sale sunt cel mai exportat produs autohton de moda masculina. O sa-ti spun povestea mea. Tu poti sa scrii ce vrei, incepe apasat Seroussi si isi aprinde o tigara. Una din multele ce aveau sa urmeze. Butonii de aur monogramati, la fel ca si camasa J.A.R. Joseph Aslan Seroussi, ii tradeaza atentia pentru amanunte. In varsta de 73 de ani, nu renunta aproape niciodata la bretele si papion, devenite trademark pentru Seroussi.Negustorul din Africa
Am venit pentru prima data sa fac afaceri in Romania in februarie 1965, cand Gheorghe Gheorghiu-Dej era inca seful statului. Nu am venit sa ma imbogatesc in Romania, faceam comert international de ceva ani. La caderea regimului comunist, in 1989, aveam deja afaceri de 55 de milioane de dolari in Romania, continua Seroussi. Nu-si aduce aminte cand a facut primul million de dolari, dar stie cu siguranta ca acest lucru s-a intamplat cu mult timp inainte de a implini 30 de ani.Destinul sau si al romanilor au devenit indisolubil legate cand a fondat J&R Enterprises, in luna mai 1990 – J de la Joseph si R de la Romania Joseph & Romania. Pe parcurs a devenit cel mai puternic investitor din industria textila autohtona, cu investitii de peste 100 de milioane de euro pana in prezent, potrivit datelor companiei. Nascut in Sudan, in provincia Khartoum, intr-o familie cu origini israeliene, a inceput sa munceasca de la 12 ani. In Sudan trebuia sa te pricepi la toate ca sa poti rezista. Asa ca serveam ceai, cafea, si daca era nevoie, curatam podele intr-un mic magazin din provincia Khartoum. Business-ul meu a fost comertul de cand ma stiu, sunt mai degraba un comerciant decat un textilist, povesteste regele confectiilor din Romania, cum este supranumit Serrousi.
Comert cu obiecte de olarie, cuie, parfumuri, cafea, ceai, zahar, faina, pantofi, nimic n-a fost strain de afacerile sale. In cativa ani a devenit al doilea importator de obiecte de portelan din Sudan.
Idei personalizate
Totul se rezuma la inovatie. Inventam lucruri noi aproape in fiecare zi. La un moment dat mi-am dat seama ca daca personalizez toate cestile si canile, le voi vinde mult mai repede. Mi-am omorat concurenta, toata lumea cumpara de la mine si obtineam profituri substantiale, isi aminteste Seroussi. Inclinatia catre industria textilelor provine de la tatal sau, care era cel mai mare furnizor de materiale pentru croitorii din Sudan. In lipsa unei industrii adevarate, in Sudan toate hainele se faceau la croitor. Daca voiai sa-ti cumperi lenjerie intima, tot la croitor te duceai. Asa ca exista o piata foarte mare pentru tot ce tinea de croitorie, explica Seroussi. Aveam energie, stateam treaz si incercam sa gasesc idei pana la 2-3 noaptea in fiecare zi, sustine fondatorul J&R Enterprises.Inceputurile romanesti
S-a casatorit pentru prima oara la 24 de ani, cand a renuntat la Sudan pentru Marea Britanie, unde a ajuns in 1957. Dupa doi ani s-a intors pe continentul african, de data aceasta in Ghana, perioada in care a inceput sa faca primele afaceri cu Romania. In 1959, Serrousi a plecat in Canada, iar dupa 1990 si-a stabilit resedinta in Israel.
Am deschis primul birou de reprezentanta in Romania, si nu o filiala propriu-zisa, pentru ca legile nu erau deloc permisive in 1974. Piata romaneasca a devenit de atunci principalul furnizor pentru afacerile mele, povesteste Serrousi.Ultimul cuvant
A inceput sa produca sub brandul Serrousi in 1990, cand a cumparat prima fabrica de textile la Odorheiu Secuiesc. A inceput sa lucreze pentru branduri celebre precum Hugo Boss inca din anii ?90, cand industria textila era in deriva si lohn-ul incepuse sa devina principala sursa de venit a investitorilor din aceasta industrie.
In 1990 a platit 1,2 milioane de dolari pe 25% din actiunile primei fabrici din Odorheiu Secuiesc si intre timp a mai investit 12 milioane de dolari in tehnologizare si extinderea capacitatii de productie.Intre timp a mai cumparat 4 fabrici, Ikos Conf (Odorheiul Secuiesc), Serca (Calarasi), Serconf (Botosani), Norada (Odorheiul Secuiesc) si TJR Industries (Tulcea) si are peste 8.000 de angajati.
Am aceeasi strategie ca atunci cand am inceput business-ul. Inovatia. Spre exemplu, avem 34 de marimi pentru fiecare model din colectia de costume barbatesti si eliminam astfel una dintre cele mai frecvente probleme ale retailerilor de moda – lipsa unor marimi potrivite pentru toti clientii, arata Seroussi.
Seroussi vinde haine sub brandul sau in 3 magazine proprii si in 27 de magazine ale partenerilor in intreaga tara. Initial, reteaua a cuprins doar magazine pentru barbati, produse sub brandul Signor Seroussi, dupa care s-a extins cu colectiile pentru femei, marca Miss Seroussi. Compania a investit puternic in retail prin dezvoltarea lantului de magazine No. 36, unde vinde marca proprie Seroussi, dar si brandurile Pierre Cardin sau Bruno Saint Hilaire. seful J&R Enterprises are ultimul cuvant in designul colectiilor sale.
Ma implic in designul colectiilor pe care le scoatem pe piata. Inainte de lansari avem intotdeauna intalniri cu membrii conducerii si incerc sa ascult cat mai multe pareri, dar daca nu sunt multumit de produsul final,acesta nu mai ajunge pe piata, explica Seroussi. Compania sa realizeaza aproximativ 96% din venituri din exporturi, avand o prezenta puternica pe pietele consacrate, precum cea italiana, sau pe pietele din Rusia sau Israel. Spune ca poarta numai camasi propriul brand si nu face cumparaturi in Paris sau alte destinatii renumite pentru acest lucru.
Seroussi nu vrea sa discute despre cifra de afaceri a grupului pe care il conduce, glumind ca nu stie, si nici despre ofertantii care ii curteaza afacerile.
Am primit oferte pentru J&R Enterprises, dar sunt confidentiale. E vorba de cateva sute de milioane de euro. Nu stiu daca sunt un om bogat, dar pot sa-mi cumpar tot ce-mi trebuie. Nu stiu cu exactitate cati bani am, toti sunt in pereti si utilaje, adica in fabricile mele. Mai sunt ceva si prin conturi bancare, glumeste Seroussi. El continua si spune ca deocamdata nu vrea sa isi vanda afacerile. Chiar daca o sa vand, o voi face unui investitor din aceeasi industrie si nu voi vinde in intregime. Daca ar trebui sa isi vanda toata productia pe o singura piata, atunci pantalonii si costumele lui Seroussi ar imbraca intreaga populatie a Danemarcei, spre exemplu. J&R Enterprises produce anual aproximativ 1,5 milioane de costume. Industria textila romaneasca exporta anual articole de imbracaminte si alte materii textile de circa 4 miliarde de euro, insa ponderea acestora in totalul exporturilor este in scadere.Afacere In familie
Seroussi isi conduce afacerile impreuna cu membrii familiei sale una din fetele sale conduce filiala din Marea Britanie, iar fratele sau este seful diviziei din Germania a companiei. Directorul general al diviziei locale este un roman, care lucreaza in companie de peste 30 de ani. Impreuna cu soferul meu, pe care il cunosc de 34 de ani, ei sunt cei mai vechi oameni din companie, a mai spus Seroussi. Dar industria modei rezerva surprize si celor mai experimentati jucatori, asa cum avea sa afle si Seroussi. J&R Enterprises s-a aflat in dificultate anul trecut din cauza aprecierii leului, iar Seroussi a fost nevoit sa concedieze in jur de 600 de angajati in ultimele luni ale anului.Compania produce anual confectii in valoare de circa 100 de milioane de euro, potrivit ZF, din care peste 95% merge la export in sistem lohn. Strategia lui Seroussi pentru contracararea efectelor nefavorabile ale cursului valutar vizeaza reducerea exporturilor.
No Fast Fashion
O alta mare problema pentru producatorii de textile din Romania au fost, anul acesta, importurile de produse foarte ieftine de pe piata asiatica, care au afectat mai ales producatorii de haine cu un grad redus de complexitate. Este sigur pe el si explica de ce nu se simte amenintat de fenomenul fast fashion (moda rapida – n.r.) Ceea ce fac eu nu este doar moda. Incerc sa combin trendurile cu materialele de cea mai buna calitate, si asa imi pastrez o baza oarecum constanta de clienti, arata Seroussi.El petrece noua luni dintr-un an in Romania, restul timpului petrecandu-l in Israel. Cand nu sunt in Israel, ma intalnesc cu cei mai importanti clienti ai mei din Europa, cam de doua ori pe an, mai spune Seroussi. Asculta muzica si iese la cina cu fiica sa aproape in fiecare seara. Imi pare bine ca am convins-o pe Nora sa locuiasca in Romania, petrecem mult timp impreuna, a povestit Seroussi. Nora Seroussi este proprietarul restaurantelor Beverly Hills Bar si Beverly Hills Bistro din Bucuresti.
Seroussi spune ca nu se gandeste sa se retraga momentan din afacerile sale. Imi place prea mult ceea ce fac si nu pot sa renunt acum. Mintea trebuie sa continue sa lucreze, spune Seroussi.