BusinessMagazin

Tag: uniune fiscala

  • Viitorul nostru e cu steluţe

    Preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, şi alţi oficiali europeni au tradus sumar conceptul: se va da liber la emiterea de euroobligaţiuni comune ale zonei euro, va exista un buget central al Uniunii şi va fi un cadru comun de supraveghere bancară, prevăzut să intre în vigoare într-o primă fază de la 1 ianuarie 2013. Detaliile însă lipsesc pentru moment, atât asupra felului cum vor participa la SUE cele 10 state UE nemembre ale zonei euro, cât şi asupra modului cum va funcţiona supravegherea bancară, adică dacă va viza numai băncile cu importanţă sistemică sau toate băncile din UE.

    Preşedintele Traian Băsescu a apreciat deja, înainte de a pleca la Bruxelles în vizita de lucru în care s-a întâlnit cu Barroso şi van Rompuy, că atât trecerea la zona euro, prevăzută în continuare pentru 2015, cât şi realizarea uniunii bancare avantajează România, întrucât piaţa românească este dominată de bănci din zona euro. “Avem o singură rezervă: ca procesul de realizare a uniunii bancare să nu se realizeze strict pentru statele, băncile din zona euro. La fel cum am avut o poziţie în care am solicitat ca Tratatul fiscal să fie liber la aderare şi pentru statele din zona non-euro, şi am obţinut acest lucru, la fel şi condiţiile, criteriile de realizare a uniunii bancare trebuie să fie deschise şi statelor nemembre ale zonei euro”, a spus Băsescu. În privinţa altor aspecte ale unificării, preşedintele a repetat însă teza din primăvara trecută, de la negocierile pentru Tratatul fiscal al zonei euro, că nu se pune problema unei uniuni fiscale în care România să aibă acelaşi nivel de fiscalitate pe care îl au state ca Germania, Franţa, Marea Britanie şi că, dacă s-ar pune această problemă, România va solicita o derogare.

    Cât priveşte contribuţia României la unificarea europeană, ea ţine deocamdată mai curând de capacitatea de a genera involuntar noi ocazii de centralizare a deciziei la nivel european. Criza politică românească din vară a devenit motiv pentru ca UE, prin comisarul Viviane Reding, să propună instituirea unui mecanism permanent de evaluare a eficienţei justiţiei în toate cele 27 de state UE, urmând ca iniţiativa să fie discutată rapid în Comisia Europeană, peste câteva săptămâni. Tot Reding – mai constructivă decât miniştrii francezi Valls şi Cazeneuve veniţi la Bucureşti cu teza că romii români pleacă în Franţa fiindcă România îi alungă – a propus crearea unui grup de state vizate de migrarea romilor, care să încerce o soluţie a problemei la nivel european.

    În privinţa dosarului Schengen, opoziţia Olandei, a Germaniei şi a Belgiei faţă de aderarea României şi a Bulgariei la Schengen a dus la amânarea pentru octombrie a Consiliului JAI, cu perspectiva ca o decizie să fie luată abia la anul, după publicarea noului raport privind MCV. Preşedintele Băsescu s-a opus condiţionării accesului în Schengen de publicarea raportului privind MCV, dar rămâne de văzut cu cât succes.

  • Ce se va întâmpla de fapt la Consiliul European din 28 iunie

    Plicticoasa discuţie despre suspendare a revenit pe tapet legată de chestiunea Consiliului, deşi atât Victor Ponta, cât şi Crin Antonescu neagă că aceasta ar fi prioritatea USL în perioada următoare, ca să nu se arate iresponsabili în perspectiva crizei din zona euro.

    De fapt, această discuţie nu poate lipsi din campania pentru alegerile parlamentare, unde perspectiva suspendării preşedintelui deja figurează ca argument electoral şi pentru cei ce speră, şi pentru cei ce se tem că USL pregăteşte organizarea unui referendum de suspendare concomitent cu alegerile.

    În timp ce politicienii noştri se ceartă pe participarea la Consiliu, raportul bianual pentru stabilitate financiară al Băncii Centrale Europene, difuzat zilele trecute, avertizează asupra unui potenţial de agravare a crizei datoriilor din zona euro, pornind de la faptul că profiturile băncilor se reduc, procesul de dezintermediere bancară continuă, iar problema datoriilor nu s-a rezolvat. Raportul exprimă speranţa că liderii politici vor adopta, la reuniunea Consiliului European din 28 iunie, foaia de parcurs spre o “uniune fiscală”.

    În acelaşi timp, ministrul francez pentru afaceri europene, Bernard Cazeneuve, a declarat că măsurile de integrare (cedare a suveranităţii fiscale) sunt necesare, dar că e nevoie rapid de măsuri de creştere economică, iar Franţa va insista la Consiliul European pentru adoptarea lor, ceea ce sugerează viitoare negocieri între Germania şi Franţa pentru o amânare a termenelor de reducere a deficitelor bugetare prevăzute în Tratatul fiscal european – cel proaspăt ratificat de România.

  • Martin Schulz, noul preşedinte al PE: “Pentru prima oară, eşecul UE se conturează ca posibilitate”

    “Pentru prima oară de la înfiinţarea ei, eşecul Uniunii Europene se conturează ca o posibilitate”, a avertizat Martin Schulz în discursul său din plenul Parlamentului din Strasbourg, imediat după vot. El a chemat la solidaritate şi coordonare a politicilor între statele membre, afirmând că “interesele fiecăruia dintre noi nu mai pot fi separate de cele ale vecinilor noştri, pe baza unei înţelegeri că Uniunea Europeană nu este un joc de sumă-zero, în care unul trebuie să piardă pentru a face posibil câştigul celuilalt”.

    “Ori pierdem toţi, ori câştigăm cu toţii. Baza fundamentală pentru acest lucru este metoda comunitară. Nu e vorba de vreun concept tehnocrat, ci de principiul din inima a tot ce reprezintă Uniunea Europeană”, a spus Schulz, criticând faptul că de-a lungul ultimilor doi ani, reuniunile şefilor de state şi guverne au însemnat că “reprezentanţii cetăţenilor europeni au fost reduşi la rolul de a aproba acorduri încheiate în spatele scenei de guverne la Bruxelles”.

    “Parlamentul European nu va sta deoparte să privească cum se întâmplă aceste lucruri”, a adăugat Schulz, precizând că “acordul interguvernamental privind noua uniune fiscală va fi primul test”. “Cine va încălca valorile înscrise în Carta Drepturilor Fundamentale trebuie să ştie că se va confrunta cu noi ca adversari. Aceasta este datoria noastră ca Membri ai Parlamentului European”, a afirmat noul şef al PE.

    Ultima formă a pactului fiscal pentru zona euro, la care negociatorii ţărilor membre au ajuns săptămâna trecută, a stabilit că statele vor avea dreptul să se abată de la obiectivul bugetului echilibrat pe termen mediu numai în situaţia unui “recul economic sever”, definit în raport cu termenii Pactului de Stabilitate şi Creştere. Pactul ar urma să intre în vigoare la începutul lui 2013, dacă parlamentele a 12 ţări din cele 15 ale zonei euro vor ratifica până atunci acordul. Textul final va fi discutat la reuniunea miniştrilor de finanţe ai UE şi apoi la Consiliul European, ambele la sfârşitul lui ianuarie.

    Martin Schulz va conduce Parlamentul European pentru următorii doi ani şi jumătate, până la începutul următoarei legislaturi din iulie 2014. El îl îl înlocuieşte la şefia PE pe polonezul Jerzy Buzek (Partidul Popular European). Contracandidaţii lui Schulz au fost europarlamentarul britanic Diana Wallis (Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa) şi Nirj Deva (Conservatorii şi Reformiştii Europeni), care au primit 141, respectiv 142 de voturi.

    CINE ESTE MARTIN SCHULZ

    Martin Schulz s-a născut la 20 decembrie 1955 în Hehlrath, un orăşel german din apropierea graniţei cu Olanda şi Belgia. După liceu, s-a hotărât să îşi câştige existenţa prin pasiunea pe care o avea pentru cărţi şi a făcut un stagiu într-o librărie. În 1982, şi-a deschis propria librărie în Würselen, pe care a gestionat-o timp de 12 ani.

    Şi-a început cariera politică la 19 ani, aderând la Partidul Social Democrat German. La 31 de ani a devenit cel mai tânăr primar al landului Renania de Nord-Westfalia – în oraşul Würselen. A deţinut acest post timp de 11 ani. Este deputat european din 1994, unde a lucrat în diferite comisii, printre care subcomisia pentru drepturile omului şi comisiile pentru libertăţi civile şi afaceri interne. A condus delegaţia germană a grupului PSE din 2000, fiind în acelaşi timp vicepreşedinte al eurodeputaţilor socialişti.

    În 2004 a fost ales lider al Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, poziţie deţinută până pe 17 ianuarie 2012. Din 2009 este şi reprezentant pentru afaceri europene al Partidului Social Democrat din Germania.

    Soţia sa este arhitect peisagist. Au doi copii. Printre pasiunile sale se numără cititul, istoria şi fotbalul. Este fan al echipei FC Köln.

    Schulz este un susţinător al aderării României la spaţiul Schengen, iar în 2009 şi-a exprimat susţinerea pentru Mircea Geoană la alegerile prezidenţiale. A cerut demisia lui Adrian Severin după scandalul de corupţie de anul trecut.

  • Băsescu: Acordul de uniune fiscală nu influenţează românii nici în minus, nici în plus

    Preşedintele Traian Băsescu a fost întrebat dacă poate garanta că pensiile şi salariile bugetarilor nu vor fi diminuate în 2012, el refuzând să răspundă. Întrebat cum îi va afecta pe români faptul că România şi-a luat angajamentul de a adera la acordul de uniune fiscală, care impune o disciplină bugetară drastică, Băsescu a răspuns: “Cred că nu îi va afecta în niciun fel. Nici în minus, nici în plus. Dar îi va garanta fiecărui român că va trăi într-o Uniune Europeană sănătoasă financiar, care nu va mai trece prin astfel de crize. (…) Cred că este bine pentru români să ştie că România face parte din acest acord”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro