Tag: uninominal

  • Udrea: Uninominalul nu e o soluţie viabilă acum pentru România. Susţin revenirea la votul pe listă

     Udrea aminteşte, într-o postare pe blogul personal, că se numără printre politicienii care au susţinut de-a lungul timpului “în mod constant şi chiar vehement” varianta votului uninominal, fie în varianta sa de majoritar relativ (dintr-un singur tur de scrutin), fie în varianta sa de majoritar absolut (în două tururi de scrutin, soluţia propusă de Traian Băsescu la referendumul din 2007), însă apreciază că soluţia uninominalului pe care a propus-o şi susţinut-o “nu este potrivită realităţilor politice şi sociale din România de astăzi”.

    “Ea nu numai că nu a reuşit să repare problemele de credibilitate ale Parlamentului, dar a generat deficienţe majore chiar şi în formula actuală, care presupune şi elementul proporţionalităţii mandatelor – şi o spune un deputat al României care a beneficiat de pe urma acestei legi electorale la alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012. Legea uninominalului majoritar într-un singur tur de scrutin susţinută de PSD poate genera probleme extrem de mari”, este de părere Udrea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cătălin Ivan: PSD va susţine în USL reintroducerea Legii Ponta-Antonescu privind uninominalul pur

     “S-a decis în BPN că vom merge în continuare cu Legea Ponta-Antonescu la ambele Camere, cu 290 de deputaţi şi 100 de senatori, cu uninominal pe ambele Camere. E legea depusă, o susţinem în continuare. E decizia BPN, cu acest mandat vor merge Valeriu Zgonea şi Ilie Sârbu la discuţiile cu colegii din USL”, a spus Ivan.

    Legea a fost depusă la Parlament anul trecut şi declarată neconstituţională de CC.

    Ivan a spus că Legea Ponta-Antonescu a fost declarată neconstituţională anul trecut de către Curtea Constituţională întrucât era depăşit termenul de şase luni până la alegeri în care se mai puteau aduce modificări legislaţiei electorale, lucru care nu mai este valabil în prezent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ziua cârtiţei: anul 2009 se întoarce cu referendum cu tot

    Tema acestor discuţii a fost modificarea Constituţiei, având în vedere că Forumul Constituţional îi predă la 27 mai Comisiei Constituţionale conduse de Crin Antonescu raportul consultării populare asupra modificărilor legii fundamentale. Conform calendarului anunţat de Ponta, comisia trebuie să se mişte suficient de repede încât textul modificărilor să poată fi adoptat de Senat până la vacanţa de vară, de Cameră în sesiunea de toamnă şi supus referendumului popular în octombrie.

    Deja Senatul a adoptat, marţi, scăderea pragului de prezenţă la referendumuri de la 50% la 30%, în timp ce pragul de validare este de 25%. Dacă opoziţia are suficientă motivaţie şi suficientă susţinere la Bruxelles, ar putea combate scăderea pragului cu argumentul că nu se poate modifica o Constituţie adoptată cu un prag de prezenţă de 50% plus 1 (valabil în 2003) uzând de un referendum cu prag de prezenţă de 30%. Deocamdată însă, probabil şi ca indiciu că motivaţia şi susţinerea în cauză lipsesc, opoziţia s-a apucat să facă o “listă a ruşinii” cu cei 259 de aleşi care au respins, tot marţi, în Camera Deputaţilor proiectul de lege al PDL din 2011 privind revizuirea Constituţiei în acord cu rezultatele referendumului din 2009, care cerea, conform iniţiativei preşedintelui Traian Băsescu, parlament uninominal şi scăderea la 300 a numărului de aleşi.

    Linia de luptă politică aleasă de PDL, cu denunţarea trădării voinţei poporului exprimate în 2009, a fost recent sugerată de preşedinte, care anunţase că e gata să convoace în 2014 un nou referendum pentru chestiunea parlamentului uninominal cu 300 de aleşi, dacă USL nu va introduce aceasta în proiectul său actual de revizuire a Constituţiei. E greu de spus ce ecou va avea în electorat reînvierea în sine a temelor din 2009, însă ideea unor cheltuieli inutile presupuse de organizarea a două referendumuri pe aceeaşi temă ar avea, în principiu, potenţial de muniţie electorală.

  • Ce-au fost şi ce-au ajuns “cei 322” ai lui Băsescu

    Explicaţia schimbării de temă ţine de faptul că pieţele financiare au transmis semnale clare că îşi doresc evitarea unei crize politice, formarea cât mai rapid a unui nou guvern şi o coabitare între Traian Băsescu şi Victor Ponta, văzut drept câştigător de drept al rolului de prim-ministru, graţie victoriei USL cu 58,6% din voturile pentru Cameră şi 60,1% din voturile pentru Senat. Iar atitudinea pieţelor a fost exprimată în semnalele venite de la Bruxelles şi Washington prin intermediul lui Jose Barroso, respectiv Mark Gitenstein, care au indicat şi ele o recunoaştere a îndreptăţirii electorale a lui Victor Ponta de a forma noul guvern.

    Dincolo de semnalele străinătăţii însă, o desemnare a lui Victor Ponta ca prim-ministru ar fi urmat să fie echivalată cu cu o înfrângere personală pentru preşedintele Traian Băsescu, astfel încât era de aşteptat ca şeful statului să încerce să deplaseze atenţia spre alte probleme politice, mai importante pe termen lung decât identitatea premierului. “Avem un parlament atât de mare, la 588 de înţelepţi, vă daţi seama cât de bine vor judeca bugetul ţinând cont de priorităţile europene”, a reflectat ironic preşedintele, proaspăt întors, vineri, de la Consiliul European. A fost o trimitere aproape transparentă la criticile lui de pe vremuri la adresa “celor 322” de parlamentari care au votat suspendarea sa în 2007 şi, ca atare, au fost ridicaţi la rang de simbol al parazitismului clasei politice din România, în general, şi al Parlamentului, în special.

    Umflarea grotescă de acum a Parlamentului – care nu doar că fojgăie de indivizi promovaţi pe pile, acuzaţi şi inculpaţi pentru corupţie de la toate partidele, dar depăşeşte până şi capacitatea fizică a sălii de plen din Casa Poporului, cu cel mai mare număr de aleşi din 1989 încoace, exact într-o perioadă când populaţia ţării scade – este într-adevăr o temă importantă. Pericolul ca susţinătorii lui Traian Băsescu să dezbată populist tema şi să transforme iarăşi Parlamentul dominat de USL în ţapul ispăşitor al necazurilor ţării este însă mare, iar cu atât mai populistă va fi dezbaterea, cu cât mai slabe vor fi şansele de a se ajunge la o soluţie raţională până la scrutinul viitor. Faptul că numărul aleşilor n-a scăzut de la 471, în ultima legislatură, la 300, cât aprobase poporul la referendumul consultativ din 2009, se explică prin mimarea permanentă de către toate forţele politice a dezbaterii pe marginea modificării legii electorale. Nici USL, nici PDL, nici UDMR n-au dorit să construiască în 2010, 2011 sau anul acesta majoritatea parlamentară de 2/3 necesară pentru a îmbunătăţi legea electorală.

    De partea cealaltă, susţinătorii USL se arată şi ei tentaţi de populism atunci când îi califică pe aleşii PDL drept parlamentari de categoria a doua, ţinând cont că aproape toţi au prins loc exclusiv datorită redistribuirii. Această tentaţie va funcţiona însă numai la electoratul cu memorie slabă, care ar uita că, de pildă, însuşi Crin Antonescu a intrat în precedentul legislativ exact prin aceeaşi uşă din dos permisă de lege.

  • Strategia politică a puterii: Pe ei, pe şeful lor!

    Această insistenţă întreţine, pe de o parte, un şah permanent la preşedinte, ale cărui mişcări sunt supravegheate cu grijă spre a se detecta orice posibil motiv de suspendare (de unde şi reticenţa inedită a lui Traian Băsescu de a intra în conflict deschis cu guvernul ori, la reuniunea NATO de la Chicago, cu ministrul Andrei Marga), iar pe de altă parte o efervescenţă legislativă şi procedurală canalizată exclusiv spre limitarea puterilor prezidenţiale şi a puterii tuturor instituţiilor susţinute de Băsescu şi PDL.

    Ignorând complet nevoia de stabilitate politică în plină extindere a crizei din Europa, ba Dan Voiculescu de la PC, ba Radu Câmpeanu de la PNL încearcă să-l preseze pe premierul Victor Ponta să decidă acum suspendarea preşedintelui; gurul PSD Viorel Hrebenciuc propune decalarea prin OUG a alegerilor, care să aibă loc în octombrie; senatorul PSD Georgică Severin şi deputatul PNL Cornel Pieptea iniţiază o lege care facilitează demiterea preşedintelui prin referendum şi scoate deciziile Parlamentului de sub controlul CCR; fruntaşul PNL Dan Mihalache promite “corecţii” în activitatea DNA şi a ANI.

    Pandantul ofensivei anti-prezidenţiale este ofensiva anti-PDL, cu o lege a votului uninominal majoritar într-un singur tur care a trecut de Cameră şi care depinde numai de semnătura aceluiaşi Traian Băsescu spre a căpăta efect la alegerile din toamnă.

  • Parlamentarii vor fi aleşi prin vot uninominal. Pragul electoral a fost eliminat

    Proiectul prevede că vor fi aleşi deputaţi şi senatori cei care au câştigat colegiul în care au candidat, iar, suplimentar, în judeţele în care minorităţile au peste 7% reprezentare, acestea vor primi în plus un mandat de parlamentar. Pragul electoral a fost eliminat şi a fost adoptată o prevedere potrivit căreia delimitarea colegiilor va rămâne aceeaşi ca în 2008. Deputaţii au respins amendamentele PDL privind reducerea numărului de parlamentari la 300, precum şi cele ale UDMR.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Se schimbă şi legea electorală tot prin asumarea răspunderii?

    Premierul Emil Boc a resuscitat tema adormită a comasării alegerilor locale şi parlamentare în noiembrie 2012 şi pe cea a modificării Constituţiei pentru trecerea la un parlament unicameral, cu 300 de parlamentari în loc de 471, conform votului de la referendum. După consultările cu partidele din coaliţie a reieşit însă că se preferă o soluţie de compromis, cu 300 de deputaţi şi 88 de senatori, iar uninominalul pur va fi evitat şi de această dată printr-o listă de compensare la nivel naţional, care va acoperi circa o treime din mandatele Camerei Deputaţilor.

    O decizie privind formula exactă a fost amânată însă până la anul, când vor fi anunţate rezultatele recensământului populaţiei, şi odată cu aceasta a amânat şi premierul Emil Boc un răspuns la întrebarea privind modul cum va promova schimbările în legea electorală, adică prin vot normal în Parlament sau tot prin asumarea răspunderii, metoda preferată a guvernului său.

    Opoziţia a anunţat deja, prin Crin Antonescu, că USL va iniţia moţiune de cenzură dacă Guvernul va recurge la asumarea răspunderii, în timp ce preşedintele Traian Băsescu, dezamăgit de deznodământul discuţiilor, i-a îndemnat cu ironie pe “pedeliştii cinstiţi” să voteze mai bine varianta USL, cu 200 de deputaţi şi 100 de senatori, oricum mai bună decât micul compromis de acum.

  • “Reforma” uninominalului nu mai e la moda. Politicienii vor inapoi la liste

    Pro Democratia a organizat, saptamana trecuta, o dezbatere pe
    tema votului uninominal. In cadrul acesteia, au fost prezentate
    rezultatele unui sondaj CCSB, care dovedesc fie ca alegatorul roman
    este complet neinteresat de senatorul/ deputatul care il reprezinta
    in Parlamentul Romaniei, fie ca sistemul este atat de complicat si
    ineficient, incat electorul pierde urma alesului, care ar trebui
    sa-l reprezinte. Indiferent de situatie, atat marea masa a
    electoratului, cat si liderii partidelor politice vor schimbarea
    actualului sistem – vot uninominal cu reprezentare
    proportionala.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Dublul uninominal

    Tema votului uninominal, pentru care presedintele a convocat un referendum in aceeasi zi cu alegerile pentru Parlamentul European, iar Guvernul a anuntat ca isi va asuma raspunderea in Parlament, este doar in aparenta unitara. Dupa ce parlamentarii nu au reusit sa adopte un proiect de lege pe aceasta tema, presedintele Traian Basescu a venit cu propria varianta de vot uninominal pe care o va supune adoptarii prin referendum, avand cel putin declarativ sustinerea PSD (care isi revendica paternitatea proiectului), a PD si a PLD.
    De cealalta parte, demersul PNL de a sustine varianta dezbatuta in Parlament nu se anunta insa chiar lipsit de temei: proiectul de vot uninominal pur in doua tururi de scrutin, avansat de presedintele Basescu, avantajeaza clar partidul clasat pe primul loc, asigurandu-i o suprareprezentare, iar la momentul actual, acest scenariu vine manusa doar pentru PD. In al doilea rand, in cazul in care o formatiune si-ar asuma decizia de a respinge asumarea Guvernului pe legea votului uninominal, s-ar expune automat unui tir de acuzatii referitoare la coerenta politicilor sale. In conditiile in care se asteapta o prezenta scazuta la alegerile europarlamentare (situatie regasita la mai toti vecinii care au trecut prin asa ceva), este destul de probabil ca si referendumul sa nu intruneasca numarul de voturi (9 milioane) pentru a fi validat.