Tag: uniforma

  • Ordin semnat de Liviu Pop: Elevii nu pot folosi telefoane la cursuri, cu o singură excepţie. Ce a dispus ministrul referitor la uniformă

    În unităţile de învăţământ se asigură dreptul fundamental la învăţătură şi este interzisă orice formă de discriminare a copiilor/elevilor şi a personalului din unitate. În unităţile de învăţământ sunt interzise măsurile care pot limita accesul la educaţie al elevilor cum ar fi, de exemplu, efectuarea de către aceştia a serviciului pe şcoală, interzicerea participării la cursuri sau sancţionarea elevilor care nu poartă uniforma unităţii de învăţământ sau altele asemenea”, este una dintre prevederile ordinului de ministru.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • Un deputat PSD le-a pus gând rău elevilor. Se întoarce UNIFORMA OBLIGATORIE în şcoli

    Elevii din întreagă ţară ar putea fi obligaţi să poarte uniformă. Introducerea uniformei în şcoli ar masca discrepanţele statutului financiar între elevi, care afectează într-un mod negativ dezvoltarea tinerei generaţii, spune deputatul Cătălin Rădulescu, care a iniţiat proiectul de lege.

    “În ultimii 25 de ani, s-au amplificat discrepanţele între cetăţeni, respectiv elevi, privind situaţia lor financiară. O parte dintre cetăţeni, puţini la număr, având o stare materială bună şi foarte bună, care le permite să le ofere condiţii deosebite copiilor lor, iar cealaltă parte, în majoritate, au sărăcit, fiind săraci şi foarte săraci. Considerăm că această inegalitate, în special între elevi, are că urmare un efect negativ privind dezvoltarea tinerei generaţii”, se arată în expunerea de motive a legii.

    Subiectul uniformelor a fost intens dezbătut de-a lungul timpului, scrie realitatea.net

  • Angajaţii Ryanair dezvăluie modalităţile prin care operatorul îşi reduce costurile: „Mi-am plătit uniforma, pregătirea şi masa”

    Potrivit însoţitorilor de zbor citaţi de The Sun, ei ar fi supuşi la pedepse disciplinare dacă nu întâmpină anumite ţinte de vânzări şi sunt deseori încurajaţi să îi convingă pe pasageri să facă achiziţii în timpul zborului.

    Luna trecută, Sun Online a descris cum membrilor echipajului unei aeronave Ryanair li s-a impus să vândă cel puţin opt bilete răzuibile în fiecare zi, altfel vor fi sancţionaţi. Într-o notă informativă publicată de echipaj în luna martie, un supraveghetor avertiza: „Dacă aceiaşi membri ai echipajului nu îşi îndeplinesc ţintele zilnice de vânzări, se vor întâlni cu supervizorul lor şi vor fi întreprinse acţiuni în acea direcţie.”

    Un purtător de cuvânt al Ryanair a declarat: „Nu există presiunea de a face vânzare la bordul aeronavelor”. Membrii echipajului sunt recompensaţi să vândă produse auxiliare la bordul aeronavelor cu bonusuri de vânzare.”

    Membrii echipajului au mai declarat că sunt angajaţi prin intermediul unor agenţii externe de recrutare, lucru care se traduce prin faptul că au contracte cu zero ore lucrătoare, fără siguranţa legată de cât de mult sau cât de puţin muncesc. Un pilot a declarat pentru publicaţia The Mirror: „Salariul de început este foarte scăzut prin comparaţie cu cel practicat în cadrul altor companii aeriene şi creşte pe măsura numărului de ore de zbor. Există o problemă care ţine de ţiguranţă fiindcă dacă eşti căpitan sau prim-ofiţer pe un astfel de contract, te încurajează să mergi la muncă indiferent dacă eşti bolnav, de pildă, fiindcă vrei să fii plătit în continuare.”

    Un însoţitor de zbor a declarat pentru forumul dedicat carierei al Indeed: „Când eşti la sol nu eşti plătit, astfel că, în perioada unei greve, când te afli în aeronavă la sol, împreună cu pasagerii nemulţumiţi, nu eşti plătit pentru această muncă.”

    „Întoarcerile nu sunt plătite – totuşi trebuie să faci igienizarea, controalele de securitate, îmbarcarea şi coborârea din aeronavă şi nu eşti plătit pentru această muncă.”

    Un purtător de cuvânt al Ryanair a declarat, ca răspuns la aceste informaţii: „Însoţitorii de zbor câştigă până la 35.000 de euro şi au parte de mări salariale, promovări rapide şi o securitate a locului de muncă de neegalat, într-o perioadă în care alţi operatori aerieni renunţă la angajaţi şi taie salarii”.

    Personalul navigant şi piloţii s-au plâns jurnaliştilor britanici şi în legătură cu faptul că trebuie să îşi plătească propria pregătire – cu un cost de 2.000 de lire sterline pentru însoţitorii de zbor şi de 30.000 de lire sterline pentru piloţi. Un însoţitor de zbor a declarat pe forumul de carieră Indeed: „Mi-am plătit uniforma, pregătirea şi masa”

    „Nu este adevărat; personalul navigant primeşte o alocaţie anuală pentru uniforme de până la 450 de euro”, au răspuns reprezentanţii comapniei.

    Potrivit angajaţilor citaţi de The Sun, una dintre modalităţile prin care Ryanair reuşeşte să îşi crească profitul este prin reducerile costurilor de curăţenie. Un pilot a pretins că operatorul aerian nu îşi curăţă nici echipamentele din cockpitul aeronavelor. „Compania încearcă să economisească atât de mult că nu curăţă nici măcar interiorul cockpitului avionului. Acest lucru are implicaţii serioase – dacă unul dintre piloţi, de pildă, face o toxiinfecţie alimentară, ar putea exista probleme serioase cu zborul. Totodată, aeronavele sunt curăţate o dată pe zi – inclusiv toaletele.”

    Un purtător de cuvânt al Ryanair a declarat: „Acest lucru nu este adevărat. Toate aeronavele Ryanair sunt curăţate riguros de profesionişti la finalul fiecărei zile, în linie cu standardele industriei.”

  • Opinie Irina Markovits, consultant de imagine: Noile reguli ale ţinutelor de birou

    Cei care lucrează într-o bancă poartă cămăşi albe, bleu sau cu dungi, dar neapărat sacou. Programatorii au hanorace, jeanşi şi sneakeri. Academicienii poartă cardiganuri. Cine lucrează în modă şi PR se îmbracă în negru.

    În orice companie merg să susţin cursuri de imagine profesională – chiar şi în cele în care s-a instituit Ziua Tricoului Haios sau Vinerea Bulinelor – există, oficial sau nu, o uniformă, un cod vestimentar, o ţinută cvasi-standardizată.

    Pentru angajaţii din cele mai multe industrii sau domenii de activitate (cu excepţia companiilor care cer ţinute formale, corporate), această „uniformă” este cea Business Casual: pentru bărbaţi, cămăşi button-down, cu mâneci lungi şi pantaloni de costum sau semieleganţi (cravată opţională); pentru femei, diverse tipuri de bluze purtate cu fuste până la genunchi sau pantaloni, sau rochii feminine cu croieli clasicizate.

    Însă pentru sectorul creativ – mai ales pentru freelanceri, antreprenori tineri, cei care sunt angrenaţi în start-up-uri, în businessuri mici şi medii -, „Business Casual” e un termen perimat. Într-un astfel de mediu profesional mai puţin convenţional, codul vestimentar adoptat cere personalitate şi personalizare. Nu exagerate, ci cât să sugereze că stilul de viaţă, domeniul ales, creativitatea individuală, bravura se reflectă în ţinuta aleasă.

    E suficient să participi la evenimente legate de social media, advertising, modă& beauty, sau să te învârţi în spaţiile comune de lucru, „incubatoare” de idei, şi îi observi pe cei ale căror ţinute sunt atipice, creative, relativ nonconformiste. 
    Ei se îmbracă în cămăşi cu imprimeuri şi jeanşi cu turul căzut, în cămăşi albe purtate neglijent cu pantaloni coloraţi, cu bretele sau papioane retro, în costume ajustate pe corp asortate cu sneakerşi moderni. Ele poartă cu naturaleţe o fustă conică multicoloră sau din piele, o pereche de pantofi cu tocuri stiletto şi un pulover cu un desen la modă sau o fustă-pantalon retro, o helancă minimalistă şi cele mai moderne botine.

    Dacă lucrezi într-un birou obişnuit şi în acest moment gândeşti „nu se aplică aici”, acordă-ţi încă un moment de gândire. La fel cum companiile tradiţionaliste preiau un trend organizaţional din industriile creative sau de dezvoltare a tehnologiilor, la fel codurile vestimentare „expresive” vor fi transferate, în diverse forme, în mainstream.

    În Marea Britanie, de pildă, acest stil – o combinaţie între office, eclectic, cool, modern şi tineresc – poartă deja un nume: FunkyOffish. În restul lumii – în curând şi pe meleagurile noastre –, versiunile acestui stil sunt mult mai puţin formale şi mult mai puţin îndrăzneţe stilistic. În loc de a asorta o fustă clasică din tweed cu bascheţi din pânză imprimată, e vorba de a lua piese vestimentare cu alură Business Casual şi a le purta cu atitudine, cu asumarea ieşirii din banal, chiar de a le alege din repertoriul stilistic al unui atelier de designer în loc de a face shopping în brandurile fast-fashion.

    Acest tip de îmbrăcăminte pare, la prima vedere, de birou. Sunt haine aparent clasice – cămăşi, sacouri, fuste, rochii –, dar cărora li s-au schimbat proporţiile, imprimeurile, detaliile, astfel încât au căpătat o aură evident diferită de cea a ţinutelor obişnuite corporate.
    Elementele vestimentare tradiţionale ale acestor piese continuă să comunice vizual că purtătorul sau purtătoarea este competent, de încredere, are autoritate şi experienţă profesională, în timp de micile excentricităţi – imprimeurile care atrag privirea, accesoriile supradimensionate, încălţămintea în tendinţe sau ultra-casual – îl diferenţiază de angajatul tipic, rutinat. Graficianul din biroul alăturat poate că poartă o cămaşa bleu similară cu cea a colegului de la Achiziţii, dar va încălţa pantofii Oxford argintiu-mătuit din piele ai unui gânditor creativ. Colega de la Marketing pare că a îmbrăcat nişte simpli pantaloni negri şi o cămaşă albă, dar stai aşa! – pantalonii au o suprapunere neaşteptată, un fel de jumătate de fustă, care aminteşte de fotele tradiţionale.

    Ca întotdeauna, femeile au mai multe opţiuni. Spre exemplu, de la AerWear, Adelina Ivan, Zarug şi Pas du Tout puteţi alege rochii conceptuale, bluze şi pantaloni ultra-moderni într-o paletă austeră de culori tradiţionale de business (negru, bleumarin, gri, alb, bleu), iar la Choices, Rhea Costa sau Lena Criveanu vă aşteaptă modele de inspiraţie clasică dar cu un „twist” modern şi cromatică variată.
    Paleta de expresii stilistice ale acestor noi reguli vestimentare de birou este mai diversă, mai bogată decât v-aţi imagina. Ea face loc personalităţii proprii, gusturilor cultivate, alegerilor ieşite din tipar, posibilităţii personalizării ţinutelor şi pieselor în parte.

    Însă aşa cum o masă de ping-pong nu transformă spaţiul de muncă într-un loc de joacă,  nici orice piesă vestimentară din garderoba unui adult – o rochie de inspiraţie gotică, o cămaşă bărbătească cu imprimeu floral, un pantalon galben sau adidaşii verde fluorescent – nu este potrivită pentru birou. Până la urmă, ţinuta de birou trebuie să rămână „de birou”.
     

  • „Am vândut ţuică şi mi-am cumpărat haine, altă posibilitate nu aveam”. Unul dintre cei mai puternici oameni din România povesteşte despre cum a copilărit în sărăcie

    “Ţinuta este importantă (obligatoriu costum şi cravată, eventual cât mai elegante), politeţea, limbajul, gesturile şi încrederea pe care o inspiri. Comunicarea succintă şi clară.” descria într-un interviu anterior acordat Business Magazin Mişu Negriţoiu, actualul preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară, regulile elementare în alcătuirea imaginii unui om de afaceri. Dar, cum nimeni nu devine om de afaceri peste noapte, la fel cum nimeni nu învaţă peste noapte să poarte o conversaţie, să îşi aleagă vinul de la restaurant sau să negocieze contracte relaxat în timp ce joacă golf, şi imaginea lui Negriţoiu a trecut prin numeroase transformări.

    A copilărit în Dăbuleni, judeţul Dolj, într-o familie săracă. Era la liceu când a avut nevoie de o uniformă şi de prima lui pereche de pantofi. „Am vândut ţuică şi mi-am cumpărat haine, altă posibilitate nu aveam” îşi aminteşte preşedintele ASF şi al patrulea în topul celor mai admiraţi CEO din România, conform catalogului BUSINESS Magazin. “Familia mea de “chiaburi” era destul de hăituită şi nu avea bani, doar ceva produse. Am vândut ţuică şi am cumpărat haine, altfel nu aveam de unde. De la aceste haine, până la costumele Canali, Cornegliani sau Tom Ford pe care le port acum, a trecut mult”.

    De când a devenit bancher, Mişu Negriţoiu a purtat costum şi cravată şi conduce maşini Mercedes „cât mai elegante”, dar alese după câteva criterii exacte: „Culori închise. Transmit eleganţă, sobrietate, siguranţă. Şi nu modelul cel mai scump (clasa S), ci unul mediu (E), care transmite moderaţie.” a declarat Mişu Negriţoiu într-un interviu anterior acordat Business Magazin. Evită lucrurile foarte scumpe, ţinând cont de faptul că băncile sunt în centrul atenţiei publice pentru că fac bani uşor şi au dobânzi mari.

    Trecând peste aspectul exterior, la construirea imaginii se adaugă preocuparea pentru o comunicare succintă şi clară, politeţea, limbajul, gesturile şi încrederea pe care o inspiră, dar şi un stil de viaţă adaptat la cerinţele instituţiei şi comunităţii bancare. Trecerea dinspre mediul politic spre cel de business a fost marcată de o schimbare a întregului stil de viaţă: „Am început să joc golf, să fiu mai atent la etichetă, să frecventez alte cercuri”.

    Mişu Negriţoiu spune că preocuparea pentru imagine este mai veche decât cariera bancară şi datează din perioada anilor petrecuţi în viaţa publică. Odată cu schimbarea domeniului de activitate, a intervenit şi necesitatea unei repoziţionări din punctul de vedere al imaginii: de la îmbrăcăminte până la obiceiuri, pasiuni şi preocupări. Bancherul a tradus această repoziţionare prin întrunirea unor valori precum profesionalismul, credibilitatea, decenţa, corectitudinea şi eleganţa, importante atât pentru public, consumatori, clienţi, parteneri, cât şi pentru autorităţi. Un alt aspect important este rolul de model pe care îl atribuie liderilor din mediul de afaceri: „Tinerii vor să fie ca ei, dar nu pentru că au bani, ci pentru că au valoare, iar imaginea este percepţia că aceste valori sunt întrunite„. Pentru atingerea acestor repere, a lucrat cu consilieri de imagine, pe a căror indicaţie a mers şi în urmă cu trei ani, la evenimentul Meet the CEO al BUSINESS Magazin, când a spus că nu şi-a ales singur cravata, ci i-a lăsat pe cei care se pricep mai bine.

    http://www.businessmagazin.ro/cover-story/ghid-de-tinuta-si-conduita-in-afaceri-cum-se-imbraca-cei-care-misca-economia-romaniei-11271088
     

  • Ce fac femeile-soldat din SUA cu uniformele lor (GALERIE FOTO)

    Aşa a apărut un proiect al artistului american Drew Cameron, Combat Paper Project, în cadrul căruia acesta le arată veteranilor cum să fabrice hârtie din uniformele lor, ori un altul inspirat de acesta, realizat de artista Pam DeLuco, ce-şi propune să creeze păpuşi din hârtie îmbrăcate milităreşte, la care foloseşte uniforme şi accesorii donate de femeile-soldat din SUA.

    Ce fac femeile-soldat din SUA cu uniformele lor (GALERIE FOTO)

    Colecţia de păpuşi astfel confecţionate va fi imortalizată în două volume ce vor beneficia de texte scrise de femeile din diverse structuri ale armatei americane, explicând astfel cititorilor semnificaţia culturală  a uniformelor purtate de acestea.

  • Angela Merkel în uniformă nazistă, într-un ziar grec

    Sentimentele antigermane par să fie din ce în ce mai răspândite în Grecia, pe fondul măsurilor dure de austeritate solicitate de Troica formată din CE, BCE şi FMI. “Acuzaţiile la adresa Germaniei îşi au originea în suferinţa îndurată de greci în perioada 1941-1944, în timpul ocupaţiei naziste. Dar nu este singura problemă: gestionarea economică defectuoasă, corupţia din sectorul public şi disfuncţionalităţile politice ar trebui să inspire mai degrabă o atitudine autocritică”, scrie Financial Times.

    Mai multe pe mediafax.ro