De 22 de ani, topul Deloitte Technology Fast 50 Central Europe recunoaşte firmele de tehnologie cu un potenţial de campion, iar din 2008 40 de companii româneşti au reuşit să intre în acest clasament unic. Unele au confirmat potenţialul devenind poveşti de expansiune globală, altele s-au dovedit a fi stele căzătoare.
Business MAGAZIN a analizat evoluţia acestor companii şi a identificat alături de Deloitte următoarele zone de creştere. De la dezvoltarea interacţiunilor cât mai naturale în spaţii virtuale, securitate cibernetică, servicii de cloud şi blockchain sau automatizări pe fast-forward, toate sunt medii propice pentru viitorii unicorni. Ce altceva mai este necesar?
„Cu siguranţă, viitorul acestui business extraordinar din Europa Centrală va include o dezvoltare ambiţioasă şi multe alte premii”, scriau specialiştii Deloitte în 2017, atunci când recunoşteau furnizorul de soluţii RPA (robotic process automation) UiPath drept cel mai disruptiv inovator din regiune, într-o categorie specială din cadrul topului Deloitte Technology Fast 50 Central Europe.
Zis şi făcut: o rundă de finanţare derulată un an mai târziu transforma UiPath în primul „unicorn” românesc, adică primul start-up de tehnologie nelistat evaluat la 1 miliard de dolari şi pornit din piaţa locală. Astfel, UiPath a intrat pe radarul Deloitte înainte de a intra în vizorul publicului larg, într-un moment în care potenţialul se vede mai bine prin ochii finanţatorilor şi ai consultanţilor.
Pentru o imagine şi mai clară asupra a ceea ce avea să însemne „viitorul acestui business extraordinar”, trebuie amintit că în 2021 UiPath a devenit prima companie românească listată la Bursa din New York, la o evaluare de 29 de miliarde de dolari.
Pentru a fi eligibile pentru principala categorie a competiţiei, companiile trebuie să îndeplinească anumite condiţii financiare: să aibă un venit operaţional anual minim de 100.000 de euro în anul dinaintea celui în care are loc programul (de exemplu, pentru cea mai recentă ediţie a programului, cea din 2021, să fi avut venituri de 100.000 de euro în 2020) şi un venit operaţional de minimum 50.000 de euro în perioada de trei ani anterioară (pe acelaşi exemplu, 2017-2019).
Topul Deloitte Technology Fast 50 Central Europe urmăreşte în fiecare an companiile de tehnologie cu cele mai rapide creşteri din regiune, iar majoritatea dintre ele ajung incluse şi în topul Fast 500 EMEA, care agregă campionii la creştere din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa.
Topurile referitoare la Europa Centrală au inclus de-a lungul timpului peste 40 de companii româneşti, iar povestea este cu atât mai interesantă cu cât undele dintre acestea au ajuns la tranzacţii şi evaluări de zeci şi sute de milioane de euro, în timp ce altele au luat calea insolvenţei sau nu au ţinut pasul cu evoluţia sectorului.
Deloitte Technology Fast 50 este un program derulat de Deloitte la nivelul Europei Centrale sub forma unei competiţii care se bazează pe înscrierea voluntară a companiilor din următoarele ţări: Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria, Croaţia, Bosnia si Herţegovina, Slovenia, Serbia, Muntenegru, Macedonia de Nord, Moldova, Albania şi Kosovo.
„După ce Deloitte anunţă startul perioadei de înscrieri, companiile care sunt interesate de competiţie completează un formular online, oferind un set de informaţii ce ajung la echipa Deloitte Central Europe, care analizează, compilează datele primite şi apoi comunică topul către toate ţările participante”, au explicat reprezentanţii Deloitte.
Primul an în care România a apărut pe harta Deloitte a fost 2008, când antreprenorul Voicu Oprean a ajuns cu AROBS Transilvania Software direct pe locul 5, după o creştere de 2.722% pe ultimii cinci ani (2003-2007, în acest caz). Tot în 2008 au fost incluse în Fast 50 Central Europe companiile TeamNet International şi Lasting System.
Pentru a fi eligibile pentru principala categorie a competiţiei, companiile trebuie să îndeplinească anumite condiţii financiare: să aibă un venit operaţional anual minim de 100.000 de euro în anul dinaintea celui în care are loc programul (de exemplu, pentru cea mai recentă ediţie a programului, cea din 2021, să fi avut venituri de 100.000 de euro în 2020) şi un venit operaţional de minimum 50.000 de euro în perioada de trei ani anterioară (pe acelaşi exemplu, 2017-2019).
Totodată, trebuie să aibă sediul central în Europa şi să deţină drepturile de proprietate intelectuală sau să fi creat tehnologie patentată. Ulterior, clasamentul este realizat în funcţie de rata de creştere a fiecărei companii pe o anumită perioadă de timp. Spre exemplu, topul din anul 2008 se uita la ultimii trei ani, în timp ce topul din 2015 se uita la ultimii patru ani.
„Programul Deloitte Technology Fast 50 îşi propune să ofere recunoaştere companiilor de tehnologie care sunt la început de drum şi să stimuleze dezvoltarea de idei şi produse locale inovatoare care se dovedesc valoroase la nivel regional sau chiar global”, mai spun reprezentanţii Deloitte.
Cum arată România în topuri?
Primul an în care România a apărut pe harta Deloitte a fost 2008, când antreprenorul Voicu Oprean a ajuns cu AROBS Transilvania Software direct pe locul 5, după o creştere de 2.722% pe ultimii cinci ani (2003-2007, în acest caz). Tot în 2008 au fost incluse în Fast 50 Central Europe companiile TeamNet International şi Lasting System.
„De-a lungul timpului, aproximativ 40 de companii româneşti au fost recunoscute în cadrul programului – în categoria principală sau în cele speciale – acoperind un spectru larg de sectoare, de la software şi hardware, până la fintech, sănătate, aplicaţii mobile sau chiar inteligenţă artificială”.
Totuşi, includerea în topul Deloitte nu reprezintă neapărat o garanţie a viitorului companiei. Să ne uităm la companiile incluse în top în 2008: în timp ce AROBS Transilvania a ajuns la Bursa de la Bucureşti şi are o capitalizare de circa 1,1 mld. lei, Teamnet International – fondată de Sebastian Ghiţă – a adus una dintre cele mai răsunătoare insolvenţe din IT în 2017, cu datorii de 246 mil. lei.
„Prin acest program, Deloitte nu îşi propune să facă predicţii legate de modul în care vor evolua companiile incluse. Criteriile de înscriere în top reprezintă un indicator al unui anumit grad de maturitate a unui start-up şi probabil se poate spune că ele pot fi considerate şi premise ale unei dezvoltări vitoare, însă, într-un mediu atât de competitiv precum cel al tehnologiei este greu de făcut orice fel de estimare privind viitoare creşteri sau scăderi”.
Anul 2009 a adus şase companii româneşti în topul Fast 50 regional: TeamNet International, AROBS Transilvania, Lasting Software, The Red Point, Advantage Software Factory şi Romanian Soft Company, iar anul 2010 a adus şapte companii în top, dintre care una se remarcă şi astăzi, şi-anume Fortech. Mai mult, Fortech este una dintre companiile care au crescut exponenţial în continuare şi au ajuns chiar să îşi formeze o divizie de investiţii pentru a paria la rândul lor pe alte proiecte.
Vola.ro a fost prima companie românească care a ajuns pe prima poziţia a topului Deloitte Technology Fast 50 Central Europe, în 2011, după o creştere de 6.219% pe ultimii cinci ani. Mai mult, în 2012 rata de creştere a ajuns la 17.323% pe ultimii cinci ani, ceea ce a propulsat Vola pe locul trei în topul Deloitte Technology Fast 500 EMEA. Per total, Vola a ocupat timp de trei ani consecutiv prima poziţie în topul Fast 50.
„Da, Vola.ro este compania locală care a ocupat cea mai bună poziţie în top, primul loc în categoria principală timp de trei ani consecutivi. Faptul că România a fost prezentată de-a lungul timpului în top pe diverse poziţii şi în diverse categorii nu poate fi interpretat în sensul încetinirii sau accelerării dezvoltării ecosistemului local ori al scăderii sau accelerării creativităţii companilor locale, pentru că, reamintim, clasamentul este alcătuit pe baza înscrierii voluntare a companiilor. Aşadar, demersul nu îşi propune să ofere o analiză extinsă a întregului ecosistem românesc, ci să ofere recunoaştere companiilor care doresc să se înscrie”.
Sunt multe aspecte care merită luate în calcul pentru a duce România într-o nouă etapă de evoluţie, de la sprijin financiar pentru cercetare şi dezvoltare, până la nevoia unui efort concentrat al tuturor actorilor implicaţi sub o formă sau alta care să susţină dezvoltarea unor avantaje specifice sectorului la nivel local, cum ar fi încurajarea tinerilor absolvenţi din domeniile IT, tehnologie şi inginerie sau încurajarea unei abordări colaborative între start-up-uri.
În 2014, ITNT a intrat pentru prima dată în top, pe poziţia a patra, în contextul în care compania lui Lucian Todea controla mai multe platforme de distribuţie de software, cea mai cunoscută fiind soft32. Totuşi, de la afaceri de 32 mil. lei în 2014, compania a ajuns la afaceri de sub 1 mil. lei în 2020.
Un an de remarcat pentru România a fost anul 2015, când nu mai puţin de 10 companii româneşti au fost incluse în topul Fast 50 Central Europe. Una dintre companiile din top cu un parcurs interesant este Softelligence, inclusă în 2014 în Fast 50, care a reuşit ulterior să îl atragă în acţionariat pe antreprenorul Sergiu Neguţ. Acest început de parteneriat avea să aşeze bazele pentru ceea ce urma să devină compania FintechOS, evaluată în 2021 la 220 mil. dolari.
Compania Life is Hard a fost inclusă în top în 2014, respectiv 2015, şi a ajuns listată la Bursa de la Bucureşti, unde are o capitalizare de peste 63 mil. lei. Totodată, compania a implementat un plan de achiziţii strategice, consolidându-şi businessul.
Trencadis este una dintre companiile cel mai des incluse în topurile Deloitte, iar furnizorul de soluţii IT a luat calea expansiunii internaţionale în ultimii ani. Totodată, Trencadis a atras investitori, printre care controversatul om de afaceri Frank Timiş, acesta ajungând să deţină un pachet de 22% din acţiunile firmei.
De asemenea, ZebraPay, inclusă în top în 2015, a devenit în următorii ani liderul local al pieţei de automate de plăţi şi a venit spre Bursa de la Bucureşti cu obligaţiuni. La polul opus, Insoft Development & Consulting, inclusă în top în mai mulţi ani şi la mai multe categorii, a intrat în reorganizare în anul 2016.
Dincolo de categoria principală Fast 50/Fast 500, Deloitte a mai introdus de-a lungul timpului şi alte categorii speciale, menite să ia în calcul start-up-uri aflate în diferite etape de dezvoltare. Astfel, programul include şi categoria „Companies to watch”, introdusă în cadrul ediţiei din 2021 pentru prim dată, care oferă recunoaştere companiilor ce nu îndeplinesc încă criteriile pentru clasamentul principal Fast 50.
Această categorie este formată din două subcategorii: „Growth Stars” – companii cu venituri de minimum 10.000 de euro în 2018 şi 2019 şi de cel puţin 30.000 de euro în 2020 – şi „Investment Stars” – ce include companii care au beneficiat de cele mai mari investiţii în perioada ianuarie 2018-mai 2021.
Programul Deloitte Technology Fast 50 îşi propune să ofere recunoaştere companiilor de tehnologie care sunt la început de drum şi să stimuleze dezvoltarea de idei şi produse locale inovatoare care se dovedesc valoroase la nivel regional sau chiar global – reprezentanţii Deloitte
Deşi România nu a avut nicio companie poziţionată în categoria de investiţii, categoria de creştere a fost chiar câştigată de o firmă românească. Firma Druid, fondată de Liviu Drăgan, s-a plasat pe prima poziţie în categoria specială de creştere, după o evoluţie de 6.753% în ultimii trei ani.
În aceeaşi categorie, Teodor Bildăruş şi Sergiu Neguţ au intrat cu FintechOS, un start-up desprins din compania Softelligence. Trebuie spus că FintechOS a atras în 2021 o rundă de finanţare de 60 mil. dolari la o evaluare de 220 mil. dolari.
„Evoluţia companiilor locale din programul Deloitte Technology Fast 50 din Europa Centrală a fost constantă, România fiind inclusă în clasament încă din primul an în care a participat la program, aspect care arată că ecosistemul local de tehnologie are un potenţial imens, capabil să rivalizeze cu cele din alte state din regiune. Spre exemplu,
Vola.ro a ocupat locul întâi în principala categorie a topului pentru trei ani consecutivi, Tremend a fost inclusă doi ani consecutivi, UiPath a primit o recunoaştere specială în categoria Most Disruptive Innovation în 2017, Druid a ocupat primul loc la categoria Growth Stars în 2021, FintechOS a fost pe locul 16 la aceeaşi categorie tot în 2021”.
Alte categorii în care s-au regăsit companii româneşti au fost „Rising Star”, care recunoaşte companiile de creştere care sunt încă prea tinere pentru Fast 50, precum şi „Impact Star”, o categorie lansată în 2020 şi care este axată pe modul în care antreprenorii plasează dimensiunea etică în centrul modelului de business.
Ecosistemul din România, încotro?
Întrebaţi cum se vede prin lupa Deloitte ecosistemul de companii de tehnologie din România, reprezentanţii companiei de audit şi consultanţă au explicat că ultimii ani au adus o evoluţie vizibilă. Totodată, companiile româneşti au arătat că sunt capabile să contribuie la crearea de produse inovatoare şi tehnologii patentate, în domenii diverse, de la software, hardware, fintech, sănătate şi până la inteligenţă artificială.
„În prezent, vedem din ce în ce mai multe companii locale de tehnologie, precum FintechOS, Druid, Elrond sau Bitdefender, care se extind geografic sau se listează pe cele mai puternice burse din lume (UiPath), căutând oportunităţi şi dincolo de graniţele ţării din dorinţa de a-şi accelera creşterea şi de a inova”.
Mai mult, ei consideră că un aspect important care impulsionează dinamica ecosistemului este creşterea substanţială a posibilităţilor de finanţare pe care start-up-urile de tehnologie le au la îndemână în acest moment, de la incubatoare, bănci şi până la platforme de crowdfunding sau fonduri de investiţii.
„Aceste surse sunt şi motoarele care alimentează apetitul start-up-urilor de a dezvolta tehnologii moderne, o altă caracteristică a ecosistemului de tehnologie local, lucru care poate fi observat deja la companii precum Lumen, care produce ochelari pentru nevăzători sau Elrond, dezvoltatorul unei noi tehnologii blockchain şi a unei noi aplicaţii de tip DeFi (descentralized finance)”.
Deloitte arată spre concluziile Comisiei Europene care plasează România în rândul ţărilor inovatoare în curs de dezvoltare, a cărei performanţă a rămas stabilă faţă de cea înregistrată la nivelul UE.
Reprezentanţii companiei susţin că sunt multe aspecte care merită luate în calcul pentru a duce România într-o nouă etapă de evoluţie, de la sprijin financiar pentru cercetare şi dezvoltare, până la nevoia unui efort concentrat al tuturor actorilor implicaţi sub o formă sau alta care să susţină dezvoltarea unor avantaje specifice sectorului la nivel local, cum ar fi încurajarea tinerilor absolvenţi din domeniile IT, tehnologie şi inginerie sau încurajarea unei abordări colaborative între start-up-uri.
În ceea ce priveşte oportunităţile care se află în faţa start-up-urilor locale, acestea „pot veni din corelarea directă între tendinţele industriei şi necesităţile pieţei. Una dintre aceste oportunităţi poate fi zona tehnologiilor de partajare de date, care să permită distribuirea sigură şi mai simplă a datelor în interiorul şi exteriorul organizaţiilor, o provocare în acest moment pentru companiile care nu reuşesc să monetizeze numeroasele date pe care le deţin”.
„Serviciile de tip cloud şi blockchain sunt, de asemenea, potrivit Deloitte Tech Trends 2022, ariile care vor prinde amploare în următoarele 18 luni, iar aici potenţialul este considerabil atât pentru blockchain, o tehnologie care până de curând era în fază experimentală, dar pe care o vedem din ce în ce mai mult la baza unor proiecte de anvergură care aduc valoare adăugată businessurilor, cât şi pentru serviciile de tip cloud, care vor fi din ce în ce mai mult folosite pentru procese de business foarte specifice unei industrii”.
Un alt orizont de oportunităţi vine dinspre automatizări, în contextul în care tehnologia ajută la eliminarea sarcinilor repetitive şi înlocuirea acestora cu activităţi cu valoare adăugată mai mare. Totodată, securitatea cibernetică combinată cu machine learning şi inteligenţă artificială reprezintă un domeniu de urmărit.
„Iar pe termen mediu sau lung, startup-urile vor putea lua în considerare dezvoltarea de tehnologii care să foloseasă inteligenţa artificială exponenţială, bazată pe emoţii şi semantică. În România vedem deja soluţiile dezvoltate de Druid, sau tehnologii care să folosească ambient experience (metavers) şi care să conducă la crearea de interacţiuni cât mai naturale în spaţii virtuale”.
