BusinessMagazin

Tag: UNDE IESIM IN ORAS

  • Care este cel mai longeviv restaurant tip steakhouse al Capitalei şi cine este cel care l-a deschis

    Inspirat de conceptele culinare văzute în perioada studiilor în Viena, antreprenorul Dragoş Panait a „insistat” să familiarizeze clientul bucureştean cu un meniu care nu era tocmai pe gustul acestuia în urmă cu 14 ani, când a deschis Red Angus Steakouse. A refuzat să introducă în meniu mai clasicele pizza sau paste, iar consecvenţa sa a devenit ingredientul esenţial de funcţionare al UNUIA DINTRE CELE MAI longevivE restaurante tip steakhouse ale Capitalei. 

    Ne-am dorit, de la început, să creăm un restaurant consecvent, al cărui produs principal să fie carnea de vită. Pentru a identifica furnizorii cei mai buni, a fost nevoie de multe teste, degustări, iar, ulterior, a fost selectată materia primă din SUA. Pornind de la ingredientul-cheie, am transformat Red Angus Steakhouse într-un local tipic american, în care am integrat elementele acestei culturi”, descrie Dragoş Panait filosofia din spatele restaurantului înfiinţat în 2010, ca o afacere de familie. Prima variantă a acestuia, povesteşte el, a fost rezultatul unei perioade de mai bine de un an de analize, planuri de fezabilitate, studierea modelelor operaţionale de succes, care se remarcau prin eficienţă.

    Prioritatea, încă de la fondare, a fost ca Red Angus Steakhouse să fie un restaurant extrem de bine standardizat, cu proceduri clare. „De aceea, în prezent, localul are un manual operaţional care acoperă toate aspectele legate de brand, relaţia cu clientul, front-of-the-house, back-of-the-house etc. şi care, implicit, permite operarea sa, în cele mai bune condiţii”, spune antreprenorul. Ingrediente care s-au dovedit utile în reţeta de business a afacerii devenite una dintre cele mai longevive din această industrie: „Ne propunem să rămânem un reper al oraşului şi să susţinem industria locală, distribuitorii şi producătorii”.

    Inspiraţia lansării unui concept nou de restaurant pentru piaţa românească a venit pentru Dragoş Panait în urma studiilor la Viena, în care a identificat o serie de concepte culinare extrem de bine puse la punct, care l-au inspirat să dezvolte ceva similar în România.

    El îşi amintea într-un interviu anterior pentru BUSINESS Magazin că la momentul deschiderii restaurantului, publicul bucureştean nu era familiarizat cu un astfel de concept: „În primele săptămâni, stăteam în faţa locaţiei şi nu înţelegeam de ce nu funcţionează. La un moment dat treceau doi clienţi prin faţa restaurantului şi spuneau: «Domnule, aici este o măcelărie cu scaune»“, rememora Dragoş Panait un episod din 2010. Tot de la începuturi, Dragoş Panaite îşi aminteşte că prietenii îl sfătuiau să introducă şi alte preparate în meniul restaurantului – pizza, paste – iar ulterior să înceapă să îşi obişnuiască clienţii şi cu steakurile argentiniene, din Statele Unite sau Australia. „Am refuzat de la început să schimb o direcţie în care credeam, în baza unui produs ales.“ Aşadar, n-a introdus preparatele italieneşti în meniu, iar în momentul când cineva îi cerea preparate din carne de porc, oferea spre degustare şi preparatele din carne de vită, astfel încât clienţii să se familiarizeze cu produsul lor principal.

    Supa franţuzească, preparat iconic în meniul steakhouse-ului

    În timp însă, lucrurile s-au schimbat semnificativ în peisajul HoReCa al Capitalei, după cum observă antreprenorul cu o experienţă de 15 ani în domeniu. Cam tot în acest interval de timp, industria a crescut semnificativ, oferind o varietate impresionantă de opţiuni pentru toate segmentele de public, indiferent că vorbim de familii cu copii, tineri, public casual, turişti sau cei care vor să iasă la un prânz sau o cină de afaceri. „«Diversitate» este cuvântul cheie aici. Există o mulţime de concepte bune şi consolidate, precum Red Angus Steakhouse, care şi-au fidelizat clienţii de-a lungul anilor, oferind experienţe culinare de înaltă calitate. Pe lângă acestea, apar mereu şi afaceri proaspete şi inovatoare, care aduc ceva nou şi captivant pe piaţă. Mulţi antreprenori aleg abordarea monoprodus, în care se specializează pe anumite produse, concentrându-se pe excelenţă în pizza, paste, deserturi sau alte preparate. Zone precum Calea Victoriei sau Amzei ilustrează foarte bine ceea ce zic. Ele încurajează consumatorii să exploreze şi să experimenteze mereu.” În ceea ce priveşte restaurantele, observă că trendul gastronomiei româneşti moderne a cunoscut o creştere semnificativă în popularitate în ultimii ani, iar chefii tineri au adus o viziune nouă, extrem de creativă asupra preparatelor româneşti, combinând ingredientele locale cu tehnici şi influenţe culinare internaţionale pentru a crea adevărate experienţe culinare. „Mă bucur să văd că mulţi dintre ei au hotărât să îşi deschidă restaurante în ţară – Braşov, Sibiu, Cluj, Iaşi -, extinzându-şi, astfel, influenţa, dincolo de Capitală. Sunt sigur că evoluţia industriei şi a nevoilor consumatorilor a atras atenţia şi lanţurilor internaţionale de hoteluri, care au decis să îşi extindă amprentele în România. Faptul că Poiana Braşov va fi gazda primului Swissotel din România, dar si branduri precum Kempinski sau Accor vor să se extindă în ţara noastră ne arată că devenim o destinaţie matură, pentru călătorii internaţionali.”

    Amenajarea restaurantului Red Angus Steakhouse a fost realizată în 2013 de arhitectul Cristian Corvin, iar designul acestuia a fost păstrat intact până în 2021, întrucât era ceva atemporal. Au ajuns la un concept care să includă lemn din 1895 pe pereţi – material recuperat dintr-un hambar; cărămidă de la 1900 care a fost parte a unei case demolate din Feteşti, piese de Harley, un bar care conţine fier, lemn şi piele, scaune sub formă de şei. „Spre bucuria oaspeţilor noştri, am păstrat stilul său şi o mare parte dintre elemente şi când am mutat localul în Piaţa Amzei.” Cheful Red Angus Steakhouse este Marian Huzu, care lucrează în cadrul acestuia încă din 2011: „Marian este foarte atent la calitatea ingredientelor şi este preocupat de constanţa preparatelor. Datorită lui, oaspeţii noştri se pot bucura de produse consecvente, recognoscibile”. În ceea ce priveşte băuturile, acestea reprezintă o selecţie de diversificată din rândul celor nonalcoolice şi alcoolice – cocktailuri, tării, vinuri şi bere: „Carnea de vită se potriveşte cu vinurile roşii, aşa că avem o selecţie de etichete locale şi internaţionale, de la producători de renume”. Unul dintre cele mai importante elemente din funcţionarea businessului este însă atenţia personalului în lucru cu clienţii: „Acordăm extrem de multă atenţie trainingurilor de personal, pentru că ne dorim ca toţi colegii noştri, indiferent de nivelul lor de experienţă, să înţeleagă că fiecare oaspete este diferit şi că necesită o abordare personalizată. E important, de exemplu, să identifici cine are nevoie de o servire imperceptibilă şi cine îşi doreşte mai multă interacţiune”. La acestea se adaugă standardele legate de pregătirea preparatelor: „Pe partea de bucătărie, ne întoarcem la acel set de standarde, care ne ajută să ne asigurăm că produsele noastre sunt întotdeauna gustoase, consecvente şi memorabile, că platingul este acelaşi. Dacă ai comandat astăzi un fel de mâncare şi mâine te întorci pentru el, atunci e important pentru mine ca el să aibă acelaşi gust şi acelaşi aspect. Astfel, construim recognoscibilitate şi încredere”.  

    Carte de vizită Dragoş Panait, fondator Red Angus Steakhouse

    Dragoş Panait are o experienţă de 15  ani în HoReCa, o industrie pe care o cunoaşte extrem de bine, atât din postura de fondator şi operator de restaurante şi hoteluri, cât şi de consultant:

    1. În 2010, a fondat restaurantul cu specific american Red Angus Steakhouse, din Centrul Istoric al Bucureştiului, unul dintre cele mai longevive şi de calitate localuri din nişa sa. Red Angus Steakhouse este recunoscut pentru produsele premium (printre care se disting preparatele din carne de vită de Uruguay, SUA, Australia).

    2. În 2017, a inaugurat divizia de catering a Red Angus Steakhouse, ce livrează evenimente de calitate, pentru până la 500 de persoane.

    3. În 2018, a fondat Steak Me Home – food truckul cu preparate din carne de vită, prezent la unele dintre cele mai faimoase evenimente de street food din Bucureşti şi din ţară.

    4. În 2019, a fondat Next Root Management Systems, agenţia de consultanţă 360°, dedicată afacerilor din industria HoReCa. Compania a devenit rapid un partener strategic pentru clienţii săi – atât antreprenori la început de drum, care vor să îşi deschidă o afacere în domeniu şi au nevoie să identifice metodele prin care îşi pot eficientiza eforturile şi investiţia, dar şi operatori cu experienţă, care au nevoie de un audit intern pentru compania lor. Next Root Management Systems propune o abordare integrată, personalizată, bazată pe analizarea premiselor şi crearea de strategii şi proceduri clare, care să acopere fiecare aspect, de la poziţionarea afacerii, la cultura organizaţională, de la fluxurile operaţionale, la tehnologiile folosite, de la calitatea materiilor prime, la reţete şi modalităţile de controlare a costurilor.

    5. În 2021, Next Root Management Systems a devenit un one-stop-shop pentru industria de HoReCa, adăugând serviciilor sale real estate, marketing şi comunicare, design, branding, recrutări etc.

    6. În 2022, a preluat operarea partea de standardizare a procedurilor operaţionale a boutique hotelului Casa Hrisicos, din Constanţa. 

     

    Care sunt cele mai aglomerate perioade ale restaurantului? Dar cele în care acesta este mai liber?
    Toamna şi iarna sunt cele mai aglomerate perioade ale anului. O lună aglomerată este decembrie, când găzduim cine festive şi evenimente pentru companii.
    Perioade mai puţin aglomerate sunt cele de vară, când publicul nostru pleacă în vacanţă.

    Cu cât timp în avans recomandaţi realizarea unei rezervări?
    1-2 zile.

    Care este preparatul „vedetă” al restaurantului? Dar cel mai puţin comandat?
    Antricotul de vită cu os şi burgerii sunt preparatele vedetă ale restaurantului.
    Nu avem preparate care să performeze prost, pentru că evaluăm constant meniul restaurantului şi scoatem tot ceea ce nu ar putea funcţiona.

    Cât costă cel mai scump preparat? Dar cel mai ieftin? (şi care sunt acestea?)
    Avem un preparat – o selecţie de fripturi şi garnituri -, ce ajunge la aproximativ 2,1 kg, la preţul de 490 lei, dar vorbim despre ceva ce trebuie, automat, împărţit la cel puţin două persoane. Altfel, antricotul de vită cu os este 342 de lei.
    Cele mai joase preţuri sunt la aperitive, garnituri şi salate, care încep de la 20 de lei. Dacă ar fi să mă raportez la un preparat iconic, supa noastră franţuzească, de ceapă este 32 de lei.

    Care este valoarea comenzii medii?
    220 lei, cu băuturi.

    Cum aţi descrie stilul culinar al restaurantului? Dar poziţionarea acestuia, din punctul de vedere al preţurilor?
    Red Angus Steakhouse este un steakhouse, un restaurant american, specializat pe carne de vită. Localul are un raport calitate-preţ foarte bun.

    Număr de locuri?
    80 locuri

    Originea ingredientelor?
    Carnea de vită este importată din Australia şi America de Sud. Fructele şi legumele sunt în mare parte româneşti. Acolo unde calitatea disponibilă pe piaţă ne permite, folosim ingrediente locale.

  • Istoria unuia dintre cele mai importante şi longevive restaurante din România, locul unde în trecut îşi petreceau timpul liber nobilii Capitalei

    Paul Tomiţă, instructorul care l-a învăţat golf pe Regele Mihai, a locuit în podul restaurantului până în anul 1975, ascuns de reprezentanţii regimului comunist, care nu simpatizau golful. Acest lucru i-a permis să acorde lecţii străinilor care locuiau în România – reprezentanţi ai ambasadelor de la vremea respectivă…

    …este una dintre poveştile adunate între zidurile clădirii restaurantului Diplomat, aflat în nordul Capitalei, în peste un secol de istorie. O alta se referă chiar la înfiinţarea acestuia şi este povestită pe larg pe platforma online  a restaurantului ce găzduia în trecut activităţile de timp liber ale nobililor Capitalei: în martie 1922, doi reprezentanţi ai avangardei responsabile de transformarea aspectului Bucureştiului de Nord, colonelul E. St. John Greble şi Alexandru Marghiloman, puneau fundaţiile Country Club Băneasa. Printre ceilalţi 143 de membri fondatori se numărau şi Max Auschnitt, C. Argetoianu, generalul Anderson, Basarab Brâncoveanu, principele Jean Calimache, principele Cantacuzino, Barbu Catargiu, principele A.D. Ghica, principele Barbu Stirbey, baronul Stârcea şi mulţi alţii, toţi membri fondatori ai celui mai mare Country Club de la vremea aceea.

    Vila centrală, construită de celebrul architect Ion Mincu, găzduia şi sediile clubului nautic şi de polo, iar piscina şi terenurile de tenis, golf şi polo „atrăgeau protipendada din întreaga Europă”. Ulterior, clubul s-a transformat în restaurantul Diplomat, locul în care bucureştenii serveau prânzul şi se bucurau de priveliştea oferită de parcul Herăstrău, apoi reveneau în oraş spre seară sau îşi continuau plimbarea spre aleile parcului. „Puţini sunt cei care ştiu că actualul parc a fost construit tot de membrii fondatori ai Clubului Diplomatic şi oferit publicului larg”, mai detaliază reprezentanţii restaurantului pe platformă.

    Ce oferă însă clădirea istorică acum este un restaurant internaţional, care aduce împreună culturile lumii. Acesta îşi păstrează poziţionarea cu tentă nobiliară, având preţuri peste medie.

    „Restaurantul Diplomat este perceput de mulţi ca un loc cu circuit închis, aşa cum era Clubul Diplomatic, primul Country Club al ţării, pe vremuri. Situaţia este una total diferită însă, suntem un local deschis publicului larg, iar obiectivul nostru este ca tot mai mulţi oaspeţi să interacţioneze cu spaţiul nostru, să ne afle povestea şi să se bucure de gastronomia şi serviciile noastre. Astfel, vom reuşi să conectăm bucureştenii cu valorile trecutului şi să le oferim, cred eu, un spirit al apartenenţei”, descrie Mihai Troneci, care se ocupă de operarea restaurantului încă din 2012, poziţionarea din prezent a acestuia.  Faptul că beneficiază de o clădire de patrimoniu vine cu responsabilitatea „de a-i face cinste”, spune el, astfel că una dintre priorităţi este să aibă un design modern, dar care să fie în concordanţă cu moştenirea culturală şi cu istoria locului. „Eu cred foarte mult că, pentru a construi ceva durabil pentru viitor, este important să ne cunoaştem şi să ne integrăm originile. De aceea, brieful pe care l-am dat designerului Pascal Delmotte a fost să pornim de la spiritul restaurantului Diplomat, aşa cum era el în 1928 – un loc de întâlnire pentru intelectuali, figuri culturale, politice, o comunitate ospitalieră – şi să aducem această viziune în prezent. Rezultatul a fost unul atât de bun, încât şi astăzi designul său este apreciat de oaspeţii noştri.”

    Pentru a satisface şi gusturile clienţilor contemporani, s-au axat pe un mix de elemente, texturi şi culori care să îmbine clasicul cu modernul. Materialele folosite sunt lemnul sau catifeaua, în nuanţe de verde şi albastru regal, dar şi în accente de culoare menite să spargă aspectul clasic. Chiar dacă tavanul este cel original, corpurile de iluminat se diferenţiază prin designul contemporan. „Prin aceste asocieri fine, create cu eleganţă de Pascal Delmotte, reuşim să oferim un mix de eleganţă istorică şi autenticitate, rămânând, în acelaşi timp, relevanţi”, detaliază Mihai Troneci. Tavanul, şemineul şi tâmplăria geamurilor sunt şi acestea cele originale, aşa cum au fost el proiectate de arhitectul Ion Mincu, în 1928.

    În ceea ce priveşte meniul restaurantului, de acesta este responsabil  cheful Paul Mihăilescu. El conduce bucătăria restaurantului, fiind, în acelaşi timp, responsabil de crearea meniurilor care se schimbă de două ori pe an. „Selecţiile sale de preparate îşi propun să ducă oaspeţii în călătorii culinare prin aromele lumii. Paul a călătorit foarte mult, iar viziunea sa aduce câte puţin din fiecare destinaţie unde a fost. Abordarea ni se potriveşte foarte bine, deoarece, încă de la început, restaurantul Diplomat a adus împreună oameni de afaceri, politicieni şi figuri culturale din România şi din afara ţării, devenind, astfel, un spaţiu multicultural, extrem de eclectic, cu o identitate proprie, fermecătoare”, mai spune Troneci. Astfel,  preparatele lui Paul Mihăilescu pornesc de la reţete tradiţionale, specifice anumitor culturi. Pe acestea, le interpretează după propria sa viziune, aducându-le în prezent prin tehnicile de gătire şi asocierile neaşteptate de arome şi texturi. De exemplu, clasicul peşte cu mămăligă şi usturoi se traduce, în noul meniu, în texturi de crap gătit în diferite feluri, cu hribi, mămăligă cremoasă, cu trufe şi cremă de usturoi. Tajine marocan de miel este un preparat care şi-a găsit şi el loc în meniul nostru recent lansat, dar într-o variantă diferită, cu ingredientele originale, dar cu o prezentare gastronomică modernă. „Consider că un meniu de restaurant trebuie neapărat pus în valoare de o selecţie bună de vinuri. Pentru mine, acesta este un aspect nenegociabil, aşa că mă asigur mereu că vinurile pe care le avem se potrivesc meniului de mâncare şi că fiecare preparat are cel puţin 2-3 vinuri din regiuni diferite, cu care poate fi asociat. Bineînţeles, unul dintre criteriile de selecţie este calitatea, avem doar etichete premium, de la crame româneşti şi internaţionale pe care le alegem punctual”, mai spune Mihai Troneci.

    În prezent, restaurantul are 32 de angajaţi, pe poziţii de servire, bucătărie şi administrativ şi a închis anul  2023 cu o cifră de afaceri de peste 14 milioane de lei. „În mod constant, investim aproximativ 1-2% din capitalul de lucru în restaurant, însă anul acesta vom aloca aproximativ 1 milion de lei, pentru reamenajarea interiorului. Vom face acest lucru în următoarele luni, când beneficiem de terasă, pentru a nu perturba activitatea”, detaliază Mihai Troneci.

    Responsabil de operarea restaurantului începând cu anul 2012, Troneci îşi descrie parcursul în HoReCa ca fiind unul puţin atipic: „Am pornit din zona de business şi finanţe şi am trecut la operaţional. De multe ori, lucrurile stau exact invers”. El a absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti, programul de masterat în analiză financiară. „Alegerea aceasta s-a dovedit foarte utilă pentru cariera mea actuală, întrucât îmi oferă o viziune foarte clară asupra afacerii, a costurilor şi a centrelor de venit.” A fost, încă de la început, consultant pentru diferite businessuri în HoReCa, predominant restaurante şi pensiuni, pe care le ajuta, la început, să îşi înţeleagă şi să îşi optimizeze parametrii financiari. Treptat, a intrat tot mai mult în zona de operaţional, a finalizat un program de educaţie certificat şi a început să ofere servicii complete, acoperind inclusiv zona de food & beverages, organizare fluxuri restaurant, proceduri etc. „Am lucrat cu branduri precum Victoriei 18 şi am colaborat cu o pensiune în zona Bran. Din 2012 mă ocup de restaurantul Diplomat, pe care îl operez, în calitate de administrator.”

    Având în vedere experienţa sa, el a observat îndeaproape evoluţia peisajului HoReCa din piaţa locală, iar ceea ce observă este o maturizare a acestuia: „Se dezvoltă tot mai multe concepte interesante. Văd o creştere atât la nivel de creativitate culinară, cât şi în ceea ce priveşte calitatea produselor şi a serviciilor. Bucureştiul este, într-adevăr, cel care a dat startul acestei transformări, dar oraşe precum Cluj, Sibiu, Timişoara, Braşov şi multe altele avansează puternic. E o perioadă efervescentă, în care se simte pasiunea profesioniştilor locali şi a celor care au revenit din diferite colţuri ale lumii”. Subliniază, de asemenea, că această evoluţie este posibilă datorită creării unei reţele bune de furnizori şi parteneri: „Evoluţia cramelor româneşti şi distribuitorilor de vinuri cu portofolii tot mai bune, investiţiile făcute de producătorii români – toate ne ajută pe noi, operatorii de restaurante şi hoteluri să ducem lucrurile la un nivel tot mai înalt”.

    Ce urmează pentru restaurantul Diplomat şi pentru clienţii acestuia în viitor? „Suntem atenţi la ce se întâmplă la nivel naţional şi internaţional în HoReCa, la tendinţe şi la cum evoluează creativitatea culinară şi serviciile. Ne dorim să rămânem lideri în ospitalitate şi să păstrăm spiritul inovator al restaurantului care a marcat istoria Bucureştiului. Cu toate
    acestea, vom continua întotdeauna să construim pe moştenirea noastră culturală şi să împărtăşim poveştile şi valorile acumulate în cei aproape 100 de ani de existenţă.”     ■

    Preparatul vedetă al unui restaurant cu origini nobile… salata de dovleac

     

    Care sunt cele mai aglomerate perioade ale restaurantului?
    Perioada prânzului.

    Dar cele în care acesta este mai liber?
    Primele zile ale săptămânii, de obicei luni şi marţi, cu menţiunea că, uneori, şi acestea ne pot surprinde.

    Cu cât timp în avans recomandaţi realizarea unei rezervări?
    Cu o zi înainte, de obicei. Dacă există evenimente, atunci 2-3 zile.

    Care este preparatul vedetă al restaurantului?
    Ironic, poate, preparatul vedetă al restaurantului este o salată de dovleac, cu nuci coapte, scalii de parmezan şi trufe proaspete, pe care, momentan, nici nu o avem listată. Oaspeţii noştri recurenţi o ştiu şi o solicită constant, indiferent dacă este sau nu în meniu, iar noi o servim cu drag.

    Dar cel mai puţin comandat?
    Concepem meniurile bazându-ne pe vânzările anterioare şi pe preferinţele oaspeţilor, aşa că avem cerere pentru toate preparatele.

    Cât costă cel mai scump preparat?
    Cel mai scump preparat este un antricot de vită Wagyu, origine Japonia, A5, deci la cel mai înalt nivel de calitate, servit cu hribi gratinaţi. Preţul său este de 525 lei, iar acesta se datorează materiei prime, care nu este uşor de procurat.

    Dar cel mai ieftin?
    Ciorba de cocoş cu tăiţei de casă, care costă 40 de lei.

    Care este valoarea comenzii medii?
    325 lei, cu tot cu băuturi.

    Cum aţi descrie stilul culinar al restaurantului? Dar poziţionarea acestuia din punctul de vedere al preţurilor?
    Un restaurant gastronomic, internaţional, care aduce împreună culturile lumii. Ca poziţionare, aş spune că suntem un restaurant cu preţuri peste medie, dar cu un raport calitate-preţ extrem de bun.

    Număr de locuri?
    88 la interior şi 64 pe terasă.

    Originea ingredientelor?
    Unde putem, optăm pentru ingrediente româneşti. Mă refer aici la fructe şi legume sau diferite tipuri de peşte, de exemplu, pe care alegem să luăm proaspete, de la producători în care avem încredere şi care livrează la nivelul de calitate pe care îl aşteptăm. Pentru celelalte produse, alegem în funcţie de origine. În mod clar, parmezanul îl vom lua din Italia, vita din Australia sau din Japonia etc.

    „Unde ieşim în oraş?” este o nouă rubrică din secţiunea Out-of-Office, unde ne propunem să descoperim locuri din peisajul HoReCa românesc, chiar de la fondatorii sau administratorii acestora. Dacă aveţi propuneri pentru această secţiune, ne puteţi scrie la adresa ioana.matei@businessmagazin.ro.

  • UNDE IESIM IN ORAS

    Daca 3,3 mld. euro reprezinta piata de leisure din Romania, incercarea de a defalca suma pe destinatii ofera surprize: nu era greu de anticipat ca majoritatea cheltuielilor sunt legate de timpul petrecut in restaurante, baruri si cluburi. Dar relaxarea acasa in fata sistemelor home cinema presupune investitii mai mari decat cele in pachetele de servicii oferite de agentiile autohtone de turism.

     

    FOOD SERVICE: Restaurantele si barurile raman cea mai importanta destinatie pentru cheltuielile legate de petrecerea timpului liber, adunand 2 miliarde de euro la un total de 6.000 de unitati in toata tara.

     

    HOME ENTERTAINMENT: Piata sistemelor home cinema a atins deja, potrivit estimarilor, 620 de milioane de euro.

     

    TURISM: Incasarile principalelor agentii de turism din Romania vor depasi in acest an, potrivit patronatului din sector, 100 mil. euro.

     

    TEATRU: 5,5 milioane de persoane vor merge la teatru in acest an, ceea ce va face ca, la un pret mediu de 4,5 euro/bilet, incasarile teatrelor sa ajunga la 24 de milioane de euro.

     

    FILM: Spectatorii din cinematografe (cca. 4,5 mil. in 2006), vor face ca cifra de afaceri a  cinematografelor sa creasca la 15 mil. euro in acest an (la pretul mediu de 3 euro/bilet). In 2004, numarul spectatorilor a fost de 4 milioane, la un pret mediu de 2 euro/bilet.  

     

    SPORT: Piata activitatilor sportive e estimata la 3 mil. euro, luandu-se in calcul 200.000 de persoane care platesc anual o luna de abonament la fitness (in medie de 10 euro); piata de cluburilor sportive din Bucuresti (in special de tenis si fotbal), este evaluata de Federatia Romana de Tenis la circa 1 milion de euro.