BusinessMagazin

Tag: ucraineni

  • Aeroporturile poloneze înregistrează profituri record graţie ucrainenilor

    În pofida închiderii transportului aerian civil, ucrainenii continuă să zboare. Aceştia folosesc în principal Polonia în acest scop, relatează Warsaw Voice. Aeroportul Jasionka din Rzeszow nu ar fi depăşit un milion de pasageri transportaţi în 2023 dacă ucrainenii nu l-ar fi folosit. Nici LOT nu ar fi avut profit de 1 miliard de zloţi şi peste 10 milioane de pasageri.

  • Poliţia de frontieră: Peste 7 milioane de cetăţeni ucraineni au intrat în România din februarie 2022

    Peste 7 milioane de cetăţeni ucraineni au intrat în România din 10 februarie 2022, înainte de începerea războiului din Ucraina, şi până acum, a anunţat Poliţia de frontieră.

    Sâmbătă, prin punctele de fro­ntieră de la nivelul întregii ţări au efectuat formalităţile de control, atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire, aproximativ 207.900 de persoane, cetăţeni români şi străini, şi peste 49.300 de mijloace de transport.

    Pe sensul de intrare în România au fost 93.985 de persoane, dintre care 9.551 de cetăţeni ucraineni.

    Astfel, începând cu data de 10 februarie 2022 până sâmbătă, la nivel naţional, au intrat în România 7.008.683 de cetăţeni ucraineni.

  • Aproape 240.000 de persoane au tranzitat vineri punctele de trecere a frontierei

    Aproape 240.000 de persoane au tranzitat vineri punctele de trecere a frontierei, dintre care 148.000 de persoane au fost înregistrate pe sensul de intrare în ţară.

    Vineri, prin punctele de fro­ntieră de la nivelul întregii ţări au efectuat formalităţile de control, atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire, aproximativ 238.600 de persoane, cetăţeni români şi străini şi peste 64.200 de mijloace de transport, pe ambele sensuri.

    Pe sensul de intrare în România, au fost 148.800 de persoane, dintre care 7.371 de cetăţeni ucraineni.

    Potrivit Poliţiei de frontieră, din 10 februarie 2022, înaintea declanşării războiului din Ucraina, până vineri, la nivel naţional, au intrat în România 3.934.748 cetăţeni ucraineni.

  • Scrisoarea Papei Francisc către ucraineni: „durerea voastră este durerea mea”

    „Nu trece o zi în care să nu fiu aproape de voi şi să nu vă port în inima mea şi în rugăciunile mele. Durerea voastră este durerea mea”, a scris Papa în scrisoarea redactată în italiană.

    Francisc nu a menţionat Rusia, dar a întrebat: „Cum este posibil ca oamenii să trateze alţi oameni în acest fel?”, potrivit CNN.

    De asemenea, Papa a menţionat suferinţa tinerilor ucraineni ucişi şi a persoanelor care au fost nevoite să fugă din cauza războiului. „În fiecare dintre ei se află înfrângerea întregii umanităţi”, a spus el.

    Scrisoarea şi-a exprimat compasiunea pentru tinerii „care au trebuit să ia armele în mână pentru a-şi apăra cu curaj ţara”, pentru mamele care şi-au pierdut soţii, pentru persoanele în vârstă şi pentru voluntari.

    „În acest ocean de rău şi durere… la nouăzeci de ani de la teribilul genocid Holodomor, vă admir ardoarea. Chiar şi în imensa tragedie pe care o suferiţi, poporul ucrainean nu s-a descurajat niciodată şi nu s-a abandonat la compătimire”, a mai spus Papa.

    Holodomorul din 1932-1933 a fost provocat în mod artificial de liderul sovietic Iosif Stalin, care a eliminat stocurile de alimente de la ţăranii ucraineni, ceea ce a dus la moartea a milioane de oameni.

    „Lumea a recunoscut un popor îndrăzneţ şi puternic, un popor care suferă şi se roagă, plânge şi luptă, rezistă şi speră, un popor nobil şi martir”, a precizat Papa.

  • Armata rusă a fost alungată din Harkov. De ce nu poate a doua cea mai mare armată din lume să cucerească o provincie aflată la graniţă

    ♦ Harkov, al doilea cel mai mare oraş al Ucrainei, se află în apropierea graniţei cu Rusia, la doar 80 de kilometri de oraşul rusesc Belgorod. Oraşul a fost un obiectiv militar important la începutul războiului,iar soldaţii ruşi au încercat timp de 11 săptămâni să încercuiasă şi să cucerească Harkovul ♦ Institutul pentru Studiul Războiului: „Forţele ucrainene au împiedicat trupele ruse să încercuiască, darămite să pună mâna pe Harkov, apoi le-au expulzat din jurul oraşului, aşa cum au făcut cu forţele ruse care încercau să cucerească Kievul”.

    Forţele ucrainene au dus o contraofensivă de succes în jurul celui de-al doilea oraş ca mărime al ţării, Harkov, iar forţele ruse sunt înfrânte zi de zi şi alungate înapoi la graniţă. Trupele ruse s-au retras din jurul oraşului Harkov după ce l-au bombardat timp de săptămâni întregi, a anunţat sâmbătă armata ucraineană, în timp ce forţele ucrainene şi ruse se luptau pentru centrul industrial din estul ţării.

    Această evoluţie, dacă va fi confir­mată, ar însemna o nouă schimbare a raportului de putere în favoarea Ucrainei, la aproape trei luni de la un conflict care a început când Rusia a trimis zeci de mii de soldaţi peste graniţă în Ucraina, pe 24 februarie.

    Acum o lună, ruşii erau la porţile oraşului Harkov. În timpul acesta, bombele ruşilor au căzut fără încetare.

    „O armă subestimată de Rusia este forţa solidarităţii ucrainene. Chiar înainte ca ajutorul militar occidental să înceapă să sosească, solidaritatea era ceea ce a ancorat apărarea Ucrainei. Printre cei din grupul de voluntari în armată se numără un economist, un om de afaceri, un mecanic şi un campion la raliuri”, scrie BBC.

    Harkov, care se află în apropierea graniţei cu Rusia şi la doar 80 de kilometri sud-vest de oraşul rusesc Belgorod, a îndurat săptămâni întregi de bombardamente intense. Oraşul, în mare parte locuit de vorbitori de limbă rusă, cu o populaţie antebelică de 1,4 milioane de persoane, a fost un obiectiv militar important la începutul războiului, când Moscova spera să captureze şi să controleze oraşe importante din Ucraina.

    Institutul pentru Studiul Războiului, un institut care face cercetări cu privire la subiecte precum politica socială, strategia politică, economie, armată, tehnologie şi cultură, afirmă că Ucraina pare să fi câştigat bătălia de la Harkov.

    „Forţele ucrainene au împiedicat trupele ruse să încercuiască, darămite să pună mâna pe Harkiv, apoi le-au expulzat din jurul oraşului, aşa cum au făcut cu forţele ruse care încercau să cucerească Kievul”, a transmis institutul, conform publicaţiei The Guardian.

    Institutul pentru Studierea Războiului a spus în cea mai recentă evaluare a conflictului din Ucraina că ruşii păreau să se retragă şi că urmăresc să-şi înlocuiască propriile trupe cu forţe proxy sau mercenari.

    Vineri, serviciile secrete de apărare britanice au declarat că Rusia a pierdut elemente de manevră blindate semnificative dintr-un grup tactic de batalion, în jur de 800 de oameni, într-o încercare eşuată de a traversa un râu important din punct de vedere strategic din Donbas, în sud-estul Harkovului, după cum scrie The Guardian.

    Serhiy Haidai, guvernatorul regiunii Lugansk, a declarat că forţele ruse au fost respinse de trei ori în timp ce încercau să traverseze râul Siverskyi Doneţ, pierzând armură şi echipament de legătură.

    „Am eliminat bărcile cu motor şi elicopterele ruseşti pe care le foloseau”, a adăugat guvernatorul, conform aceleiaşi surse.

    Ucraina controlează acum un teritoriu care se întinde până la râul Siverskyi Doneţ, la aproximativ 25 de mile la est de oraş.

    „Intrăm într-o nouă fază lungă a războiului”, a declarat vineri seară ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, într-o postare pe Facebook, adăugând că vor urma săptămâni extrem de grele în cursul cărora Ucraina va fi în mare parte singură împotriva unui ”agresor înfuriat”.

  • Negocieri: au început discuţiile dintre ruşi şi ucraineni

    Discuţia dintre delegaţia din Rusia şi cea din Ucraina a început joi după amiază, într-un loc neprecizat de lângă frontiera ucraineană, anunţă CNN. 

    Câteva imagini arată delegaţia ucraineană intrând într-o sală de conferinţe în care se află mai mulţi ruşi.

    Cele două echipe îşi strâng mâinile înainte de a se aşeza şi de a începe discuţiile.

    Este cea de a doua rundă a discuţiilor.

    Consilierul prezidenţial Mykhailo Podolyak a anunţat pe Twitter că „au început dicuţiile cu reprezentanţii Rusiei. Punctele cheie de pe agendă sunt: încetarea imediată a focului, armistiţiu şi coridoare umanitare pentru evacuarea civililor din satele şi oraşele distruse şi atacate cu rachete”.

  • Rusia bombardează masiv Kievul. Graniţele sunt pline de refugiaţi, iar Germania anunţă un program de înarmare nemaiauzit de la al doilea război mondial

    ♦ Rusia a bombardat puternic Kievul, chiar în cursul presupuselor convorbiri de pace ♦ Aseară, trupele ruseşti înaintau spre capitala Ucrainei care rezistă încă ♦ Pierderile Rusiei în vieţi omeneşti par mari, dar faptele nu pot fi verificate pe teren ♦ Ucrainenii vorbesc de 5.000 de „inamici ucişi“, dar nu spun de pierderile armatei lor ♦ Cei care suferă cumplit sunt civilii ♦ Mii de ucraineni stau în vămile României pentru a fugi din ţară. Sunt femei şi copii, în majoritate, pentru că legea marţială nu permite bărbaţilor ucraineni de sub 60 de ani să părăsească ţara.

     

    UE şi SUA au decis ca Rusia băncile ruseşti să fie scoase din sistemul de plăţi SWIFT, iar banca centrală a Rusiei nu va mai avea acces la finanţări internaţionale.

    După ce, duminică, Vladimir Putin a ameninţat Europa cu un război nuclear, a primit un răspuns la care, cel mai probabil, nu se aştepta. Germania a anunţat că va trimite arme Ucrainei, gest pe care-l refuzase până ieri. În plus, a anunţat un program de înarmare a armatei germane de 100 de miliarde de euro. Armatele Germaniei şi ale Rusiei sunt cam egale – nu la număr de soldaţi, ci la cheltuieli militare: în dolari, Rusia cheltuieşte, anual 65 de miliarde, iar Germania 60. Însă Rusia este superioară, ca forţă umană şi ca număr de tancuri şi vehicule blindate, tuturor ţărilor din UE. Totuşi UE şi SUA au cheltuit împreună, anul trecut, 1.000 de miliarde de euro pentru apărare, faţă de 65 de miliarde de euro, Rusia. Deci forţa este disproporţionat în defavoarea Rusiei. Atuul Rusiei este că are un centru de decizie comun şi arme nucleare. Însă Europa a arătat că poate să se coordoneze, decizia Germaniei de a schimba fusul orar, coordonându-l cu cel al Kievului, fiind crucială în această etapă a conflictului.

    Cel puţin 102 civili au murit în Ucraina de la invazia ruşilor până ieri, dar numărul ar putea fi mai mare, anunţă Organizaţia Naţiunilor Unite, potrivit Reuters.

    În mai puţin de o săptămână, s-a ajuns la ameninţarea cu bomba nucleară, în condiţiile în care niciuna dintre părţi nu dă înapoi. Putin a pus în alertă sistemul de apărare a Rusiei, inclusiv rachetele nucleare, ca urmare a anunţului făcut de Germania şi alte ţări din Occident că vor trimite muniţie, inclusiv avioane de luptă în sprijinul Ucrainei.

    Rubla s-a prăbuşit, ruşii caută să-şi protejeze economiile în valută, consecinţele economice pentru regiune şi pentru întreaga lume de-abia urmează, activele din străinătate ale Băncii Centrale din Rusia au fost îngheţate.


    ► Bogdan Murgescu, istoric: „Nu cred că Rusia poate să menţină un nivel de trupe suficient pentru a purta un război de uzură cu Ucraina”. Bogdan Murgescu, profesor universitar, Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti: „Ucraina este o ţară destul de mare ca teritoriu şi ca populaţie, cu un sprijin internaţional mult mai consistent şi din acest punct de vedere eu nu anticipez să se poate menţine, lucrurile se vor tranşa într-un fel sau altul. Dacă conflictul se prelungeşte, va fi o implozie a Rusiei.”

    ► Ucraina a rezistat şi ieri uimitor, deşi atacurile ruşilor sunt din ce în ce mai puternice. În războaie, principala armă este minciuna şi apoi tancul. Ucrainenii spun că au „anihilat” 4.000 de inamici, dar datele nu pot fi verificate din surse independente. Pierderile, în rândul populaţiei civile nu pot fi contestate, când ruşii bombardează oraşe şi blocuri de locuinţe. Ruşii nu spun nimic despre pierderile lor.

    ► „Ucrainenii care vin în România sunt din categoria «professionals», nu sunt deloc dezorientaţi”. Dan Zaharia, om de afaceri din Iaşi: “Parcările hotelurilor din Iaşi sunt pline de maşini cu numere din Ucraina. Ei vin, stau o zi-două la hotel, apoi pleacă mai departe“.

    ► De ce sunt românii mai bogaţi ca ruşii, în ciuda faptului că Rusia este o ţară imensă, iar România una mititică În 2011 PIB/capita al României era de 9.100 de dolari, iar al Rusiei de 14.300 de dolari. Deci cu 57% mai mai mare ca al României. În 2020 PIB/capita al României a fost de 12.100 de dolari, iar al Rusiei de 10.100 de euro, deci cu 27% mai mare ca al Federaţiei Ruse.

    ► „Miercuri seară făceam planuri de business cu colegii din Ucraina, ţară care ne-ar fi adus 10% din vânzările din 2022. Acum sperăm doar să fie teferi.“ Încep să apară primele efecte ale războiului din Ucraina şi în business-ul din România: compania Ascendis, liderul pieţei locale de training şi consultanţă, va avea o scădere de 10% a cifrei de afaceri ca urmare a războiului din Ucraina. “Miercuri seară am avut o şedinţă pe Teams cu colegele mele din Ucraina, făceam planuri de business, am făcut şi glume şi povesteau că a doua zi urmau să aibă curs în regiunea Donbas. A doua zi lumea s-a schimbat din temelii”

    ► Sergiu Manea, CEO al BCR: Ce se întâmplă în Ucraina este nedrept, îngrozitor, tragic. Impactul clienţilor expuşi pe Rusia asupra portofoliului de credite al BCR este limitat, de o singură cifră.

    ► Compania de transport World Mediatrans din Timiş, cu afaceri de 23 mil. euro: „Transportam componente auto de la trei fabrici din Ucraina, livram indirect şi către Volkswagen Germania. Acum nu se mai poate face nicio previziune, vedem un an de criză“.

    ► ZF Live. Eugen Anicescu, country manager Coface România: Dincolo de efectele indirecte în business, războiul poate avea un impact psihologic asupra oamenilor, care acum e încă greu de anticipat. Frica poate reduce consumul.

    ► Florian Ciolacu, directorul executiv şi Laszlo Becsek, preşedintele Clubul Fermierilor Români:  Competiţia pe piaţa cerealelor este una globală, iar România poate să folosească acest domeniu ca o pârghie în poziţionarea mai bună pe scena europeană şi mondială

    ► Occidentul şi UE sunt în război economic şi financiar cu Rusia. Est-europenii sunt printre primii care simt şocurile. ​Cel mai puternic val de sancţiuni occidentale îndreptat contra Rusiei a trimis ieri rubla în picaj cu 30%, iar banca centrală de la Moscova a răspuns cu măsuri disperate: dublarea dobânzii de referinţă la 20% şi controale de capital.