Tag: TVA 9%

  • Teodorovici: Avem un plus de 400 milioane lei la buget după introducerea TVA de 9% la alimente

    “Impactul prognozat pe iunie al introducerii cotei TVA de 9% la alimente era unul negativ de 500 milioane de lei. Nu numai că datele arată o apropiere, dar avem un plus de 400 milioane de lei, deci per total avem 900 milioane de lei. Deci măsura a fost binevenită şi nu este niciun dubiu ca şi celelalte măsuri din Codul Fiscal vor avea efect. Nu numai că am acoperit gaura prognozată de 500 milioane lei, dar avem şi un plus de 400 milioane lei”, a afirmat Teodorovici într-o conferinţă de presă.

    El a arătat că situaţia efectivă a impactului va fi publicată pe 3 august.

    Raportat la iunie 2014, bugetul a atras 60 milioane de lei în plus în urma introducerii TVA reduse de 9%.

    “Este prima lună de aplicare (iunie – n.r.), am început cu dreptul, este o creştere substanţială. Nu avem motive să credem că acest lucru nu va continua. Abordarea mea este una pozitivă referitor la celelalte măsuri din Codul Fiscal. Nu am motive să cred că celelalte măsuri nu vor avea impactul prognozat pentru 2016”, a punctat ministrul.

  • Luni intră în vigoare TVA de 9% la alimente. Preţurile ar trebui să scadă cu 12%

    Reducerea TVA este aplicată, în principal, pentru lapte şi produse lactate, ouă de păsări, animale şi păsări vii (domestice) destinate consumului alimentar sau producerii de alimente, carne şi organe, peşte, crustacee, moluşte, miere naturală şi alte produse comestibile de provenienţă animală, fructe, legume, plante, rădăcini şi tuberculi comestibile, plante vii utilizate ca alimente sau materii prime pentru acestea, cafea, ceai, mate şi mirodenii, cereale (cu excepţia celor pentru însămânţare) şi băuturi nealcoolice.

    În această categorie mai intră produsele de morărit şi panificaţie, care beneficiază de TVA de 9% din septembrie 2013.

    Spre exemplu, dacă pentru o bucată de caşcaval de 250 grame, cu preţul de 10 lei fără TVA, clienţii plăteau 12,4 lei cu TVA de 24%, de luni vor plăti 10,9 lei, economisind 1,5 lei.

    Cota redusă de TVA se va aplica pe tot lanţul economic, de la producţie până la vânzarea către consumatorul final, de către toţi furnizorii, indiferent dacă sunt producători sau comercianţi, potrivit normelor de aplicare a măsurii fiscale.

    Dacă un producător agricol vinde fructe unui comerciant, va aplica cota TVA de 9%, la fel ca şi comerciantul atunci când le vinde mai departe, indiferent de destinaţia ulterioară a fructelor, fie că sunt utilizate ca alimente, fie ca materie primă pentru dulceaţă, compoturi sau producţia de alcool.

    În cazul comercializării unor pachete care conţin atât produse alimentare (TVA 9%), cât şi nealimentare (TVA 24%), la un preţ total, se va aplica TVA diferenţiat pentru calculul costului, în măsura în care bunurile pot fi separate, altfel fiind aplicată TVA de 24% la valoarea totală a pachetului.

    De TVA de 9% beneficiază şi serviciile de alimentaţie publică pentru categoriile specificate de produse.

    Dacă un restaurant vinde şi mâncare pentru a fi servită în afara locaţiei, activitatea nu este considerată prestare de servicii de restaurant, ci livrare de bunuri, dar pentru care se aplică TVA de 9%, inclusiv pentru caserola sau paharele în care sunt servite alimentele sau băuturile nealcoolice, chiar dacă costul acestora ar fi evidenţiar separat pe bonul fiscal. În acest caz se consideră că livrarea alimentelor este livrarea principală care atrage după sine aceeaşi cotă de TVA livrării caserolei sau a paharului, acestea fiind livrări accesorii, nu un scop în sine pentru client, se explică în normele de aplicare.

    Cumpărătorii ar trebui să găsească noile preţuri semnalizate la raft, iar pe bonul fiscal vor putea citi, sub totalul de plată, cât a însumat TVA de 9% şi cât cea de 24% (în cazul produselor cu cotă standard).

    Mai mulţi retaileri au anunţat că vor reflecta în totalitate reducerea TVA în costul produselor, după ce Asociaţia Marilor Reţele Comerciale le-a recomandat membrilor să utilizeze toate instrumentele disponibile pentru ca scăderea TVA să se regăsească în preţul la raft, în condiţiile în care comercianţii au fost acuzaţi de creşterea artificială a preţurilor.

    Presa a relatat că mari lanţuri de magazine ar fi majorat preţurile la diferite alimente cu până la 30%, înainte de reducerea taxei, iar premierul Victor Ponta a reacţionat spunând că Guvernul nu poate îngheţa preţurile la mărfurile din magazine, dar poate introduce măsuri constituţionale şi europene, precum taxe speciale foarte mari, în cazul în care comercianţii nu scad preţurile la raft după diminuarea TVA.

    El a cerut ca Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Consiliul Concurenţei să verifice atent situaţia preţurilor din magazine. Un raport analizat la începutul lunii mai de Guvern privind preţurile la alimente din marile magazine nu prezintă informaţii legate de creşterea acestora înainte de diminuarea TVA.

    Consiliul Concurenţei a avertizat retailerii că va verifica la nivel naţional evoluţia preţurilor şi după reducerea cotei, pentru a vedea dacă efectul este menţinut în timp.

    Astfel, cora România s-a angajat că va afişa în toate magazinele atât preţul vechi (cu TVA de 24%), cât şi pe cel nou (TVA de 9%). Totodată, va indica modul în care preţurile vor scădea cu 12,09%, costul unui produs cu valoarea de bază de 1 leu, spre exemplu, reducându-se de la 1,24 lei la 1,09 lei, respectiv cu 0,15 lei.

    Carrefour a anunţat la începutul lunii mai că a “îngheţat” preţurile produselor supuse reducerii TVA la 9%, cu excepţia promoţiilor, iar de la 28 mai a început să aplice în avans măsura pentru unele produse, introducând noi categorii în fiecare zi, până la 1 iunie.

    De asemenea, Kaufland a comunicat că a scăzut în avans preţurile, de la 26 mai, în cazul anumitor sortimente de produse, iar reducerea TVA va fi transferată în totalitate clientului, de luni, pentru toate articolele vizate. În plus, până la sfârşitul lunii iulie, preţurile la alimente şi băuturi nealcoolice nu vor fi majorate, cu excepţia articolelor promoţionale, care vor reveni la preţurile anterioare după încheierea promoţiei.

    Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, este convins că efectele măsurii fiscale se vor simţi de luni în preţuri, sperând la un transfer cât mai mare al reducerii către consumatori.

    Aplicarea TVA de 9%, de la 1 iunie, ar urma să contribuie cu o creştere adiţională a PIB de 0,6% până la finalul anului, potrivit ministrului.

  • Conferinţa COFACE – Dumitru, Consiliul Fiscal:Reducerea TVA la 9% trebuia anunţată doar cu puţin timp înainte de aplicare – VIDEO

    “Cea mai bună strategie la reducerea TVA pentru alimente ar fi fost să se anunţe: de mâine, în trei zile sau de la data de 1 luna următoare TVA scade, pentru că ajungem deja la discuţii despre posibile creşteri de preţuri în anticiparea reducerii de TVA. Agenţii se acomodează şi încorporează în deciziile lor astfel de măsuri”, a declarat Dumitru miercuri la Conferinţa de Risc de Ţară Coface organizată în parteneriat cu MEDIAFAX.

    El a arătat că o astfel de decizie trebuie luată şi anunţată rapid, fără prea mult “spaţiu de manevră”, pentru a avea efectul scontat.

    Presa a relatat că mari lanţuri de magazine ar fi majorat preţurile la diferite alimente cu până la 30%, în ultimele două săptămâni, înainte de reducerea TVA la 9% la produsele alimentare, programată începând cu luna iunie.

    Reprezentanţii marilor lanţuri comerciale au fost audiaţi marţi la Comisia de agricultură pentru a explica dacă au fost făcute majorări de preţuri în ultima vreme, preşedintele Comisiei de agricultură, Nini Săpunaru, arătând că sunt mai multe informaţii privind creşterea preţurilor din magazine, iar opinia publică este îngrijorată că reducerea TVA nu va duce la scăderea acestor preţuri.

    Aceştia au susţinut că nu au făcut nicio majorare de preţ la produsele alimentare în perspectiva reducerii TVA şi că preţurile vor scădea cu 12%.

    Premierul Victor Ponta a declarat miercuri că Guvernul nu poate îngheţa preţurile la mărfurile din magazine, în contextul reducerii TVA la 9%, dar poate introduce măsuri constituţionale şi europene, precum taxe speciale foarte mari, în cazul în care comercianţii nu scad preţurile la raft după diminuarea TVA.

    El a cerut, în şedinţa de guvern, ca Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Consiliul Concurenţei să verifice atent situaţia preţurilor din magazine.

    Preşedintele Consiliului Fiscal apreciază că, în general, agresivitatea foarte mare în reducerea taxelor şi impozitelor prin proiectul noului Cod Fiscal, urmată de modificări şi anularea unor măsuri în Parlament nu pot contribui decât la neîncredere.

    “Agenţii economici şi populaţia, văzând că există o incertitudine, că anumite măsuri se vor implementa sau nu, se vor gândi de două ori înainte de a angaja oameni. Dacă măsura nu este sustenabilă sau credibilă, evident nu va avea efectul scontat”, a spus Dumitru.

    Una dintre măsurile propuse în Codul Fiscal şi modificate de Senat, prima cameră sesizată, se referă la eliminarea impozitului pe dividende, de la 16% în prezent, parlamentarii optând pentru o cotă de 5%.

  • Guvernul estimează un impact bugetar al reducerii TVA la 9% de 18,25 miliarde de lei cumulat până în 2018

    Astfel, pentru a doua jumătate a acestui an, când va fi aplicată cota redusă de TVA, impactul asupra bugetului va fi de aproape 2,44 miliarde lei, pentru anul viitor de 5,17 miliarde lei, pentru 2017 de circa 4,78 miliarde lei, iar pentru 2018 de 5,86 miliarde lei.

    “Se estimează că obligaţiile şi încasările la bugetul general consolidat se vor majora ca urmare a efectelor de multiplicare economică determinate de reducerea TVA, transpuse în creşterea investiţiilor şi a locurilor de muncă. Prin valorificarea de către sectorul privat a disponibilităţilor băneşti rezultate, se vor obţine venituri suplimentare de circa 1 miliard lei în anul 2015 şi în jur de 1,8 miliarde lei în perioada 2016-2018”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de modificare a Codului Fiscal privind reducerea TVA de la 1 iunie.

    Totodată, Guvernul se bazează pe încasări suplimentare ale ANAF de 5,5 miliarde lei în acest an, din care 3 miliarde lei au fost încasate suplimentar în primul trimestru, diferenţa de 2,5 miliarde lei urmând a fi obţinută până la sfârşitul primului semestru.

    Pentru anul următor, ANAF ar urma să încaseze venituri suplimentare de 14 miliarde lei, iar în perioada 2017-2019 de 18 miliarde lei, ca un efect cumulat al mai multor măsuri şi acţiuni.

    Ca urmare a măsurilor aplicate de Fisc în ultima perioadă şi pe viitor, inclusiv controale cu sancţiuni pentru neemiterea de bonuri fiscale, stimularea conformării voluntare şi a solicitării de către consumatori a bonurilor fiscale prin organizarea Loteriei fiscale, Guvernul se aşteaptă la o reducere a decalajului colectării TVA faţă de media Uniunii Europene cu 5-7 puncte procentuale în acest an, ceea ce va determina un plus de venituri de circa 4,5-6,2 miliarde lei.

    Totodată, prin extinderea la nivel naţional a proiectului destinat prevenirii şi combaterii muncii nedeclarate şi/sau subdeclarate, se estimează venituri în plus în acest an de circa 1 miliard de lei din impozitul pe venit şi 1,5 miliarde lei din contribuţii sociale.

    Conformarea voluntară privind plata impozitelor ar urma să urce cu două puncte procentuale pe an, echivalentul a 3,2 miliarde lei, ajungând la 90% la finele anului 2018. Pentru anul curent, încasările din impozitul pe profit ar trebui să fie mai mari cu circa 2 miliarde lei pe acest scenariu.

    Premierul Victor Ponta a anunţat marţi că taxa pe valoarea adăugată va fi redusă la 9%, din luna iunie, pentru toate produsele agro-alimentare, inclusiv la băuturi nealcoolice şi la servicii de alimentaţii publice. El a precizat că TVA va fi redusă la toate alimentele, fără diferenţieri, pentru o aplicare simplificată, dar şi la băuturile nealcoolice şi serviciile de alimentaţie publică.

    Guvernul îşi menţine totodată intenţia de a reduce cota standard de TVA la 20%, din ianuarie, de la 24% în prezent, după ce în primul trimestru al acestui an încasările la buget au fost cu 5 miliarde lei mai mari faţă de trimestrul similar de anul trecut.