BusinessMagazin

Tag: TURUL AL DOILEA

  • Furtuna perfectă care l-a ridicat pe Klaus Iohannis

    În cele din urmă, prezenţa la turul al doilea a depăşit-o nu numai pe cea de la ultimele trei runde ale prezidenţialelor, dar a fost mai mare cu aproape 2 milioane de alegători decât la primul tur din 2 noiembrie (din total, în diaspora au votat în plus aproape 218.000), ceea ce i-a asigurat lui Iohannis victoria cu un scor de 54,43% la 45,56%. Primele estimări ale CURS – Avangarde arătau că spre Iohannis s-au îndreptat majoritatea celor care au ieşit la vot numai în turul al doilea, majoritatea tinerilor sub 30 de ani, majoritatea maghiarilor, majoritatea alegătorilor din mediul urban, din Transilvania şi Bucureşti şi majoritatea celor care în primul tur au votat cu Monica Macovei, Kelemen Hunor şi Elena Udrea, respectiv în jur de jumătate dintre votanţii lui Dan Diaconescu şi C. V. Tudor. Iohannis a câştigat inclusiv în fiefuri tradiţionale ale PSD (Vrancea, Iaşi, Bacău, Suceava, Prahova, Constanţa), iar în R. Moldova, unde Ponta câştigase în primul tur, Iohannis a întors scorul în favoarea sa.

    La nivel de campanie electorală convenţională, victoria lui Iohannis poate fi atribuită reuşitei echipei acestuia de a-l poziţiona nu doar deasupra polarizării obositoare între “băsişti” şi “antibăsişti” (inclusiv prin refuzul de a iniţia alianţe cu alte partide), dar şi deasupra temelor tradiţionale de campanie prezidenţială (unde Iohannis nu s-a remarcat prin iniţierea sau detalierea vreunei teme anume, cu excepţia anticorupţiei) şi chiar deasupra legăturii cu suportul său real de partid (PNL şi PDL).

    Ca atare, primarul Sibiului a devenit apt să să valorifice sentimentul popular antisistem, care alteori s-a exprimat prin absenteism sau voturi pentru candidaţi precum C. V. Tudor, Traian Băsescu, Dan Diaconescu sau, mai nou, Monica Macovei. Spre deosebire de Ponta, Iohannis a beneficiat inclusiv de o campanie online fără precedent de puternică, centrată pe imaginea “neamţului civilizat/civilizator/care tace şi face”, pe ideea de “Românie normală” (înţeleasă în opoziţie cu România scandalurilor din epoca Băsescu – Ponta) şi pe necesitatea ca preşedinţia, guvernul şi parlamentul să nu fie concentrate în mâna unui singur partid.

    De cealaltă parte, înfrângerea lui Ponta poate fi atribuită eşecului echipei acestuia de a-l poziţiona insistent drept adversarul unui Traian Băsescu reîncarnat în Iohannis şi de a-l repoziţiona drept candidat de centru, dacă nu chiar de centru-dreapta, cu preţul neglijării electoratului de stânga. Mai mult, electoratului i-a fost servită o campanie dusă cu mijloacele anilor ’90 (atacuri la persoana contracandidatului şi tactica “pomenii electorale”) şi susţinută de alianţe nominale cu PRM şi PPDD.

    Pe acest fond, scandalul voturilor din diaspora, propagat în special prin reţelele sociale, care amorsaseră deja înainte de primul tur interesul tinerilor graţie campaniei Monicăi Macovei, a fost decisiv, în condiţiile în care autorităţile, inclusiv după înlocuirea la Externe a lui Titus Corlăţean cu Teodor Meleşcanu, au refuzat să suplimenteze numărul de secţii de votare din străinătate, cu unica explicaţie că se tem de o eventuală invalidare a alegerilor pe motiv de încălcare a legislaţiei electorale. Procurorul general Tiberiu Niţu a anunţat, de altfel, că după primul tur a fost deschis un dosar de urmărire penală in rem faţă de fapta de încălcare a dreptului la vot în diaspora.

    Alături de preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, printre primii care l-au felicitat pe Iohannis au fost preşedintele şi cancelarul Germaniei, ţară care furnizează anual peste 10% din investiţiile noi în România: preşedintele Joachim Gauck a declarat că “Germania va continua să sprijine şi în viitor România pe drumul reformelor importante care urmează să fie făcute, în special în ceea ce priveşte îmbunătăţirea statului de drept”, iar cancelarul Angela Merkel a promis că ţara sa “va sprijini România cu sfaturi şi fapte pe calea reformelor importante pentru aceasta şi pentru UE”.

    Victoria lui Klaus Iohannis a fost salutată în presa externă în primul rând ca un eveniment exemplar pentru alte ţări din UE sau din Europa de Est, una dintre ideile recurente fiind faptul că într-o Europă ameninţată de tentaţia extremismului cu bază naţionalistă, în România câştigă alegerile prezidenţiale un candidat complet atipic (sas şi protestant). După Slovacia, România a devenit a doua ţară est-europeană unde alegătorii au blocat anul acesta încercarea premierului în funcţie de a deveni preşedinte, dând astfel un exemplu Ungariei confruntate cu tendinţele spre autoritarism ale guvernului Orban, arată Bloomberg, în timp ce Financial Times consideră că victoria lui Iohannis reprezintă “manifestarea unor ani de furie acumulată din cauza standardului de trai scăzut şi a persistenţei corupţiei”.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Prezenţa la vot până la ora 21: 11,34 milioane de români

    Au votat în total 11.341.521 de cetăţeni, din care 10.044.464 pe listele permanente, prezenţă calculată pe baza datelor primite de la 18.553 de secţii din totalul de 18.553 organizate pe teritoriul ţării.

    În mediul urban, prezenţa a fost de 61,41%, mai mare decât cea de la al doilea tur al alegerilor din 2009 (54,72%).

    În mediul rural, prezenţa a fost de 62,88%, mai mare decât în 2009 (60,11%).

    Cea mai mare prezenţă se înregistra în judeţele Ilfov – 80,17%, Cluj – 69,56%, Olt – 67,57%, Giurgiu – 67,16%, Sibiu – 66,61%. Cea mai scăzută prezenţă se înregistra în Harghita – 47,82%, Covasna – 49,87%, Satu Mare – 52,97%, Vaslui – 53,00%, Neamţ – 55,37%.

    Prezenţa la vot în Capitală la ora 21 a fost de 65,53%. În sectorul 1 prezenţa la vot a fost de 72,60%, în sectorul 2 – 66,51%, în sectorul 3 – 59,98%, în sectorul 4 – 65,70%, în sectorul 5 – 62,21% şi în sectorul 6 – 69,22%.

    În turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din 2009, prezenţa la vot în Capitală, la ora 21, era de 54,90%.

  • Klaus Iohannis a câştigat alegerile prezidenţiale. Ponta l-a felicitat pentru victorie

    UPDATE: ORA 09.00: Numărul alegătorilor prezenţi la urne luaţi în calcul la această centralizare a fost de 11.369.607, din care 9.758.885 înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente. Numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare candidat: Klaus Iohannis – 6.126.024 (54,66%); Victor Ponta – 5.081.479 (45,33%).

    “Le mulţumesc românilor care au venit la vot. Poporul are întotdeauna dreptate”, a spus Ponta.

    “Ne vom face datoria faţă de ţară. Aşa cum acceptăm noi rezultatul, sper că îl vor accepta şi cei care vor să protesteze”, a adăugat premierul, referindu-se la manifestanţii din Capitală şi din alte oraşe care au ieşit în stradă ca să solicite prelungirea programului de votare pentru diaspora.

    Anterior, vicepremierul Liviu Dragnea spusese că scorul este strâns şi că, din evaluările PSD, Victor Ponta a câştigat alegerile la o diferenţă mică de număr de voturi.

    “Cum ne-am ridicat după referendumul din 2012, aşa trebuie să mergem mai departe”, a mai spus Ponta.

    Conform numărătorii paralele a ACL, după numărarea voturilor din 50% dintre secţii, Iohannis a obţinut 56,26% din voturi, iar Victor Ponta – 43,40%.

    Vicepremierul Liviu Dragnea a prezentat şi rezultatele numărătorii paralele efectuate de PSD, care după numărarea voturilor din 95% de secţii arată un scor de 53% la 47% în favoarea lui Klaus Iohannis.

    Klaus Iohannis a obţinut cele mai multe voturi la alegerile prezidenţiale potrivit datelor a două exit-poll-uri comandate de televiziunile de ştiri, alte două îl dau drept câştigător pe Victor Ponta, iar ultimul estimează egalitate.

    Sondajele la ieşirea de la urne au fost realizate de SOCIOPOL, IRES, CSCI şi CURS – Avangarde.

    SOCIOPOL pentru Antena 3: Ponta – 50,90%, Iohannis – 49,10%

    IRES pentru Digi 24: Ponta – 49,10% , Iohannis – 50,90%

    CSCI pentru RTV: Ponta – 50,72% , Iohannis – 49,28%

    CURS – Avangarde pentru TVR: Ponta – 48,50% Iohannis – 51,50%

    Agenţia de Rating Politic (ARP) pentru Realitatea TV: Victor Ponta – 50%, Klaus Iohannis – 50%.

    După primul tur de scrutin, cele mai exacte exit poll-uri s-au divedit a fi cele ale IRES şi SOCIOPOL, iar cel mai departe de realitate a fost cel al ARP.

    Urnele s-au deschis în România la ora 07.00 şi s-au închis la orele 21.00.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Peste 11 milioane de alegători au votat la alegerile prezidenţiale

    În mediul urban, prezenţa a fost de 57,50%, mai mare decât cea de la al doilea tur al alegerilor din 2009 (50,59%).

    În mediul rural, prezenţa a fost de 60,23%, mai mare decât în 2009 (57,51%).

    Cea mai mare prezenţă se înregistra în judeţele Ilfov – 73,66%, Olt – 64,82%, Cluj – 64,66%, Sibiu – 63,09%, Giurgiu – 63,01%. Cea mai scăzută prezenţă se înregistra în Harghita – 44,21%, Covasna – 46,43%, Satu Mare – 50,20%, Vaslui – 51,17%, Maramureş – 53,20%.

    Prezenţa la vot în Capitală la ora 19 a fost de 60,25%. În sectorul 1 prezenţa la vot a fost de 66,85%, în sectorul 2 – 61,35%, în sectorul 3 – 55,06%, în sectorul 4 – 60,43%, în sectorul 5 – 57,03% şi în sectorul 6 – 63,61%.

    În turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din 2009, prezenţa la vot în Capitală, la ora 19, era de 50,13%. Datele pentru prezenţa la vot în străinătate vor fi furnizate la orele 21,00 şi 1,00.

    Biroul Electoral Central va difuza, pe parcursul zilei de duminică, următoarele date despre prezenţa la vot la alegerile prezidenţiale la orele 22,30.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Prezenţa la vot până la ora 16

    În mediul urban, prezenţa a fost de 43,75%, mai mare decât cea de la al doilea tur al alegerilor din 2009 (37,51%).

    În mediul rural, prezenţa a fost de 45,52%, mai mare decât în 2009 (43,66%).

    Cea mai mare prezenţă se înregistra în judeţele Ilfov – 53,52%, Olt – 49,72%, Vâlcea – 48,69%, Teleorman – 47,90%,  Argeş – 47,82%. Cea mai scăzută prezenţă se înregistra în Harghita – 30,74%, Covasna – 32,27%, Satu-Mare –  36,64%, Mureş – 38,35%, Caraş-Severin – 39,57%.

    Prezenţa la vot în Capitală la ora 16 a fost de 45,64%. În sectorul 1 prezenţa la vot a fost de 51,46%, în sectorul 2 – 46,62%, în sectorul 3 – 41,51%, în sectorul 4 – 46,07%, în sectorul 5 – 42,07% şi în sectorul 6 – 48,37%.

    În turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din 2009, prezenţa la vot în Capitală, la ora 16, era de 38,05%.

    Biroul Electoral Central va difuza, pe parcursul zilei de duminică, următoarele date despre prezenţa la vot la alegerile prezidenţiale la orele 20,30 şi 22,30. Datele pentru prezenţa la vot în străinătate vor fi furnizate la orele 21,00 şi 1,00.

  • Glonţul de argint pentru turul l doilea: glumiţa

    Klaus Iohannis şi echipa sa au manifestat exact aceeaşi lipsă de tragere de inimă pentru lupta politică pe care “băsiştii” le-au reproşat-o constant celor de la PDL după preluarea partidului de către echipa Blaga şi apoi celor de la PNL după ruperea USL. Iohannis s-a mărginit să aplice pur şi simplu glumiţele sugerate de fanii de pe net, între care şi aceea de a sosi nepregătit şi în ultima clipă la una dintre dezbaterile televizate cu contracandidatul său, în ideea de a-l pune pe acesta în încurcătură prin efectul surprizei, numai că rezultatul a fost doar evidenţierea dispreţului lui Iohannis faţă de jurnaliştii postului tv, faţă de public şi chiar faţă de propria sa echipă de campanie.

    De partea cealaltă, fanii lui Victor Ponta n-au găsit nimic mai amuzant decât să arunce cu găini vii şi moarte în curtea ACL, anume ca să acuze lipsa de curaj lui Iohannis de a veni la o dezbatere cu Ponta, iar candidatul însuşi s-a prezentat la televizor drept mare apărător al independenţei justiţiei, doar pentru ca la o întâlnire cu alegătorii să le confirme acestora speranţa că “Băsescu va ajunge unde e Gică Popescu”. Acelaşi Ponta s-a prezentat drept un viitor preşedinte care îi va reconcilia şi uni pe toţi cei dezbinaţi timp de 10 ani de “regim băsist”, dar şi-a încheiat discursul cu promisiunea unei Românii “fără Băsescu şi fără Iohannis”.

    Pe cât de mult şi de inutil s-au cheltuit energie şi vorbe despre dezbaterile televizate înainte şi după consumarea acestora, pe atât de puţin vor fi influenţat acestea opţiunile de vot ale celor deja decişi. Pe unii dintre cei nehotărâţi poate îi va fi surprins neplăcut lipsa de pregătire şi de dorinţă a lui Iohannis de a se lupta pentru şansa lui sau îi va fi excedat zelul lui Ponta de a-şi combate adversarul tocmai prin metodele lui Traian Băsescu – exploatarea a diverse date statistice alese pe sprânceană şi dezvăluirile despre cât de “pisicuţ” ar fi fost Iohannis pe când voia să devină vicepremier în guvernul USL.

    Pe ansamblu însă, dezbaterile în sine n-au făcut decât să întărească aceeaşi concluzie, stimulată cu succes de propagandişti şi recunoscută de analişti încă dinaintea primului tur de scrutin, că alegerile prezidenţiale din 2014 nu sunt atât despre candidaţii înşişi şi capacităţile lor personale de a onora funcţia de la Cotroceni, cât despre spaime şi uri colective, respectiv despre mobilizarea electoratului la vot cu unicul motiv al blocării accesului la putere al echipei unuia sau altuia dintre candidaţi.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Prezenţa la vot până la ora 13

    În mediul urban, prezenţa a fost de 27,58%, mai mare decât cea de la al doilea tur al alegerilor din 2009 (23,32%).

    În mediul rural, prezenţa a fost de 26,72%, mai mare decât în 2009 (24,94%).

    Cea mai mare prezenţă se înregistra în judeţele Ilfov – 32,17%, Olt – 31,67%, Teleorman – 31,10%,  Constan]a – 30,99%, Dâmboviţa – 30,83%. Cea mai scăzută prezenţă se înregistra în Harghita – 18,43%, Covasna – 19,01%, Satu-Mare – 21,49%, Mureş – 22,91%, Maramureş – 22,94%.

    Prezenţa la vot în Capitală la ora 13 a fost de 27,48%. În sectorul 1 prezenţa la vot a fost de 31,11%, în sectorul 2 – 28,12%, în sectorul 3 – 24,86%, în sectorul 4 – 28,07%, în sectorul 5 – 24,75% şi în sectorul 6 – 29,33%.

    În turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din 2009, prezenţa la vot în Capitală, la ora 13, era de 23,34%.

    Biroul Electoral Central va difuza, pe parcursul zilei de duminică, următoarele date despre prezenţa la vot la alegerile prezidenţiale la orele 17,30, 20,30 şi 22,30.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Testul cel mare al votului din diaspora

    Rezultatele reflectă parţial situaţia de ansamblu, întrucât la cele 294 de secţii din diaspora, acelaşi număr ca la alegerile din 2009, au reuşit să voteze în total doar 161.262 de alegători – peste recordul de 153.677 înregistrat la prezidenţialele din 2009, dar cu câteva mii mai puţin decât ar fi putut vota dacă procedurile birocratice ar fi fost simplificate şi dacă secţiile de votare ar fi fost repartizate mai raţional.

    Preşedintele Traian Băsescu a cerut demisia ministrului de externe, Titus Corlăţean, şi a ministrului pentru diaspora, Bogdan Stanoevici, pentru organizarea defectuoasă a alegerilor, în timp ce Monica Macovei, fost candidat independent, a depus plângere penală atât contra celor doi miniştri, cât şi a premierului Ponta pentru împiedicarea dreptului de vot, abuz şi neglijenţă în serviciu. Corlăţean a propus Biroului Electoral Central simplificarea procedurii de vot şi mărirea numărului de cabine de vot, dar nu şi de secţii de votare, rămânând ca premierul Ponta să demită echipa de la MAE dacă vreun cetăţean din diaspora nu va putea vota la 16 noiembrie.

    Demisia ministrului de externe Titus Corlăţean, înlocuit cu fostul şef al SIE şi candidat la preşedinţie Teodor Meleşcanu, n-a rezolvat însă problema cererii suplimentare de secţii de votare în diaspora. Noul ministru a dispus suplimentarea personalului din secţii, a ştampilelor şi a numărului de buletine de vot (800.000, faţă de un necesar estimat iniţial la 600.000), însă a rămas reticent faţă de solicitările PDL de a suplimenta prin ordonanţă de urgenţă numărul de secţii.

    Explicaţia, oferită de vicepremierul Liviu Dragnea, a fost că modificarea prin ordonanţă de urgenţă, între cele două tururi de scrutin, a numărului de secţii de votare din diaspora, încalcă legislaţia electorală existentă şi recomandările Comisiei de la Veneţia referitoare la nemodificarea legislaţiei electorale înainte de alegeri şi expune astfel guvernul la contestări ulterioare la CCR ale valabilităţii alegerilor. Guvernul şi-a păstrat poziţia inclusiv după ce Biroul Electoral Central a precizat că nu există niciun impediment legal referitor la suplimentarea numărului de secţii de votare.

    ACL a solicitat BEC şi prelungirea timpului de votare după ora 21 la secţiile din străinătate unde vor fi cetăţeni care nu-şi pot exercita dreptul de vot, însă aceeaşi temere de o contestare ulterioară a validităţii alegerilor pe motivul încălcării programului de vot specificat în lege face improbabil un răspuns favorabil faţă de această solicitare.

    Singura cale legală prin care poate fi prelungit ad-hoc programul de votare este ca înainte de ora 21 să le fie permis accesul în secţiile de votare mai multor cetăţeni, în aşa fel încât ei să poată vota şi după ora 21. Legea 370/2004 pentru alegerea preşedintelui României prevede la art. 46: “(1) La ora 21,00 preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea sălii unde se votează. (2) Alegătorii care la ora 21,00 se află în sala unde se votează pot să îşi exercite dreptul de vot”.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Prezenţa la vot până la ora 10

    În mediul urban, prezenţa a fost de 8,37%, mai mare decât cea de la al doilea tur al alegerilor din 2009 (6,98%).

    În mediul rural, prezenţa a fost de 8,72%, mai mare decât în 2009 (8,27%).

    Cea mai mare prezenţă se înregistra în judeţele Olt – 11,63%, Teleorman – 11,34%,  Ilfov – 10,97%, Dâmboviţa – 10,85%, Dolj – 10,63%. Cea mai scăzută prezenţă se înregistra în Harghita – 4,69%, Covasna – 5,28%, Suceava – 6,69%, Maramureş – 6,72%, Sălaj – 6,77%.

    Prezenţa la vot în Capitală la ora 10 a fost de 7,68%. În sectorul 1 prezenţa la vot a fost de 8,63%, în sectorul 2 – 7,90%, în sectorul 3 – 7,03%, în sectorul 4 – 7,83%, în sectorul 5 – 7,09% şi în sectorul 6 – 8%.

    În turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din 2009, prezenţa la vot în Capitală, la ora 10, era de 6,44%.

    Biroul Electoral Central va difuza, pe parcursul zilei de duminică, următoarele date despre prezenţa la vot la alegerile prezidenţiale la orele 14,30, 17,30, 20,30 şi 22,30.

  • UDMR a decis să lase la latitudinea alegătorilor cu cine votează în turul 2 – surse

    Conducerea UDMR s-a întâlnit, joi, la Cluj-Napoca, pentru a decide pe cine va sprijini Uniunea în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale.

    “Părerile au fost împărţite, să fie susţinut candidatul PSD, Victor Ponta, sau să fie lăsaţi alegătorii să voteze cum vor, şi s-a aprobat ultima variantă“, au declarat, corespondentului MEDIAFAX, surse din UDMR.