Tag: turisti straini

  • A lucrat în Marea Britanie şi Dubai, dar a lăsat o carieră promiţătoare în avocatură, într-o corporaţie, pentru că vrut să îşi deschidă un business despre România. Care este povestea lui

    A lucrat în Marea Britanie şi Dubai, dar a lăsat o carieră promiţătoare în avocatură, într-o corporaţie, pentru că vrut să îşi deschidă un business în turism. Marius Iliescu a înfiinţat Romanian Friend, o platformă de rezervare a cazărilor, cât şi a tururilor ghidate adresată turiştilor străini care vor să îşi petreacă câteva zile în România. Pe lângă această componentă, Romanian Friend reuşeşte să promoveze România mai bine decât au reuşit să o facă autorităţile.

     

    Eram întrebat de tineri străini ce se poate vizita în România, mereu le arătam poze din ţară facute pe telefon şi le spuneam lucruri care mie mi se păreau obişnuite despre ţara noastră, dar pentru ei erau imagini surprinzătoare. Ştiam că România are mult potenţial turistic neexploatat, dar nu-mi dădeam seama exact ce înseamnă asta. Până într-o seară, în Dubai, când m-am întors de la un eveniment de networking  unde povestea asta s-a repetat într-un grup mai mare de oameni şi am zis să văd ce găseşte un turist străin ca mine care ar vrea să viziteze România. Am căutat pe Google combinaţiile de cuvinte pe care le-am folosit când am vizitat ţări precum Thailanda, Oman, Liban, dar de această dată pentru România. Când am văzut ce rezultate şi informaţii găsesc am înţeles mai bine problema, dar şi potenţialul”, spune Marius Iliescu, fondatorul Romanian Friend. Seara pe care o povesteşte antreprenorul s-a întâmplat în toamna anului 2016, iar câteva luni mai târziu, mai exact în aprilie 2017, platforma sub numele de Romanian Friend putea fi accesată de către turiştii străini. Deşi a fost o decizie dificilă, o recunoaşte şi Marius Iliescu, de a lăsa o carieră stabilă, unde câştiga mulţi bani, cu toate acestea nu a fost suficient, iar patru ani mai târziu, antreprenorul nu regretă drumul pe care a apucat. Cu toate că la începutul businessului, lucrurile au fost mai dificile, mai ales că se afla pe un teren total necunoscut, dar era însă mânat doar de dorinţa de a încerca altceva. „Nu pot să zic că mi-am dorit mereu să fiu antreprenor, din contră, ideea asta a încolţit în şase luni, în 2016. Nici nu credeam că antreprenoriatul va fi soluţ

    ia salvatoare, ştiam ca va fi foarte greu. Din exterior părea că am o carieră şi o viaţă de succes, dar în realitate eram singur, departe de familie, prieteni şi locurile dragi, lucram ore multe pentru bani care pe hârtie erau mulţi, dar care nu puteau să ascundă nefericirea şi lipsa de libertate.” Romanian Friend a început în primul rând din dorul lui faţă de casă şi de ţară, dar şi ca o nevoie pe care Marius Iliescu a identificat-o în piaţa de turism şi a reuşit să contruiască o reţea atent selecţionată de ghizi de turism, care să fie partenerii de călătorie ai străinilor care vin să viziteze România.

    Platforma aduce la un loc şi agenţii de turism, mici antreprenori şi parteneri locali cu sediul în principalele oraşe şi zone turistice care reuşesc să le ofere străinilor o vacanţă contruită pe nevoile şi dorinţele lor. Fiecare partener este atent selectat, astfel încât experienţa să fie una aparte, de la drumeţii montane pe trasee mai puţin cunoscute, până la o noapte de cazare la o stănâ din munţi. Ideea platformei nu a fost de a crea  doar un simplu site unde turiştii află care sunt cele mai importante obiective turistice, precum Castelul Bran, Castelul Peleş, Transfăgărăşan. „România are extrem de mult potenţial. Dacă un turist străin vine în România şi stă la un hotel cu nume internaţional, bea o cafea la Starbucks şi rezervă un day trip printr-o platformă străină, nu lasă niciun ban în economia locală. Străinii trebuie mai mult atraşi către experienţele locale, iar banii să ajute la dezvoltarea comunităţilor”, spune Marius Iliescu. Romanian Friend este mai mult despre a le arăta străinilor că România nu reprezintă doar Dracula sau Transfăgăraşan despre care Top Gear a spus că „este cel mai bun drum din lume”.


    Platforma www.romanianfriend.com

    are în prezent listate peste 100 de tururi şi experienţe pe care turiştii străini le pot rezerva instant, iar acestea sunt foarte variate, de la tururi de oraş, excursii de o zi în afară oraşelor principale turistice pentru a vizita obiective din apropriere, până la drumeţii montane, tururi cu bicicleta, degustări de mâncare sau vin şi excursii culturale. Romanian Friend adună în fiecare lună circa 15.000 de vizitatori pe site, însă procentul celor care efectiv îşi şi rezervă un tur sau o cazare este între 15% şi 30%.


    România este şi despre tradiţii şi obiceiuri încă păstrate, despre case vechi de peste 100 de ani, despre oameni care nu se dezic de la stilul de viaţă practicat încă din cele mai vechi timpuri, dar şi despre bogăţia naturală a ţării. Obiectivul platformei a fost încă de la început de a le oferi străinilor o altfel de experienţă pe care ar putea să o aibă în România. „Noi am vrut ca toate tururile noastre, iar unele din ele sunt axate exclusiv pe asta, să includă bunuri, servicii sau vizite locale. Vrem să implicăm micile afaceri, meşteşugari, ateliere, producători sau artişti din oraşe, dar mai ales din zonele rurale precum Transilvania Săsească, Maramureş, Ţara Moţilor, astfel încât turistul străin să poată cunoaşte România adevărată, să aibă o experienţă unică şi în acelaşi timp să îi ajute pe aceşti oameni, dar şi economia locală sau iniţiativele de conservare, protecţie şi promovare a culturii româneşti sau a naturii. De exemplu, colaborăm cu Fundaţia de Conservare Carpathia încă de la începutul nostru, în 2017, despre care ştim ca are o misiune admirabilă şi unică în România, iar veniturile din turism le susţin direct activitatea”, explică el.

    Platforma are în prezent listate peste 100 de tururi şi experienţe pe care turiştii străini le pot rezerva instant, iar acestea sunt foarte variate, de la tururi de oraş, excursii de o zi în afara oraşelor principale turistice pentru a vizita obiective din apropriere, până la drumeţii montane, tururi cu bicicleta, degustări de mâncare sau vin şi excursii culturale. Antreprenorul spune că o componentă foarte importantă către care îşi îndreaptă o mare parte din bani este marketingul, astfel încât platforma să se facă cunoscută în rândul a cât mai multor turişti străini. Romanian Friend adună în fiecare lună circa 15.000 de vizitatori pe site, însă procentul celor care efectiv îşi şi rezervă un tur sau o cazare este între 15% şi 30%. În perioada iunie – septembrie a acestui an, platforma a reuşit să aducă în România circa 18.500 de turişti străini, cu 38% mai puţin faţă de aceeaşi perioadă din 2019

    . Ceea ce s-a schimbat cel mai mult faţă de anul de dinainte de pandemie este faptul că, în 2021, cele mai aglomerate luni au fost cele de vară, existând atât de multe cereri, încât Marius Iliescu a fost pus în situaţia de a refuza o parte dintre turişti pe motiv că nu avea la momentul respectiv ghizi disponibili. În anii trecuţi, oamenii veneau în vacanţă în România pe tot parcusul anului, nu doar vara. Cei mai mulţi turişti care apelează la Romanian Friend vin din ţările europene, din Statele Unite ale Americii, Canada şi Australia. Marius Iliescu spune că de când îi ajută pe străini să îşi facă vacanţele în România, nu a existat nicio persoană care să rămână dezamăgită de ceea ce a văzut, ba mai mult, mulţi dintre aceştia au regăsit o Românie altfel de cum îşi imaginau şi cu siguranţă se vor întoarce.

    „Mulţi nu se aşteaptă la multe de la ţara despre care ştiu doar de Dracula sau că Bucureştiul nu trebuie vizitat. Aceasta este o altă impresie a turiştilor străini, că în Bucureşti nu e nimic de făcut şi vor să ajungă cât mai repede în oraş, pentru că toate poveştile despre înşelăciunile de la aeroport şi gară îi sperie. Mulţi turişti sunt dezamăgiţi de Centrul Vechi pentru că este foarte comercial, deşi ei şe aşteaptă să poată vizita un obiectiv turistic. Lumea nu ştie ce să facă în Bucureşti, în afară de să meargă la Palatul Parlamentului, unde li se spune de câte un covor sau un candelabru, dar nimic despre istoria comunismului. Pe ei asta îi interesează, poveştile şi noi reuşim să le oferim ceva ce îşi doresc”.

    Toţi turiştii străini care au sosit în Bucureşti cu un oarecare scepticism privind acest oraş şi-au schimbat destul de repede părerea, descoperind totuşi că Bucureştiul are o istorie bogată şi o poveste de spus. Pandemia a avut un impact semnificativ asupra platformei, care s-a confruntat cu o cerere foarte mică în 2020, iar în 2021, lunile din extrasezon au fost foarte slabe, pe când cele de vară, cererea a fost mult prea mare pentru a putea fi onorată. „2021 mi-a confirmat că interesul turiştilor străini pentru România există în continuare, în pofida pandemiei, mai ales a turiştilor din ţări europene, care au căutat destinaţii noi într-un context în care călătoriile internaţionale erau incerte. Pe lângă evoluţia greu de anticipat a pandemiei, situaţia nefericită din ţara noastră, mai exact rata mică de vaccinare, cu siguranţă va descuraja turiştii străini. Am avut anulări pentru septembrie – octombrie din acest motiv. Prin urmare, următorii doi ani îmi propun să concentrez promovarea pe excursiile în natură care am văzut că au fost la mare căutate în acest sezon şi care prezintă un risc mai mic din punct de vedere al sănătăţii”, mai spune el.

    Marius Iliescu, fondatorul Romanian Friend: „România are extrem de mult potenţial. Dacă un turist străin vine în România şi stă la un hotel cu nume internaţional, bea o cafea la Starbucks şi rezervă un day trip printr-o platformă străină, nu lasă niciun ban în economia locală. Străinii trebuie mai mult atraşi către experienţele locale, iar banii să ajute la dezvoltarea comunităţilor.”

     

  • Peste 2,6 milioane de turişti străini s-au cazat în România şi au cheltuit 6,9 miliarde lei

    Numărul de turişti străini cazaţi în structurile de cazare turistică a fost de 2,67 milioane şi cheltuielile acestora însumând 6,89 miliarde de lei, potrivit datelor INS, publicate marţi.

    În trimestrul al patrulea, numărul total de nerezidenţi cazaţi în structurile de cazare turistică colective a fost de 563.700 turişti, cheltuielile acestora însumând 1,41 miliarde de lei.

    Afacerile (inclusiv participarea la congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii) au reprezentat principalul motiv al sejurului petrecut de către 54,5% dintre turiştii nerezidenţi sosiţi în România în anul 2019, cheltuielile acestora reprezentând 57,5% din total, mai arată Institutul Naţional de Statistică (INS).

    45,5% dintre turiştii nerezidenţi sosiţi în România în anul 2019 au călătorit în scop particular, în principal pentru vacanţe (68,2%) şi pentru vizita rudelor şi prietenilor (10,3%). Călătoriile în scop particular includ călătoriile pentru vacanţe, cumpărături, evenimente culturale şi sportive, vizitarea prietenilor şi rudelor, tratament medical, religie, tranzit şi alte activităţi.

    Din totalul cheltuielilor pentru afaceri, ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile pentru cazare (49,9%), fiind preferată în special cazarea cu mic dejun inclus (92,2% din totalul cheltuielilor pentru cazare). Cheltuielile turiştilor nerezidenţi în restaurante şi baruri au fost de 17,9%, iar cele pentru cumpărături au reprezentat 13,1%. Din totalul cheltuielilor pentru cumpărături 45,0% au fost destinate alimentelor şi băuturilor, iar 32,9% cadourilor şi suvenirurilor. Cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au avut o pondere de 52,1% din totalul cheltuielilor pentru transport, iar cheltuielile pentru acces în parcuri de distracţii, târguri, cazinouri, săli de jocuri mecanice au reprezentat 39,6% din totalul cheltuielilor pentru recreere.

    Din totalul nerezidenţilor sosiţi în România în 2019, 48,6% şi-au organizat sejurul prin agenţii de turism, iar 32,3% şi-au organizat singuri sejurul. Principalul mijloc de transport utilizat pentru a sosi în România a fost avionul, folosit de 80,7% din numărul total de turişti, în timp ce 11,0%, au utilizat autoturisme proprii, 6,8% autocare şi autobuze, iar 1,5% au sosit cu alte mijloace de transport (tren, ambarcaţiuni fluviale, autoturisme închiriate, motociclete etc.).

  • Care este profilul turistului străin care vizitează România – ce vizitează şi cât cheltuie

    Acestea sunt principalele concluzii ale unui sondaj făcut de MEDIAFAX, la care au răspuns şefii birourilor de promovare turistică din Austria, Marea Britanie şi America de Nord.

    Care este profilul turistului austriac pentru care România este una dintre opţiunile de petrecere a vacanţei? “Sunt cel puţin trei profiluri diferite de turişti austrieci interesaţi de România. Este turistul care are informaţii despre oferta culturală şi frumuseţea naturală a României şi îşi planifica un sejur de vizitare a României. Aceştia au vârstă de peste 40 de ani şi fac parte dintr-un segment de populaţie educat şi cu posibilităţi financiare peste medie. Călătoresc, de regulă, pe cont propriu, în mici grupuri cu familia sau cu prietenii apropiaţi. Preferă avionul combinat cu închiriere auto şi hoteluri centrale, de trei-cinci stele, în oraşe. Aceşti turişti vor să testeze seară viaţă culturală a marilor oraşe: operă, concerte simfonice, jazz, etc. Aceştia sunt consumatori de circuite culturale, city-break, turism de evenimente etc”, a explicat, pentru MEDIAFAX, Simion Giurcă, şeful Biroului de promovare şi informare turistică al României în Austria.

    Conform acestuia, o altă categorie de turişti austrieci, care au călătorit şi călătoresc în ţara noastră sunt cei din clasa medie. Aceştia sunt, în marea lor majoritate, oameni cu vârste peste 50 de ani, cu timp şi bani pentru călătorii. Preferă circuitele culturale organizate, cu autocar sau avion, dar şi croazierele pe Dunăre, pentru a evită complicaţii şi pierderea de timp cu chestiuni organizatorice. Vor să viziteze cât mai mult. “Sunt oaspeţi care se încadrează perfect în clasă turistică medie vestică. Sunt dispuşi să plătească mai mult pentru calitate sau servicii suplimentare. În această categorie se înscriu diferitele circuite, inclusiv cele tematice, turismul rural şi de sănătate, croazierele pe Dunăre, etc”, spune Giurcă.

    Iar, cea de-a treia mare grupă de turişti austrieci, care vizitează România o reprezintă amatorii de turism activ şi de aventură. În această categorie intră oameni mai tineri, dar nu numai. Activităţile preferate sunt: drumeţii în Carpaţi, activităţi de outdoor, cicloturism, plimbare cu canoe, etc. “Numărul tinerilor care aleg destinaţia România este în creştere. Practic, toate destinaţiile atractive sunt vizitate, funcţie de traseele programate, de la obiectivele turistice din Transilvania, Maramureş, Moldova şi Bucovina, dar şi Bucureşti, Dobrogea etc. Pe de altă parte, odată cu creşterea cererii pe segmentul turismului cu autorulote aria de cuprindere a turiştilor austrieci s-a extins”, subliniază Simion Giurcă.

    În medie, turistul austriac cheltuie 100 de euro pentru o zi petrecută în România.

    În schimb, americanii care vizitează Europa au o medie a veniturilor anuale/familie de 135.700 de dolari, vârsta medie de 45 de ani, iar majoritatea sunt femei. Dintre aceştia, doar 12% dintre americani călătoresc în Europa în bază unor pachete de călătorie/ tururi achitate anticipat. În Est însă ajung în special cei cu vârsta de peste 50 de ani.

    Ce vor americanii

    “Cei mai mulţi dintre americanii şi canadienii care au vizitat sau intenţionează să viziteze România sunt călători educaţi şi experimentaţi care au călătorit deja, de cel puţin trei ori, în Europa de Vest şi Centrală şi care doresc să continue să exploreze Bătrânul Continent. Există, de asemenea, un număr semnificativ de turişti potenţiali, şi efectivi, care au una sau mai multe motivaţii speciale pentru a vizită România de exemplu artă bizantină unică ilustrată de mănăstirile din Bucovina, bio-diversitatea Deltei Dunării, istoria şi arhitectură unora dintre zonele şi oraşele României, locurile în care s-au născut, şi şi-au trăit o parte a vieţii, bunicii sau străbunicii lor, etc. Aceştia din urmă nu vizitează neapărat Europa de trei sau mai multe ori înainte de a călători în România. A treia categorie importantă de turişti nord-americani o constituie persoanele, de regulă cu vârstă de 50 de ani sau mai mult, care efectuează croaziere în secţiunea de sud-est a fluviului Dunărea sau pe Marea Neagră”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Simion Alb, şeful Biroului Naţional de Turism al României din America de Nord.

    Acesta arată că cele mai cunoscute atracţii turistice în rândul turiştilor americani şi canadieni sunt Bucureştiul, sudul Transilvaniei, în principal Braşov, Sibiu cetatea Sighişoara, Bucovina, castelele Peleş şi Bran.

    “Vacanţele active, în principal drumeţiile în Munţii Carpaţi, drumuţiile în zona rurală au început prezinte interes pentru tot mai mulţi americani şi canadieni. Numeroase cercetări au confirmat faptul că un număr însemnat de americani asociază România cu legenda Contelui Dracula, personajul fictiv al scriitorului irlandez Bram Stoker, ceea ce constituie pentru numai aproximativ 5% dintre americani o motivaţie suficientă pentru călători în România”, arată Alb.

    În urmă cu aproape un an Institutul Naţional de Statistică (INS) a dat publicităţii un comunicat care arată că americanii sunt turisţii care cheltuiesc cel mai mult în timpul unei vizite în România, aproape 1.200 dolari/ calatorie, însă biletul de avion constituie cea mai mare parte a acestor cheltuieli.

    România a primit, în anul 2016, 232.046 de turişti şi vizitatori din America de Nord, cu 7,48 % mai mulţi decât în 2015. America de Nord este principala piaţă turistică extra-europeană a României şi a treia sursa de incoming – turişti şi vizitatori străini care au sosit în România, în perioada de vacanţă (lunile mai – octombrie 2016). Germania şi Italia au ocupat primele două locuri. Alte statistici arată că americanii sunt cei mai numeroşi clienţi ai hotelurilor de cinci şi patru stele din capitala României.

    În schimb, INS a anunţat că, în 2013 eram vizitaţi de 91.625 turişti britanici, în 2015 am ajuns la 125.589, iar în 2016 am atins cifra de 140.594.

    Turistul britanic, relativ bogat şi din ce în ce mai pretenţios

    Profilul turistului britanic, a fost conturat de Răzvan Marc, şeful Biroului Naţional de Turism al României de la Londra: “Turistul britanic este experimentat, relativ bogat şi din ce în ce mai pretenţios. Principalele elementele considerate esenţiale pentru o vacanţă reuşită sunt: vremea (cu 49 % britanici considerând vremea caldă importantă); excursiile în locuri noi, interesante, cu vizitarea unor zone şi culturi noi (44% acordând importanţă mare acestui element); băutură la preţuri rezonabile; bucătăria locală; plaje neaglomerate, curate şi fără zgomot (în special familiile cu copii); transport convenabil (în termenii cost/acces); viaţa de noapte (25 %). Decizia asupra unei destinaţii este influenţată şi de pericolul de atentate teroriste, teama de boli, lipsa igienei şi de raportul cost/calitate, în special la cazare”.

    Acesta spune că principalele atracţii în România pentru turiştii britanici sunt: Transilvania /oraşe medievale (este, de departe, cel mai solicitat produs); mănăstirile din Bucovina, tururile culturale; vacanţe combinate Bucureşti/munte vara (în special drumeţii); turism rural şi sate tradiţionale; litoral şi Delta Dunării; schi; călătorii de interes special (bird watching, proiectul “animale carnivore mari”, degustări de vinuri, Dracula, arhitectura etc.) şi călătoriile pentru evenimente culturale şi de afaceri.

    “Concret, majoritatea turiştilor britanici nu ratează Palatul Parlamentului, Muzeul Satului, Castelele Bran şi Peleş, satele saxone, Sighişoara, Maramureşul şi mănăstirile din Bucovina. În ultimul an a crescut interesul pentru city break, în special Bucureşti şi Cluj Napoca, iar ritmul se va intensifica în anii următori dat fiind faptul că există zboruri directe din Marea Britanie înspre 12 oraşe din România”, arată Răzvan Marc.

    Acesta arată că, în ultimii ani, deşi nu a fost finanţată nicio campanie de promovare în Marea Britanie, fluxul de turişti a crescut şi datorită unor evenimente sau produse media care au menţinut ţara noastră în atenţia potenţialilor turişti de aici: seria Wild Carpathia şi promovarea făcută de Prinţul Charles, plasarea Transilvaniei pe primul loc în topul Lonely Planet al regiunilor de vizitat în 2016, lansarea noului ghid Rough Guides, singurul ghid cu distribuţie globală dedicat ţării noastre, seria TV de 6 episoade Romanian Food and Wine de pe Travel Channel, la care Reprezentanţa Londra a fost consultant, fără vreo implicare financiară, parteneriatele realizate cu Sony Pictures pentru Hotel Transylvania 2 sau cu festivalul Untold – Transylvania All Inclusive.

     

  • Agentiile de turism vor de la stat 2-5 euro pe cap de strain adus îi Romania

    Ei i-au cerut ieri Elenei Udrea, ministrul Turismului, să le acorde între doi şi cinci euro pe cap de străin, prin aşa-numita taxă sau “stimulent de incoming”, după modelul consacrat din alte state. "Tour-operatorii străini, printre care TUI şi Dertour, au cerut ca statul român să-i sprijine pentru riscul de a vinde pachete turistice în România. Ca să-i ajutăm să ne vândă nouă serviciile, statul trebuie să ne ofere un asemenea stimulent, calculat pe cap de turist şi pe noapte de cazare", a declarat pentru Gândul Corina Martin, preşedintele ANAT.
    Cititi mai multe pe www.gandul.info