BusinessMagazin

Tag: turda

  • Primul oraş din România cu transport în comun exclusiv electric

    Turda a introdus, luni, în circulaţie 20 de autobuze electrice cumpărate din fonduri europene şi a devenit astfel primul oraş din România cu transport în comun exclusiv electric.

    Primarul oraşului Turda, Cristian Matei, a declarat, luni, că a fost înfiinţată şi o nouă societate de transport local, subordonată direct Consiliului Local.

    „Turda este primul oraş din România care dispune de transport în comun exclusiv electric după ce am introdus, luni, în circulaţie 20 de autobuze electrice cumpărate din fonduri europene, astfel că putem oferi cetăţenilor servicii de transport civilizate şi nepoluante. De asemenea, am înfiinţat o nouă companie de transport public, Transport Urban Public (TUP) Turda care este subordonată direct Consiliului Local. Cele 20 de autobuze electrice care compun flota noii societăţi au dotări moderne, cu camere de supraveghere video, sistem GPS, rampe speciale pentru persoanele cu dizabilităţi, aer condiţionat, Wi-fi şi sistem de e-ticketing”, a spus Matei.

    Cele 20 de autobuze electrice au costat 50,1 milioane de lei (10,6 milioane de euro).

    Potrivit primarului, începând cu anul 2020 se vor introduce cardurile electronice care vor fi distribuite gratuit şi vor înlocui vechile abonamente.

    Cristian Matei a spus că a fost nevoie de înfiinţarea unei noi companii, care să fie subordonată Consiliului Local Turda, deoarece transportul public era asigurat, până acum, de un operator privat.

    „S-a realizat un studiu de oportunitate din care a reieşit că, pentru accesarea de fonduri europene, este indicat să fie un operator public de transport în comun în Turda, aparţinând municipalităţii”, a precizat edilul.

    Biletele şi abonamentele pentru transportul în comun nu vor creşte, iar traseele şi orarul de circulaţie vor rămâne aceleaşi după înfiinţarea noii companii de transport public Turda.

  • Cine sunt „ăştia”: profesorul român care predă la Oxford o disciplină de care puţini au auzit: „De fiecare dată când mă întorc în ţară, descopăr lucruri bune”

    Marius Turda este membru al Facultăţii de Istorie a Universităţii Oxford – una dintre cele mai vechi şi prestigioase din lume. De anul trecut este şi profesor al Universităţii Oxford Brookes după ce, timp de 14 ani, a trecut – în cadrul aceleiaşi universităţi – prin toate etapele profesionale tipice disciplinei. Dar, înainte de a ajunge aici, în călătoria sa profesională el a avut mai multe „staţii”. A plecat din Maramureş, s-a oprit în Baia Mare, apoi Bucureşti, Budapesta şi ulterior la Londra, înainte de a se stabili într-un orăşel britanic cunoscut dincolo de toate pentru universităţile sale de prestigiu care au dat lumii unii dintre cei mai cunoscuţi politicieni, antreprenori şi executivi.

    „M-am născut şi am copilărit în Maramureş. Şcoala generală şi liceul le-am absolvit la Baia Mare, iar în 1992 am plecat la Bucureşti pentru studiile universitare, pe care le-am făcut la Facultatea de Istorie”, povesteşte Marius Turda. În 1994 a mers la Budapesta cu o bursă de cercetare care i-a facilitat contactul cu o serie de istorici maghiari de la Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe Maghiare. „Aceştia m-au ajutat cu sfaturi profesionale în privinţa subiectelor de cercetare care mă interesau şi, poate şi mai important, m-au îndemnat să citesc şi să cunosc tradiţiile istoriografice maghiare.”

    Acest lucru a contat foarte mult în formarea sa profesională pentru că a putut să înţeleagă morfologia internă a două culturi, aparent opuse, cea română şi cea maghiară, după cum spune chiar el. După ce a terminat studiile de masterat şi doctorat, în 2002, a predat timp de un an la Londra, pentru ca apoi, în 2003, să primească o bursă post-doctorală de trei ani care l-a dus în Oxford şi care, în acelaşi timp, i-a oferit şansa să se ocupe de un domeniu complet nou, şi anume istoria medicinei – în sensul larg.

    „Aceasta este perioada când subiectele pentru care am devenit cunoscut pe plan profesional, mai ales istoria eugenismului şi a biopoliticii, au căpătat un contur clar.”

    Eugenismul este, conform definiţiei din DEX, o teorie care susţine ideea inegalităţii biologice şi intelectuale a raselor umane, care sunt împărţite în inferioare şi superioare.

    Conform altor definiţii, eugenismul este o teorie care urmăreşte îmbunătăţirea biologică (genetică) şi socială a populaţiei. Scopul ei principal este acela de a încuraja reproducerea indivizilor sănătoşi şi respectiv de a descuraja reproducerea celor consideraţi a fi „bolnavi.

    Termenul modern – eugenism (eugenics) – a fost propus de englezul Francis Galton în 1883. În perioada interbelică, mai ales, eugenismul a devenit partea principală a unei agende biopolitice mai largi, care includea, pe lângă controlul reproducţiei, şi igiena rasială, igiena socială, sănătatea publică şi planificarea familială, cercetarea rasială a minorităţilor sociale şi etnice, precum şi sterilizarea şi eutanasierea acestora. În secolul al XX-lea, eugenismul a creat un discurs ştiinţific cu scopul specific de a îmbunătăţi calităţile biologice ale populaţiei şi de a-i proteja sănătatea.

    Pe de altă parte, biopolitica se referă, potrivit DEX, la studiul influenţei factorilor biologici asupra politicii. Pentru Iuliu Moldovan, medic român şi membru corespondent al Academiei Române în 1920, biopolitica (titlul cărţii scrise de el în 1926) însemna politica naţională a unui stat care controlează şi administrează organismul etnic al naţiunii. În prima jumătate a secolului al XX-lea, biopolitica şi eugenismul au primit un larg şi entuziast sprijin din partea a numeroşi oameni de ştiinţă şi politicieni. La rândul său, Marius Turda a scris o serie de cărţi şi lucrări precum Eugenics and Nation in Early Twentieth Century Hungary, Crafting Humans: From Genesis to Genetics and Beyond, Religion, Evolution and Heredity sau Teleology and Modernity.

    Cum a ajuns Marius Turda să studieze şi să predea eugenismul şi biopolitica? „Am plecat din ţară în 1997, când am primit o bursă de masterat la Universitatea Centrală Europeană din Budapesta. Motivul (pentru care am plecat – n.red.) a fost dorinţa de a studia, dar a contat şi situaţia dificilă din România, atât în domeniul universitar, cât şi social şi economic.”

    Astăzi românul este membru al Facultăţii de Istorie a Universităţii Oxford – una dintre cele mai vechi şi prestigioase din lume – unde a organizat numeroase seminarii şi conferinţe în ultimii 15 ani. În 2012 şi 2013 a fost directorul Institutului Cantemir de la aceeaşi universitate, pe care de altfel tot el l-a fondat.
    „Din 2004 am început să predau şi la Universitatea Oxford Brookes, unde am trecut prin toate etapele profesionale tipice disciplinei, devenind profesor deplin în 2018. Tot la Universistatea Oxford Brookes am creat în 2006 Grupul pentru Studierea Rasei şi a Eugenismului, iar din 2015 conduc Centrul de Umanităţi Medicale la aceeaşi universitate.”

    Oxford Brookes, universitatea unde predă Marius Turda, are o istorie de circa 150 de ani, primele informaţii despre această şcoală publică datând de la 1865. La momentul acela se înfiinţa Oxford School of Art, o precursoare a celei care în 1992 a primit statutul de universitate şi şi-a luat numele de Oxford Brookes în memoria fostului său conducător John Henry Brookes. Prin comparaţie, University of Oxford (al cărei membru al Facultăţii de Istorie este Marius Turda) are o istorie de aproape un mileniu.

    Ce presupune jobul actual al profesorului român? „Predau la anii I, II şi III, precum şi la programul de masterat.” La această muncă se adaugă scrisul şi cercetarea, precum şi socializarea academică pe care o presupune jobul său. „O zi obişnuită conţine combinaţia între viaţă de familie, discuţiile cu studenţii şi pregătirea prelegerilor.”

    Recunoaşte că nu se gândeşte să se întoarcă în România, ba chiar afirmă că a luat această decizie acum mai multă vreme. Totuşi, vine des atât din motive profesionale, cât şi de familie.

    De altfel, cel mai dor îi e de oameni, de părinţi şi de prieteni, pe când cel mai puţin duce lipsa sistemului de transport, mai ales a trenurilor. „La fel (de puţin dor îmi e – n.red.) şi de căminele studenţeşti din Bucureşti în care am stat în anii ’90.” Ultima dată a fost în România în luna mai, la Cluj-Napoca, unde a adus expoziţia Ştiinţă şi Etnicitate II: Biopolitică şi Eugenism în România, 1920-1944, care acum poate fi văzută atât la Muzeul Minovici din Bucureşti, cât şi la Facultatea de Sociologie din Cluj. „De fiecare dată când mă întorc în ţară, descopăr lucruri bune şi mai ales întâlnesc oameni care fac lucruri minunate, în ciuda dificultăţilor administrative, politice sau economice. Mentalitatea oamenilor s-a schimbat foarte mult.”

    În contextul actual, consideră că dacă ar fi să aleagă trei lucruri care ar trebui îmbunătăţite la România, ar merge pe educaţie, corectitudine profesională şi respectul faţă de celălalt.

    „Spre exemplu, traficul este mai redus în România comparabil cu Anglia, însă este mult mai dezorganizat şi periculos. Cafeaua este la fel de bună, însă scena culinară cred că este mai diversă şi mai atractivă în Londra decât în Bucureşti sau Cluj, de exemplu.”

    Iar dacă totuşi ar fi să revină definitiv, i-ar plăcea să o facă din postura de antreprenor: „Mi-ar plăcea să deschid un restaurant, gătitul fiind una dintre pasiunile mele”. 

  • Turda derulează proiecte de 100 mil. euro pentru modernizarea oraşului, care atrage anual peste 700.000 de turişti

    Oraşul Turda are în derulare proiecte de 100 mil. euro finanţate prin fonduri europene, printre cele mai importante aflându-se modernizarea Castrului Roman şi a parcului unde se află mormântul lui Mihai Viteazul, acestea urmând să se alăture principalelor atracţii ale oraşului, alături de Salina Turda.

    Alte proiecte europene aflate în desfăşurare în Turda prevăd asfaltarea şi modernizarea străzilor principale pe care circulă mijloacele de transport în comun cu piste de biciclete, alveole pentru autobuze, construirea de staţii moderne, e-ticketing, monitorizare video, achiziţia a 20 de autobuze electrice şi implementarea sistemului de Bike Sharing.

    În contextul tuturor finanţărilor obţinute, reprezentanţii municipiului prevăd o creştere semnificativă a numărului de turişti şi o dezvoltare masivă a oraşului în perioada următoare.

    Turda este vizitată anual de peste 700.000 de turişti din întreaga lume, fiind cunoscută la nivel mondial datorită parcului de distracţii Salina. Compania care operează Salina Turda, a încheiat anul 2018 cu o cifră de afaceri netă de 22 de milioane de lei şi un profit net de 6,4 milioane de lei, respectiv o marjă de profit net de aproape 30%, arată datele publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe.
     

  • Un start-up pe zi. Un antreprenor din Turda realizează manual pahare din sticlă pe care le trimite în Belgia, Israel şi Anglia

    „Am lucrat la fabrica de sticlă din Turda, la secţia aparatură de laborator. Acolo am învăţat meseria de a modela sticla, începând cu anul 1976, care este şi anul în care m-am angajat. De mic mi-a plăcut să mă joc cu sticla pentru că prin modelarea ei aveam posibilitatea de a-mi pune la lucru imaginaţia“, a spus Mircea Sin.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Corina Creţu a aprobat 110 milioane euro pentru sistemul de apă şi canalizare în zona Turda

    Proiectul va asigura tuturor locuitorilor din sudul judeţului Cluj acces la servicii de apă şi canalizare, prin extinderea şi modernizarea infrastructurii existente, informează Reprezentanţa Comisiei Europene în România într-un comunicat de presă.
     
    Acest proiect major este parte a Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) şi va beneficia de un sprijin financiar din partea UE de peste 110 milioane de euro, prin Fondul de coeziune.
     
    Proiectul va fi implementat în 13 localităţi din judeţul Cluj, reunite în cadrul Asociaţiei de dezvoltare intercomunitară “Apa Văii Arieşului” (Aiton, Călăraşi, Câmpia Turzii, Ciurila, Luna, Mihai Viteazu, Petreştii de Jos, Ploscoş, Sănduleşti, Tureni, Turda, Tritenii de Jos, Viişoara) şi vine în continuarea investiţiilor făcute din bani europeni în perioada 2007 – 2013 în reţeaua de apă şi canalizare din această parte a judeţului.
     

  • Ministrul Transporturilor, ULTIMATUM pentru constructorul Lotului 2 al autostrăzii Sebeş-Turda

    Ministrul Răzvan Cuc a spus că îşi doreşte un „progres fizic” al construcţiei lotului 2 al autostrăzii Sebeş-Turda, până la sfârşitul lunii aprilie, şi l-a chemat la discuţii pe antreprenorul grec
     
    “Am convocat, pentru luni, reprezentantul firmei mamă din Grecia să vină la ora 10.00 la minister, să vedem dacă vor să mai lucreze la acest lot sau o să încheiem orice relaţie contractuală, cu atât mai mult cu cât antreprenorul de pe acest lot mai are câştigat şi un alt lot de la altă autostradă şi încă nu s-a prezentat să semneze contractul. Vom avea o discuţie deschisă, tranşantă, în care el trebuie să-şi asume multe, să-şi asume că finalizează la sfârşitul anului Lotul 2 Sebeş-Turda, să-l dea în circulaţie, aşa cum l-a informat pe domnul Neaga (şeful CNAIR – n.r.)”, a declarat Răzvan Cuc.
     
    Ministrul ameninţă că va fi „drastic” cu cei care nu îşi vor face treaba şi nu se mobilizează corespunzător.

    „Eu, dacă nu voi vedea mobilizare şi un stadiu fizic al lucrărilor avansat, până la sfârşitul lunii aprilie, nu mai stau să aştept promisiuni, pentru că am văzut unde duc aceste promisiuni. Eu voi fi foarte drastic cu CNAIR, dacă nu face plăţile, dar la fel de drastic voi fi şi cu antreprenorii care nu îşi fac treaba şi nu se mobilizează corespunzător”, a mai spus ministrul Transporturilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Povestea omului care a transformat o autobază de pe timpul lui Ceauşescu într-un hotel, iar acum are unul dintre cele mai mari complexuri hoteliere din România

    De la o fostă autobază transformată în hotel, Nicolae Căpuşan a ajuns să deţină acum unul dintre cele mai mari complexuri hoteliere din ţară şi să obţină venituri anuale de peste 10 milioane de euro. Planurile lui depăşesc graniţele Clujului şi vizează extinderea lanţului în Băile Herculane, prin revitalizarea fostului hotel Decebal, cât şi extinderea lângă Capitală. 

    Nicolae Căpuşan deţine şi conduce în prezent un grup care a ajuns la o cifră de afaceri totală care se plasează în jurul valorii de 10 milioane de euro; din acesta fac parte hotelurile SunGarden din Turda, SunGarden Therme din Dej, precum şi complexul hotelier SunGarden Resort din Cluj. În următorii trei ani, vizează atingerea unui prag de 25 de milioane de euro şi extinderea în Herculane, dar şi în apropierea Bucureştiului.

    La fel ca mulţi alţi antreprenori români din generaţia sa, clujeanul Nicolae Căpuşan a ales să renunţe la meseria de bază pentru a începe primele afaceri, după Revoluţie. De profesie inginer de sistem, după ce absolvise Facultatea de Electrotehnică, secţia Calculatoare, spune că era foarte greu pentru el să ajungă într-o funcţie bună în acele vremuri, în condiţiile în care acestea erau alocate celor care „cunoşteau anumiţi oameni”. 

    Astfel, după căderea comunismului a reuşit să adune 100 de mărci, bani cu care a cumpărat o geantă de răţuşte din plastic, de jucărie – „ultimul lucru care se mai găsea într-un magazin cu jucării, fiindcă totul dispăruse pe vremea aceea” – pe care le-a vândut „în afară”. I-a rămas întipărit în minte sunetul pe care l-au făcut răţuştele în momentul în care vameşii au verificat geanta. „La prima ieşire din ţară aveam emoţii extraordinare; iar la vamă, după ore de aşteptare, unul dintre vameşi a apăsat pe geantă când i-am spus că transport răţuşte”.

    Acesta a fost începutul care l-a ajutat să pună temelia afacerilor sale. Apoi, cu circa 1.000 – 2.000 de mărci, „bani cu care în vremea aceea puteai să cumperi un apartament – deja eram bogat”, s-a orientat pe aducerea de autobuze din Germania.

    A cumpărat un prim autobuz cu 300 de mărci de acolo şi l-a adus în România, în contextul în care, pe atunci, după reunificarea estului cu vestul Germaniei, „esticii voiau să scape de industria care nu avea origini germane”. Pentru România, care avea autobuze învechite la vremea aceea, aceasta a fost o oportunitate, iar pentru omul de afaceri, începutul unui business profitabil.

    După primul autobuz vândut, au urmat sute, spune el, dedicându-se acestei activităţi între 1991 şi 1993. Când s-au terminat autobuzele, a trecut într-o altă etapă: importul de piese de schimb din Germania pentru acestea: „Toţi românii luau piese vândute drept originale din Ungaria, am descoperit însă că nu erau chiar originale, ci aduse din Polonia; polonezii le vindeau cu 50% mai puţin. Am aflat apoi că şi piesele lor de schimb, potrivit unor specificaţii tehnice de pe acestea, erau produse în Rusia”. Prin urmare, s-au dus în Rusia, de unde le-au cumpărat la un sfert din preţ.

    În 1995 deveniseră lideri naţionali pe zona de piese auto – cu venituri de sute de mii de dolari. O parte din bani i-au reinvestit în imobiliare – nu ca parte a unei strategii, ci, potrivit lui Căpuşan, datorită unei pasiuni pentru pământ moştenite de la părinţi şi bunici.
    Au cumpărat mai multe proprietăţi, cărora nu le-au acordat prea multă atenţie pe vremea aceea – „Să fie!” – pentru ca abia mai târziu să le şi folosească.

    În jurul anului 2000 au renunţat la afacerea cu piese auto şi s-au orientat către industria turismului. Era domeniul care lui Nicolae Căpuşan îi plăcea cel mai mult – „Şi de atunci nu mai lucrez”, spune el, referindu-se la cât de pasionat este în continuare de turism.
    autobazA devenită Hotel

    Prima experienţă în HoReCa a venit odată cu administrarea, în concesiune, a unui restaurant luat de la „nişte americani veniţi să facă afaceri în România”.  „România nu este America, prin urmare ei au venit cu principiile lor de acolo şi au eşuat”, spune Căpuşan. A preluat restaurantul şi l-a administrat timp de trei ani. Un prim pas în dezvoltarea propriilor afaceri în domeniul turismului a fost însă făcut pe o proprietate folosită în vremea afacerilor anterioare. Omul de afaceri cumpărase la un moment dat o autobază la Turda, care avea un corp administrativ – o clădire în formă de cutie, în care se aflau câteva zeci de birouri.

    Nicolae Căpuşan povesteşte că s-a gândit timp de mai mulţi ani cum ar putea să transforme spaţiul, în contextul în care, pe vremea aceea, birourile nu erau atât de importante – „Îţi făceai treaba în maşină sau pe un colţ de masă”. Până la urmă, a decis să convertească spaţiul respectiv într-un hotel.

    Acesta a fost inaugurat în 2006, iar în 2005 a cumpărat proprietatea de 6.000 de metri pătraţi, cu o cabană de vânătoare inclusă, pe care a dezvoltat ulterior actualul SunGarden Golf & Spa Resort.

    Chiar dacă spune că nu s-a concentrat niciodată pe calculele matematice, crede că în situaţia proprietăţii din Turda investiţia s-a ridicat la aproximativ 1 milion de euro, iar în SunGarden Golf & Spa Resort aceasta este cuprinsă între 12 şi 14 milioane de euro. Omul de afaceri precizează însă că „investiţia nu este niciodată încheiată”.

    De-a lungul timpului, au evoluat de la un grad de ocupare de 3% în primul an şi vizitatori care întrebau „Mititei nu serviţi?” la creşteri constante ale cifrei de afaceri şi la lansări ale unor branduri premium în unitatea lor.

    În prezent, au în funcţionare trei hoteluri cărora li se va adăuga hotelul Decebal de la Herculane, a cărui reabilitare au început-o.
    „Hotelul Turda este mai degrabă pentru turiştii care vin la salină şi în sezon este un grad de ocupare 100%; cel din Cluj este un hotel business, iar SunGarden Golf and Spa Resort este un complex leisure – se aşază pe clientela care vrea să petreacă timp liber – să se relaxeze.”

    Pe cel din urmă observă un trend crescător din punctul de vedere al pachetelor care se vând, astfel că dacă până anii trecuţi vindeau rar un pachet turistic de 5-7 zile, în prezent observă o creştere semnificativă pe această zonă. Căpuşan observă de asemenea o creştere pe segmentul turiştilor străini care cumpără pachete de vacanţă. Aceştia sunt mai ales israelieni care vin având zbor direct la Cluj de la Tel Aviv – vin 10-20 de persoane, stau 7 zile şi consumă.

    Nu îi ocolesc însă nici vesticii şi spune că cei mai mulţi dintre ei sunt englezi.„E clar că străinii cheltuie cei mai mulţi bani. Sunt obişnuiţi cu turismul de agrement, de relaxare – dacă merg la un hotel, acolo îşi fac tot sejurul, all inclusive,  iar românii iau deseori cazare în regim de demipensiune şi merg în Cluj, în restaurante, prin baruri, îşi cheltuie banii mai ales în oraş, mai puţin în incinta complexului”, observă antreprenorul.

    Nicolae Căpuşan spune că pentru fiecare business au lansat noi faciliăţi; altele noi sunt în curs de implementare. Oferă ca exemplu o „divizie de catering, pentru clienţi premium, pe care am implementat-o prima dată la Dej”. Această afacere merge din ce în ce mai bine, potrivit lui, şi începe deja să genereze şi profit.
    La Turda au implementat două proiecte legate de dezvoltarea activităţilor sportive şi şi-au propus să lanseze încă un spaţiu pentru evenimente. Facilităţile de la SunGarden Golf & Spa Resort includ un spa, un teren de golf „marcă înregistrată” a brandului lor, trasee turistice mai scurte şi mai lungi – „mai generatoare de emoţie sau mai puţin generatoare de emoţie – un traseu care trece printr-o grotă a mistreţilor de pildă”.
    Omul de afaceri spune că nu întâmpină probleme nici în ceea ce priveşte personalul. „Oamenii rămân, doar din când în când mai dăm noi câte unul afară, din cauza mentalităţilor pe care nu vor să le schimbe.”

    Din Cluj la Herculane şi Snagov

    În ceea ce priveşte planurile de viitor, cochetează cu ideea de a deschide un complex SunGarden în apropierea Capitalei. „Experienţa ne spune că o afacere de succes este una care se aşază undeva în periferie, dar cu un ambient plăcut şi care poate să fie aducător de succes foarte repede. Am dat deja sfoară în ţară la prietenii mei din Bucureşti, dacă găsesc un teren pe malul lacului Snagov unde să putem implementa acest proiect”, spune antreprenorul.
    În prezent însă, se concentrează pe dezvoltarea proiectului de la Herculane, unde au cumpărat fostul hotel Decebal. Antreprenorul estimează că va fi nevoie de o investiţie cuprinsă între 3 şi 5 milioane de euro şi şi-au propus să îl dea în folosinţă în 2021.
    Un alt proiect dezvoltat de familia Căpuşan este un centru care are o sală de escaladă, o zonă de yoga şi una de parkour – o activitate care chiar dacă este nouă în România, spune că peste 60 de cursanţi copii s-au înscris până acum.
    Sala de escaladă se întinde pe 500 de metri pătraţi, iar antreprenorul clujean crede că reprezintă viitorul activităţilor sportive. „Dacă până acum era la modă să mergi la sală, acum lumea caută ceva nou. 30% dintre clienţii pentru escaladă sunt studenţi străini care studiază în Cluj – în Germania, Austria e plin de astfel de săli”, observă Vlad Căpuşan, fiul antreprenorului.

    Planuri pentru a doua generaţie de antreprenori
    Soţia lui Nicolae Căpuşan, Camelia, este de profesie medic neurolog, însă ambii săi copii sunt implicaţi în afacere. Chiar dacă Vlad şi Ruxandra, „oameni de artă”, au absolvit atât liceul de artă, cât şi institutul de arte şi au studiat o parte din timp în Italia, în prezent sunt implicaţi în afacere amândoi. „Când ştiu că unul dintre ei este implicat, se ocupă de un anumit proiect, am confort, ştiu că sigur lor le pasă ce se întâmplă cu businessul”, spune antreprenorul.

    Mărturiseşte că a alocat mare parte din timp – dar şi resurse – în dezvoltarea abilităţilor de management ale copiilor. „Am avut şansa ca ei să se întoarcă acasă, iar fiecăruia i-am dat câte un mic proiect – cu unele au eşuat, am pierdut poate câteva zeci de mii de euro, dar am discutat, am evaluat împreună unde au greşit, am învăţat lecţiile”, descrie el pregătirea pentru trecerea afacerilor la următoarea generaţie. 
    Ruxandra Căpuşan are 24 de ani, lucrează pe segmentul operaţional al afacerii şi are mai multe direcţii în responsabilitate, printre care marketingul câtorva businessuri, precum şi misiunea de a forma o echipă de marketing proprie, iar pe termen lung vrea să se implice în proiectul Herculane.

    „E foarte greu să reabilitezi o clădire care este o ruină astăzi, dar este mult mai greu să îi faci operaţionalul după. Odată ce ai făcut o investiţie, este doar începutul dificultăţilor, urmează să pui în valoare ce ai investit”, descrie Căpuşan perspectiva sa asupra acestui proiect.
    Vlad Căpuşan este implicat mai ales în zona de dezvoltare a afacerii şi în activităţile imobiliare ale familiei. „Nu construim, dar facem parteneriate cu constructori şi investitori. Punem la dispoziţie proiectele şi ei le duc mai departe”, descrie Nicolae Căpuşan această afacere.
    Cum se împacă businessul cu arta? „Cred că în business să fii un artist este important, în contextul unei lumi în care dacă nu eşti creativ în ceea ce înseamnă dezvoltare, nu ai nicio şansă, piaţa fiind atât de competitivă încât trebuie să vii mereu cu ceva nou – să ai o iniţiativă nouă şi să creezi ceva ce nu există”, crede Vlad Căpuşan.

    El a observat că, după ce timp de mai mulţi ani a învăţat să dezvolte concepte artistice, acest lucru l-a ajutat în ceea ce înseamnă dezvoltarea unui business. „Am învăţat să găsesc soluţii inovative pe care poate alţii care vin dintr-o zonă de real sau dintr-o zonă tehnică nu le-au văzut.” Însă nu doar arta îl ajută în business – pasionat de alpinism, spune că în prezent are peste 23 de expediţii la activ, care includ escaladarea muntelui Himalaya. „Un lider bun poate decide dacă este momentul să te îndrepţi către vârf sau să te regrupezi”, spune Căpuşan.

    Vânzarea? „Eu joc golf, în lumea golfului sunt foarte mulţi oameni care vând afacerile şi vor să se relaxeze apoi – cred însă că trebuie să fii dintr-un alt tip de aluat”, răspunde Nicolae Căpuşan, care exclude această posibilitate.

  • Autostrada care s-a blocat într-o GROAPĂ DE GUNOI. Dacă alţii au dat de urşi sau lilieci, aici, deşeurile ‘postdecembriste’ au ieşit la suprafaţă

    Potrivit proiectului Autostrăzii Sebeş-Turda, Alba Iulia va fi conectată la şoseaua de mare viteză prin două noduri rutiere: Alba Iulia Sud şi Alba Iulia Nord.
     
    Primul se situează imediat după viitorul pod al autostrăzii de la Limba (Ciugud), iar lucrările au avansat cât se poate de bine, astfel că, la sfârşitul anului trecut, acesta era în mare parte ”creionat”.
     
    Mai mult, trei sferturi din breteaua spre centura Albei Iulia, care ne va ”cabla” la mult aşteptata autostradă, erau şi ele vizibile în teren. Aici, ca de altfel pe întreg Lotul 1 al autostrăzii, de 17 kilometri, tronson de la intrarea de la Sebeş până la Pârâul Iovului, la ieşire din Alba Iulia, lucrează Asocierea Impresa Pizzarotti & C SpA – Pomponio Construcţii SRL.
     
    Lucrează sau mai bine zis a lucrat, pentru că un nou obstacol stă în calea constructorului şi a fericirii noastre. După urşi, lilieci şi broaşte, care au zădărnicit demersurile altor constructori de autostrăzi în România, le-a venit rândul şi celor de pe Lotul I al Autostrăzii Sebeş-Turda să dea de o surpriză ”în teren”, la figurat, dar şi la propriu. Potrivit reprezentanţilor antreprenorului, lucrările la breteaua de acces spre centura Albei Iulia de la nodul Alba Iulia Sud s-au ”înfundat” într-o mare de deşeuri.
     
    Mii de metri cubi de gunoi autentic românesc, ”predecembrist”, au fost descoperiţi aici, constructorul înştiinţând în scris administraţia locală albaiuliană despre situaţia cu care se confruntă. 
     
     

  • FOTO | România mai are încă 16 km de autostradă. Recepţia pentru lotul 4 al Autostrăzii Sebeş-Turda a fost semnată

    Potrivit unor surse oficiale, specialiştii CNIAR, beneficiari ai lucrărilor, au fost mulţumiţi de modul în care constructorul a realizat tronsonul şi a semnat actele de recepţionare.

    În următoarele ore urmează inspecţia tehnică în vederea recepţionării pe lotul 3 al Autostrăzii.

    La începutul anului, pe lotul 3 s-a mai făcut o inspecţie în vederea recepţiei, însă CNAIR a constatat probleme legate de aderenţă, planeitate şi grosime a asfaltului.

    Pe loturile 1 şi 2 s-a lucrat mai încet, acestea sunt în execuţie de trei ani, iar stadiul fizic este de aproape 50%.

    Autostrada Sebeş-Turda va avea o lungime totală de 70 de kilometri şi va traversa parţial judeţele Alba şi Cluj.

    Primul lot se întinde pe 17 kilometri, de la intrarea pe autostradă în Sebeş, până la Pârâul Iovului, după Alba Iulia. Lotul doi are o lungime de 24,3 kilometri şi se întinde de la Pârâul Iovului până la intrarea în Aiud, iar lotul trei, care are 12,5 km, se întinde de la intrarea în Aiud până la Decea. Ultimul lot are 16,3 km şi se termină în Turda.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FOTO | România mai are încă 16 km de autostradă. Recepţia pentru lotul 4 al Autostrăzii Sebeş-Turda a fost semnată

    Potrivit unor surse oficiale, specialiştii CNIAR, beneficiari ai lucrărilor, au fost mulţumiţi de modul în care constructorul a realizat tronsonul şi a semnat actele de recepţionare.

    În următoarele ore urmează inspecţia tehnică în vederea recepţionării pe lotul 3 al Autostrăzii.

    La începutul anului, pe lotul 3 s-a mai făcut o inspecţie în vederea recepţiei, însă CNAIR a constatat probleme legate de aderenţă, planeitate şi grosime a asfaltului.

    Pe loturile 1 şi 2 s-a lucrat mai încet, acestea sunt în execuţie de trei ani, iar stadiul fizic este de aproape 50%.

    Autostrada Sebeş-Turda va avea o lungime totală de 70 de kilometri şi va traversa parţial judeţele Alba şi Cluj.

    Primul lot se întinde pe 17 kilometri, de la intrarea pe autostradă în Sebeş, până la Pârâul Iovului, după Alba Iulia. Lotul doi are o lungime de 24,3 kilometri şi se întinde de la Pârâul Iovului până la intrarea în Aiud, iar lotul trei, care are 12,5 km, se întinde de la intrarea în Aiud până la Decea. Ultimul lot are 16,3 km şi se termină în Turda.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro