BusinessMagazin

Tag: Tudor Constantinescu

  • Compania aeriană care a început operarea în primăvara acestui an, renunţă la toate zborurile regulate începând cu luna octombrie

    Compania aeriană Air Connect, înfiinţată în 2021, nu va mai opera zbo­ruri regulate în această iarnă după ce operarea primelor rute a început în primăvara acestui an. 

    ♦ Directorul companiei susţine că reluarea zborurilor se va face în primăvara anului viitor după ce compania va primi cele două avioane ATR comandate, care ar fi trebuit livrate în acest an ♦ Iniţial, acţionariatul companiei era format din şase persoane, însă astăzi, după mai multe modificări, Air Connect este deţinută de Alin Creţu, care a cerut recent intrarea în insolvenţă a companiei, şi Iulian Bogdan Năstase.

    Compania aeriană Air Connect, înfiinţată în 2021, nu va mai opera zbo­ruri regulate în această iarnă după ce operarea primelor rute a început în primăvara acestui an. Motivul pentru care compania nu a mai adăugat rute în sezonul de iarnă ţine de un contract pe care Air Connect îl are cu opera­torul italian Aeroitalia, căruia i-a în­chiriat cele două aeronave ATR, adică toată flota companiei.

    „Nu este o întrerupere bruscă, în momentul în care nu mai publici pro­gramul, asta nu înseamnă că este o în­trerupere bruscă. În ceea ce priveşte compania, tipul acesta de contract în­cheiat cu statul italian asigură un venit garantat pe o perioadă lungă de timp, ne oferă o predictibilitate. Contractul este pe trei ani. Aeronavele vor fi transferate acolo şi vor opera în Italia“, spune pentru ZF Tudor Constantinescu, CEO al Air Connect.

    Reluarea zborurilor, susţine el, se va întâmpla în primăvara anului viitor, după ce vor mai fi achiziţionate încă două aeronave de tip ATR, care ar trebui să asigure operarea zborurilor în România.

     

    O vară tumultuoasă

    Într-un interviu acordat Ziarului Financiar în primăvara acestui an, Tudor Constantinescu spunea că Air Connect îşi doreşte să ajungă un important operator regional, iar în acest sens urma să mai fie achiziţio­nate încă două aeronave ATR, care ar fi trebuit livrate în acest an.

    Din cauza problemelor din indus­tria aviatică mondială privind livrarea de piese şi de aeronave, Air Connect nu a primit cele două aeronave pe care le aştepta în acest an, spune Tudor Constantinescu.

    „Aeronavele nu au mai fost dis­ponibile, au fost mulţi operatori care s-au confruntat cu aceste probleme. Multe aeronave în piaţă ar fi trebuit livrate, însă au fost foarte mult întârziate“, precizează el.

    Air Connect este o companie înfiinţată în 2021, însă primele zboruri au început să fie operate în primăvara acestui an, deşi termenul iniţial de operare era toamna anului 2022.

    Compania nu este însă la prima decizie care afectează zborurile. Deşi operarea a început în primăvara acestui an, compania a luat constant decizii privind mutarea unor curse de pe un aeroport pe altul, anularea anumitor curse sau scoaterea completă din orarul de zbor. Tudor Constantinescu spune că astfel de decizii au venit pe fondul lipsei de personal, cu care nu se confruntă doar Air Connect, ci chiar toată industria.

    „După pandemie, mulţi au renunţat la visul de a mai zbura, de a face o profesie din asta. Nu poţi să faci peste noapte, cel puţin pe partea de echipaje, intrucţii. Coroborat şi cu lipsa de avioane, am fost în imposibilitatea de a creşte în acest an. Principalele probleme din această vară au ţinut de lipsa de personal. Noi pornim ca un start-up într-o perioadă dificilă, ca orice start-up, începutul este dificil“, spune Tudor Constantinescu.

     

    Alte companii, aceeaşi oameni

    Lipsa de inconsecvenţă a putut fi observată nu doar la nivelul operaţional, ci şi la nivelul acţionariatului. Deşi compania a fost înfiinţată de un grup de oameni şi companii, astăzi, compania mai este deţinută de doar două persoane.

    La început, din acţionariatul companiei făceau parte Tudor Constantinescu, care recent a ieşit din acţionariat şi a rămas doar directorul general al companiei, Dorin Ivaşcu, Alin Creţu, Florin Necula, Cosmin Pop, cât şi Karpaten Outgoing, parte din grupul Karpaten, controlat de familia Mărginean.

    Dorin Ivaşcu este cel care controlează Aeroportul Tuzla, prin compania Regional Air Services (RAS). De asemenea, Dorin Ivaşcu a lucrat timp de mai mulţi ani la Tarom, însă astăzi se află în acţionariatul sau conducerea a opt companii, printre care şi Aeroportul Caransebeş, cât şi brokerul de asigurare Millenium Insurance Broker, companie al cărei acţionar majoritar este reţeaua de mobilitate Autonom Services.

    De asemenea, Tudor Constantinescu vine cu o vastă experienţă în industria aviatică. A fost Chief Commercial Officer, din 2013 şi până în mai 2019, şi membru al boardului Blue Air, din 2013 şi până în decembrie 2021.

    Tudor Constantinescu apare şi ca administrator al companiei Hello Jets, companie înfiinţată de Cristian Rada, fostul proprietar al Blue Air, care astăzi nu se mai numără printre acţionarii companiei.

    Compania a fost înfiinţată în data de 18 februarie 2021, conform datelor Ministerului de Finanţe, iar în luna iulie a anului trecut a obţinut certificatul de operator aerian în România. Acţiunile în compania Hello Jets ale lui Cristian Rada au fost transferate pe compania Airline Invest, a cărui acţionar era tot el, fiind şi firma care controla Blue Air. Ulterior, Hello Jets a ajuns să fie controlată de Rams Center, care are ca obiect de activitate cumpărarea şi vânzarea de bunuri imobiliare proprii, acţionari fiind Daniel Pârlici şi Sergiu Ioan Emil Ioanovici, conform Termene.ro. Rams Center este şi administratorul companiei Air Connect.

    Rams Center este deţinută de Daniel Pârlici, cu afaceri în imobiliare în Galaţi, şi Sergiu Ioanovici, numele căruia apare într-un dosar audiat de DNA.

    De asemenea, datele de pe platforma Termene.ro arată faptul că Air Connect mai este deţinută doar de Iulian Bogdan Năstase, Alin Creţu şi Cosmin Adrian Pop, însă directorul general al companiei spune că recent a mai existat o modificare în acţionariat, iar Cosmin Adrian Pop a cedat acţiunile sale către Iulian Bogdan Năstase, care a fost trimis în judecată în urmă cu circa zece ani într-un dosar privind terenurile Aeroportului Băneasa.

    Aceste schimbări în acţionariat au fost făcute, spune Tudor Constantinescu, pentru a putea susţine nevoia de finanţare a companiei.

    „Foştii acţionari au decis că nu-şi permit să mai susţină compania în continuare şi a fost nevoie de un nou acţionar“, spune Tudor Constantinescu.

    Recent, Alin Creţu, unul dintre acţionarii companiei Air Connect a cerut intrarea în insolvenţă a operatorului.

     

    O posibilă tranzacţie

    În vara acestui an, Gaetano Intrieri, directorul general al AeroItalia, compania cu care Air Connect are încheiat parteneriatul de închiriere a aeronavelor, a declarat că operatorul italian va cumpăra Air Connect. La acea vreme, Tudor Constantinescu a infirmat aceste informaţii, însă acum spune că acţionariatul Air Connect se află în discuţii cu Aeroitalia pentru o posibilă tranzacţie.

    „Discuţii există cu Aeroitalia, însă nu ne dorim pentru Air Connect să rămână doar un furnizor de capacitate, s-a investit foarte mult în tot ce înseamnă sisteme, partea comercială. Vrem să facem o astfel de mişcare, dar doar atunci când strategia va fi aliniată astfel încât Air Connect să rămână cu operare şi cu zboruri regulate“, mai spune Tudor Constantinescu.

  • A muncit zece ani în străinătate, apoi a pierdut toţi banii câştigaţi afară din cauza “prietenilor” săi români

    De mai bine de două decenii Tudor Constantinescu a început să studieze şi să dezlege tainele mâncărurilor. După mai mulţi ani în care şi-a încercat talentele culinare în Europa de Vest, SUA şi pe alocuri în Asia, a decis să se întoarcă în ţară şi să pună bazele lanţului de restaurante Chocolat.

    Plecase la 14 ani din România, în Belgia – ţara ciocolatei, împreună cu mama sa. A urmat vreme de cinci ani cursurile Institutului de Studiu şi Cercetare în domeniul Industriei Alimentare din Bruxelles şi, spune el, şi-a dezvoltat atât pasiunea pentru arta culinară, cât şi îndemânarea în gătit. Studia zilnic de la 7:30 de dimineaţă până la şase seara; în weekend şi în vacanţe elevii mergeau să facă practică în domeniu, în brutării, cofetării sau restaurante.

    A rămas în Belgia nouă ani, timp în care a fost ucenic în cadrul mai multor restaurante, dar şi-a încercat şi norocul cu o afacere proprie. La 21 de ani şi-a început „cariera„ de antreprenor: a transformat un beci în laborator şi a început să vândă produse de patiserie, tarte sărate şi dulci la standul său mobil din pieţele volante. Afacerea mergea, însă nu s-ar fi putut îmbogăţi astfel; câştiga doar cât să se întreţină. A vândut standul şi a plecat la Paris, unde a continuat stagiile în restaurante; apoi a emigrat în SUA unde s-a angajat în restaurante, iar la început curăţa legume şi tăia căpşune; a învăţat sistemul şi a devenit consultant gastronom pentru o companie care colabora cu lanţurile hoteliere de lux (Marriott şi Hilton) şi cu industria de croaziere. Astfel a ajuns să viziteze întreaga lume la bordul vaselor de croazieră şi într-un an şi jumătate a ajuns să vadă lumea – din Singapore în Caraibe şi din Canada în Birmania.

    Se ocupa de crearea meniului, de identificarea furnizorilor, de selectarea materiilor prime, a personalului şi de proiectarea bucătăriilor. După ce a făcut înconjurul lumii a decis să se întoarcă în România unde, spune el, a pierdut toţi banii câştigaţi afară din cauza unor parteneriate nereuşite cu români. După doi ani de încercări, în 2006 Tudor Constantinescu a lansat pe piaţă Chocolat, având azi două butic-restaurante, în centrul vechi şi Dorobanţi, şi o locaţie tip stand în centrul comercial Băneasa Shopping City. Deşi nu dă detalii despre afacerile sale, spunea recent că în 2015 va ajunge la un rulaj de 5 milioane de euro.

    FUNCŢIE acţionar
    VÂRSTĂ 37 de ani
    CIFRĂ DE AFACERI 2012 N/A
    ANGAJAŢI 150

  • Tudor Constantinescu, Chocolat la ZF Live: Mi-am dorit să fac ceva în România cel puţin la nivel occidental, un restaurant care ar putea concura cu cele de pe podiumul mondial

    După mai mulţi ani în care şi-a încercat talentele culinare în Europa, Statele Unite şi Asia şi a învăţat tainele gastronomiei la cele mai prestigioase şcoli din afară, Tudor Constantinescu a decis să se întoarcă în România şi să pună bazele lanţului de restaurante Chocolat.

    „Butic-restaurantul Chocolat este un concept nou, unde am reuşit să îmbinăm esenţa unui restaurant cu partea de cofetărie, cafenea, salon de ceai şi coktail-bar”, spune Tudor Constantinescu, invitat la ZF Live.

    După ce şi-a încercat spiritul de antreprenor în Belgia, unde a deschis un laborator şi a vândut produse de patiserie la standul său mobil din pieţe volante, Tudor Constantinescu a acceptat provocarea României.

    „Am dorit să fac ceva în Româna cel puţin la acelaşi nivel occidental, un restaurant ca ar putea concura cu cele de pe podiumul mondial”, spune Tudor Constantinescu.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Povestea lui Tudor Constantinescu, antreprenorul care a ales să revină în România şi să înceapă o afacere

    DE CÂND MI-ADUC AMINTE AM AVUT O ATRACŢIE PENTRU MÂNCARE ŞI O PASIUNE PENTRU ARTA CULINARĂ. Bunica paternă şi mama găteau în permanenţă, iar cina era o adevărată ceremonie. Să nu mai vorbim despre sărbători, pe care le petreceam de regulă în zona Transilvaniei, unde mâncarea este la rang înalt”, îşi aminteşte el. La 14 ani a decis însă să plece din România, în Belgia – ţara ciocolatei -, unde se mutase şi mama sa. Aici a mers la Institutul de Studiu şi Cercetare în domeniul Industriei Alimentare din Bruxelles unde a studiat timp de cinci ani şi unde, spune el, şi-a dezvoltat atât pasiunea pentru arta culinară, cât şi îndemânarea în ale gătitului. “Era un fel de liceu mai extins.” Studia zilnic de la 7:30 de dimineaţă până la 17:30, chiar 18:00. Mai mult, în weekend şi în vacanţe elevii mergeau să facă practică în domeniu, în brutării, cofetării sau restaurante. “În vacanţele de iarnă şi primăvară făceam practică o săptămână, iar în timpul verii o lună.” Tudor Constantinescu spune că aici a învăţat atât arta gătitului, cât şi chimie alimentară, nutriţie şi elementele procesului de fabricaţie. “Eu m-am specializat însă pe partea dulce a bucătăriei.”

    A RĂMAS ÎN BELGIA NOUĂ ANI, timp în care a fost ucenic în cadrul mai multor restaurante, dar şi-a încercat şi norocul cu un business propriu. “Timp de un an şi jumătate am fost ucenic în Wittamer, Herman Van Dender, precum şi la alte firme de profil. Institutul deschide multe uşi.” Apoi, la 21 de ani şi-a început “cariera” de antreprenor. A transformat un beci în laborator şi a început să vândă produse de patiserie şi tarte sărate şi dulci la standul său mobil din pieţele volante. “Afacerea mergea, însă nu aş fi putut să mă îmbogăţesc astfel. Câştigam însă destul cât să mă întreţin.” Astfel a decis să vândă standul şi să plece mai departe, la Paris, unde şi-a continuat stagiile în restaurante. “După o vreme mi-am dat seama că în Europa de Vest există multe stereotipuri, aşa că am emigrat în Statele Unite.”

    Aici a început de la primul nivel, curăţa legume şi tăia căpşune în restaurante. În timp a învăţat sistemul şi ulterior a devenit consultant gastronom pentru o companie care colabora cu lanţurile hoteliere de lux Marriott şi Hilton şi cu industria de croaziere. Astfel a ajuns să viziteze întreaga lume, la bordul vaselor Cunard, Celebrity Cruises sau Royal Caribbean. “Într-un an şi jumătate am ajuns să văd lumea – din Singapore în Caraibe şi din Canada în Birmania. Jobul meu era să proiectez zona de F&B (food and beverages, n. red.).” Se ocupa de crearea meniului, de identificarea furnizorilor, de selectarea materiilor prime, a personalului şi de proiectarea bucătăriilor. Fiecare astfel de misiune dura una sau două săptămâni după care cobora într-un port, lua avionul şi mergea către următoarea misiune. Deşi a vizitat întreaga lume, atunci când este pus să aleagă un top trei al destinaţiilor de vacanţă preferate alege pe două poziţii Europa. “Pe primul loc ar fi fără îndoială Barcelona. Pe treapta a doua Caraibe, iar pe a treia, Coasta de Azur, care s-ar prelungi şi cu coasta italiană până la Portofino.”

    DUPĂ CE A FĂCUT ÎNCONJURUL LUMII A DECIS SĂ SE ÎNTOARCĂ ÎN ROMÂNIA UNDE, spune el, a pierdut toţi banii câştigaţi afară din cauza unor parteneriate nereuşite cu români. “Cred că în spatele mentalităţii stă şi moştenirea istorică. De fiecare dată când avansam venea o mare putere să ne cotropească, de aceea cred că ne stă în caracter să trăim momentul pentru că nu ştim ce va fi mâine.” Totuşi această mentalitate, crede el, îi face pe mulţi antreprenori să nu reuşească să dezvolte planuri de business pe termen lung. Antreprenorul mai spune că din experienţa sa a învăţat că puterea unei economii mature şi prospere vine de la întreprinderile mici şi mijlocii.

    “Am ales în 2004 să mă întorc în România, deşi oriunde altundeva aş fi rămas mediul de business este promovat şi susţinut.” Acolo însă ar fi fost doar un peşte într-un ocean, pe când pe piaţa locală poate crea ceva care să treacă testul timpului, crede el. După doi ani de încercări de business, în 2006 Tudor Constantinescu a lansat pe piaţă lanţul Chocolat care numără astăzi două restaurante-boutique (Centrul Istoric şi Radu Beller), două standuri (mall Băneasa şi aeroportul Otopeni) precum şi şapte cornere în magazinele Mega Image.

    PÂNĂ LA FINALUL ANULUI VOM AJUNGE ÎN 15 SUPERMARKETURI MEGA IMAGE, iar începând cu 2013, vom fi prezenţi în toată reţeaua cu macaroons şi bezele. De sărbători vom avea şi cozonac şi pască.” În standurile din Otopeni şi Băneasa compania a mizat tot pe produse dulci, însă într-o gamă mai extinsă. “Tot anul viitor avem planuri să ne dezvoltăm cu standuri în mai multe malluri din Bucureşti şi din ţară”, spune Tudor Constantinescu fără a da detalii. În ceea ce priveşte dezvoltarea pe segmentul restaurantelor-boutique, el spune că nu are planuri concrete, însă analizează zonele Piaţa Amzei, Pipera-Corbeanca, ambele cunoscute ca fiind frecventate de persoanele cu venituri peste medie. “Ne adresăm segmentului premium, de aceea căutăm spaţii premium.” Deşi se adresează unui segment de clienţi pe care criza nu i-a lovit la fel de puternic ca pe cei din clasa medie, Tudor Constantinescu spune că businessul a mers mai greu în criză, “însă este bine că am rezistat”. Mai mult, antreprenorul, care este asociat în businessul Chocolat cu un investitor francez (fiecare are 50% din acţiuni), spune că nici în prezent nu se simte o revenire pentru industria restaurantelor şi “nu pentru că românii nu au bani, ci pentru că preferă să strângă să meargă într-o vacanţă sau să facă altceva cu banii”. La Chocolat clienţii lasă între 10 şi 100 de lei. Primii vin să bea o cafea, iar ceilalţi mănâncă o masă cu trei feluri. “Zilnic, în tot grupul (atât în restaurante, cât şi la standuri şi în supermarketurile Mega Image, n. red.) avem între 500 şi 1.000 de clienţi.” Tudor Constantinescu spune însă că mai mult de jumătate din cifra de afaceri este realizată cu clienţi care vin o dată sau de două ori pe lună. Antreprenorul nu dă detalii despre cifra de afaceri, mărginindu-se să declare: “Vedem viitorul în milioane de euro. Vrem să ajungem în 2015 la cinci milioane de euro”. Potrivit informaţiilor de pe site-ul Ministerului de Finanţe, restaurantele, operate de firma Theobromaconsult, au avut în 2010 afaceri de 3 mil. lei (0,7 mil. euro), în scădere cu peste 10% comparativ cu anul anterior. Tudor Constantinescu spune însă că există mai multe companii care operează grupul, însă nu doreşte să dea detalii. “2012 a fost pentru noi cel mai bun an. Oamenii vin mai rar, dar continuă să vină. În plus, am câştigat clienţi noi. Astfel, am crescut ca număr de clienţi, deşi comanda medie nu a suferit modificări.” Cele mai cumpărate produse ale lanţului sunt cozonacul, macaroons şi bezelele. Când vremurile sunt amare, cum să îndulceşti mai bine situaţia?